Cândva, a avea o bibliotecă în casă era o datorie. Oamenii nu cumpărau cărți de ochii lumii, ci din necesitate.
Citeam cu toții, știind că îndemnul lui Aron Pumnul – „Numai cartea te va scoate din întuneric” – ne va ajuta să devenim oameni care gândesc.
Astăzi, însă, am impresia că unii dintre noi cumpără cărți doar ca să le șteargă de praf. Judecându-le de multe ori după copertă. Cu cât aceasta este mai scumpă și mai lucioasă, cu atât li se pare mai bună. Apoi, recurg la acest gest astfel încât cel care le va intra în casă să exclame: „Vai, ce bibliotecă impresionantă! Sunteți cumva intelectual?”
Iar omul, care n-a citit în viața lui nici măcar un abecedar, să răspundă: „Sigur că da! Ba, mai multe pot să vă spun: sunt scriitor și eu! Compun toată ziua pe Facebook și pe TikTok”.
Și, ca să te convingă, își deschide imediat telefonul și-ți arată cu degetul ultimul lui comentariu la vreo postare, din care nu observi decât următoarele cuvinte: „abea”, „băet”, „hotărî” ori „bună siara”.
Sigur că nu poți decât să-l lauzi, fiindcă în caz contrar, „scriitorul” nostru s-ar putea să-ți reproșeze că nu știi să citești.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Acesta mai are şi meseria de părerolog – comentează tot ce se întâmplă în țară. Iar când nu-i convine ceva, înjură numai în rusește. Cică să nu-l recunoască lumea, fiindcă intenționează să editeze o carte cu părerile lui și vrea ca aceasta să fie o supriză.
Dar pe lângă acest „intelectual” mai avem și alții, care sunt convinși că ei sunt poporul și aspiră la posturi înalte, sugerându-ne că, dacă-i vom vota, ei vor scoate țara din „compas”.
Numai că din ce „compas” ne vor scoate încă n-am înțeles. Dar, bănuind că e vorba de „impas” sau „colaps”, pentru intenția lor nobilă aș publica o înștiințare: „Domnilor, înainte de-a vă urca în aceste funcții sus-puse, scrieți, dragilor, o dictare! Iar de nu vă veți descurca, vă vom acorda titlul de agramați profesioniști, care va sta la loc de cinste lângă cărțile voastre lucioase. În speranța că într-o zi le veți deschide și veți începe iar să gândiți, observând la capătul tunelului măcar o singură luminiță”.
