Neculai Constantin Munteanu citea la Radio Europa Liberă, pe 29 august 1989, în cadrul emisiunii „Actualitatea Românească”, apelul adresat de o organizație misterioasă, numită „Frontul Salvării Naționale”, participanților la Congresul al XIV-lea al PCR, care avea să se desfășoare în perioada 20-24 noiembrie.
Apelul este o dovadă în plus că FSN nu a fost o „emanație a Revoluției”, cum zicea Ion Iliescu, ci a fost o formulă pregătită din timp de „tutorii” sovietici și promovată prin Europa Liberă grație colaborării sovieto-americane din acel moment istoric.
În timp, avea să se dovedească faptul că nici liderii FSN (Ion Iliescu, Silviu Brucan, Nicolae Militaru, Petre Roman etc.) nu erau „emanați ai Revoluției”, ci vectori ai Moscovei.
În seara zilei de 22 decembrie 1989, generalul Militaru, spion sovietic viruent, a răbufnit, de față cu Iliescu, Brucan, Roman și ceilalți complotiști: „Măi, oameni buni, Frontul Salvării Naţionale funcţionează de şase luni de zile, domnule”. Deci, căutarea unui alt nume era doar o mascaradă care avea rolul de a sugera spontaneitatea.
