Malteza Roberta Metsola, noua președintă a Parlamentului European, are 42 de ani, este căsătorită, mamă a 4 copii, iar în perioada 2017-2018 a susținut activ mișcarea anticorupție #Rezist din România, care se opunea încercării regimului Dragnea de a transforma țara într-o cleptocrație.
Roberta Metsola va împlini 43 de ani pe 18 ianuarie, când e posibil să aibă loc și votul pentru numirea noului președinte al PE, după ce David Sassoli, președintele în exercițiu, a murit luni noaptea.
Malteza e căsătorită din 2005 cu finlandezul Ukko Metsola, iar împreună au 4 copii. Asta nu o împiedică pe politiciană să fie favorabilă drepturilor LGBTI, motiv pentru care în rândurile grupului popularilor europeni (din care face parte) este considerată ca fiind o liberală. În același timp, Metsola se opune avortului, votând în mod constant împotriva tuturor rezoluțiilor pe această temă.
Juristă, absolventă a Universității din Malta și a Colegiului Europei de la Bruges, Metsola a fost secretar general al Studenților Democrați Europeni, atașat al reprezentanței Maltei la UE (2004-2012) și consiliera Catherinei Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă (2012-2013). Din 2020 a fost aleasă prim-vicepreședinte al Parlamentului European.
Este europarlamentar din 2013 și și-a construit o reputație de persoană foarte determinată și cu o mare capacitate de muncă. E posibil ca, în 2024, să candideze la președinția Comisiei Europene – azi ocupată de Ursula von der Leyen.
În mod tragic, discursul de acum 4 ani al Robertei Metsola despre încercările Puterii din România de a subjuga Justiția este actual și azi
Pe 7 februarie 2018, în timpul protestelor anti-PSD de la București, Roberta Metsola a ținut în Parlamentul Europei un discurs memorabil, de sprijin pentru oamenii ieșiți în stradă să lupte cu regimul PSD. Era un moment în care oamenii erau tocați în țară, zi și noapte, de o propagandă formidabilă, prin intermediul televiziunilor deținute de oligarhi și cu ajutorul unei mașinării de postaci online. Metsola a spus atunci: „Pe frig și ninsoare, românii au arborat drapelul european deoarece cred în valorile Europei. UE nu trebuie să îi uite!”. Apoi le-a răspuns în română participanților la manifestațiile anticorupție: „Vă auzim!”.
În mod șocant și trist în același timp, după 4 ani și niște alegeri, discursul emoționat al Robertei Metsola ținut în februarie 2018 este și azi cât se poate de actual în România. Europarlamentara malteză vorbea atunci de încercările Puterii de la București de a subjuga Justiția, de a controla magistrații și de a schimba legile astfel încât să le fie favorabile infractorilor. Și atunci, regimul PSD invoca majoritatea din Parlament ca argument suprem în fața celor care se opuneau.
Astăzi, în ianuarie 2022, puterea nu mai e la Dragnea și la majoritatea PSD-ALDE, ci la președintele Iohannis și la majoritatea PSD-PNL, dar problemele sunt fix aceleași.
Discursul Robertei Metsola din februarie 2018
„Situația din România rămâne preocupantă. Am văzut încercări din partea Guvernului de a suprima magistratura, de a dilua și corupe legislația invocând majoritatea electorală ca o scuză de a face ce vrea. Știu că unii vor clama, vor spune că Parlamentul European și CE nu trebuie sa ă interfereze, sau încearcă să arate că există o motivație greșită. E doar o justificare pe care o folosesc politicienii fără scrupule care încearcă să scuze ce e de nescuzat.
Însă ei greșesc, UE nu poate să închidă ochii și cu siguranță PPE nu o va face pentru că românii nu sunt cetățeni de rangul doi, dimpotrivă, ei merită o țară unde statul de drept e respectat, unde corupția e combătută, tribunalele protejate și legile nu sunt schimbate pentru a-i proteja pe politicienii la putere.
Românii au fost pe această cale de un an de zile și au ieșit în stradă iarna pe zăpadă, au fluturat steaguri europene pentru că ei cred într-o Europă care e nu e doar un bloc economic ci și garanția unor valori comune și promisiuni împărtășite. Și acum nu vorbim doar despre România, e vorba despre noi toți. Ceea ce se întâmplă la București îi afectează și pe cei de la Paris. Suntem diferiți ca națiuni, dar suntem legați. Iar dacă statul de drept e o problemă într-unul dintre state, toate celelalte sunt afectate și iată de ce Comisia are dreptul să acționeze de câte ori are loc o amenințare.
Eu m-am întâlnit cu câțiva dintre românii care militează pe străzi, e vorba de pensionari, profesori, studenți, ei nu sunt politicieni, ei își doresc o țară și o uniune unde toată lumea e tratată egal în fata legii, corupția e eradicată și unde a câștiga niște alegeri nu înseamnă că ai dreptul să divizezi o țară așa cum vrei tu. Închei prin a spune: «Mulțumesc, vă auzim de acolo, din stradă!»”.
