Potrivit directorului INSCOP, Remus Ștefureac, clasamentul real al candidaților la Președinția României este, la sfârșitul lunii august, unul foarte strâns: Geoană – puțin peste 20%, Ciolacu – 17-19%, Lasconi – 15-16%, Șoșoacă și Simion – fiecare dintre ei cu câte 13-14%, iar Ciucă – sub 10%. Conform datele furnizate de Ștefureac într-un interviu acordat Aktual24.ro, niciun candidat nu trece de 25%.
Sociologul menționează că, din acest grup de 6 persoane, 4 sunt de mai multe luni pe un platou stabil, oscilând în intervalele indicate mai sus: Geoană, Ciolacu, Șoșoacă și Simion. Dintre ceilalți doi candidați, unul înregistrează o dinamică ascendentă (Elena Lasconi), iar altuul – una descendentă (Nicolae Ciucă).
Afirmațiile lui Remus Șefureac vin după ce CURS – institutul pro-PSD al lui Iosif Buble – livrase la lansarea candidaturii lui Ciolacu un așa-zis sondaj în care premierul era dat cu 32%, urmat de Ciucă – 19%, Geoană – 15%, Simion – 14, Lasconi – 11%, Șoșoacă – 5%.
CURS este, alături de Avangarde, celebru în România pentru „sondajele“ cu „marjă de eroare“ reală enormă, de 20-40%, întotdeauna în favoarea PSD, a candidaților ori a referendumurilor susținute de acest partid.
Spre deosebire de adversarii săi, Elena Lasconi are încă potențial de creștere, pentru că mulți români abia acum află despre ea. A plecat de la notorietate 60%, acum a ajuns la peste 70% și continuă să urce, în timp ce Geoană, Ciolacu și ceilalți sunt deja la peste 90% notorietate și nu mai au unde să urce în această privință
În analiza făcută, Remus Ștefureac spune că Elena Lasconi are în continuare potențial de creștere, deoarece a intrat în cursă cu o notorietate scăzută (60% dintre români auziseră de ea). Ea a recuperat între timp, a ajuns la notorietate de peste 70% și încă mai are timp să-și îmbunătățească acest scor, ceea ce se traduce și în mai multe voturi pe măsură ce românii află de candidatura ei.
Strategia de până acum a ajutat-o pe Elena Lasconi să recupereze toate facțiunile „bulei USR-iste“, după cum s-a exprimat Remus Ștefureac, și să ajungă la scorul natural al acestui segment electoral, de 15-16%.
Marea provocare abia urmează, spune sociologul, și aceasta e reprezentată de încercarea Elenei Lasconi de a păstra voturile acelei părți din electoratul USR, care este progresistă și chiar laică, pe de o parte, și de a atrage câteva procente – cam 3-4 – din zona conservatoare. Aceasta, deoarece doar voturile electoratului din bula USR-istă nu sunt suficiente pentru ca Elena Lasconi să prindă finala pentru alegerile prezidențiale. Ea are nevoie și de voturi din altă parte – adică dinspre electoratul moderat conservator.
Prezentăm mai jos un fragment din analiza făcută de Remus Ștefureac.
„Dacă va reuși un melanj fericit de mesaje, doamna Lasconi poate să atragă voturi din zona mai conservatoare din România, voturi de peste 20% care astăzi merg la domnul Simion, merg la doamna Șoșoacă. Dacă va reuși să fure de acolo câteva procente, evident că are o șansă importantă de calificare în turul 2”
„În ceea ce o privește pe doamna Lasconi, e adevărat, e proaspăt venită. Ea se confruntă cu un alt tip de deficit de notorietate. Nu a candidaturii, ci a numelui, care nu e ca al domnului Geoană. În momentul în care a intrat Elena Lasconi în această cursă, avea o notorietate de vreo 60%, comparativ cu peste 90% în cazul domnul Geoană. În ultima lună și jumătate a recuperat, este la peste 70% astăzi și sigur că e într-un proces de recuperare, și vedem o campanie destul de intensă, cumva oarecum similară cu a domnului Ciucă, cu panouri peste tot în care suntem anunțați că Elena Lasconi există, este lider USR, scrie acolo și președinte, deci cumva candidat pentru aceste alegeri. Deci, în cazul ambilor e un proces de recuperare a notorietății. În cazul domnului Geoană nu a numelui, ci a candidaturii. În cazul doamnei Lasconi, atât a numelui, cât și a candidaturii. E vorba de construirea notorietății.
(…) Până în acest moment cred că obiectivul doamnei Lasconi a fost să recupereze cumva toate tipurile de voturi de pe această nișă USR-istă, să-i zicem. Voturi care la alegerile europarlamentare au fost fragmentate, împărțite între USR, REPER, cei doi candidați independenți, Vlad Gheorghe și Nicu Ștefănuță, foști USR-iști și cu un mesaj progressist, până la urmă, amândoi. Cumulat, REPER, cei doi candidați independenți și Alianța Dreapta Unită aveau vreo 15%, plus-minus. Cumva, Elena Lasconi în acest moment – nu știu dacă a fost o strategie explicită sau nu – a recuperat toate aceste voturi. Tocmai de aceea astăzi se află la un 15% care e potențialul oarecum natural al bazinului în care-și desfășoară activitatea. Și, evident, putem observa – iar măsurătorile reflectă acest lucru – că dânsa nu are un concurent explicit direct pe acest bazin, așa cum are domnul Ciolacu, de exemplu, în persoana domnului Geoană. Domnul Cioloș, de exemplu, nu mai e candidat, a anunțat că nu mai candidează. Și atunci, doamna Lasconi, reprezentant al USR, e cumva singurul candidat care captează aceste voturi. Provocarea pentru viitor, și aceasta poate să însemne o pierdere de voturi sau o oportunitate de câștig, este abilitatea de a genera un compromis între discursul sau valorile conservatoare, uneori chiar intens conservatoare ale doamnei Lasconi, afișate explicit, și valorile să spunem progresiste, laice uneori, ale unei părți importante a susținătorilor USR. Și de ce spun că poate fi și oportunitate, dar și un risc: pentru că, dacă va reuși un melanj fericit, evident, doamna Lasconi poate să atragă voturi, să spunem, din zona mai conservatoare, uneori intens conservatoare din România, voturi de peste 20%, voturi care astăzi merg la domnul Simion, merg la doamna Șoșoacă. Dacă va reuși să «fure» de acolo câteva procente, evident că are o șansă importantă de calificare în turul 2. Dacă însă nu va reuși un melanj fericit, atunci o parte din alegătorii USR vor migra. Poate că, haideți să spunem, cei mai progresiști, mai deschiși, mai cosmopoliți, vor migra spre un alt candidat, cel mai probabil Mircea Geoană“.
În cazul lui Ciolacu, acesta are mai multe probleme strategice majore pe care trebuie să le surmonteze, spune Ștefureac. În primul rând, e premier în funcție și decontează toate problemele și eșecurile guvernării. În al doilea rând, trebuie să concureze cu Geoană pentru electoratul PSD. Geoană a reușit să smulgă deja cam 25-30% din votanții PSD, ceea ce-l pune pe Ciolacu în postura de a avea acum un scor mult sub cel al partidului. În al treilea rând, candidatul PSD trage după sine toate problemele știute „legate de educație, de diplome, de abilități sau inabilități în zone-cheie ale profilului unui bun președinte, și anume politică externă, securitate națională. Poate un deficit legat de carismă personală, talent oratoric, toate aceste lucruri evident că atârnă și ele în balanță“.