vineri, noiembrie 22, 2024
AcasăAlegeri 2020(P) Alianța USR-PLUS își asumă 6 angajamente esențiale pentru aducerea sistemului medical...

(P) Alianța USR-PLUS își asumă 6 angajamente esențiale pentru aducerea sistemului medical românesc la nivelul celor mai dezvoltate și civilizate țări

-

(Promovare electorală)

În programul său electoral pentru alegerile legislative din 6 decembrie, intitulat “40 de angajamente la guvernare”, Alianța USR-PLUS a rezervat un spațiu central și consistent problematicii SĂNĂTĂȚII. Din cele 40 de capitole (angajamente) ale programului asumat inclusiv de viitorii parlamentari și, probabil, miniștri ai Alianței, nu mai puțin de 6 sunt dedicate acestui domeniu, vital la propriu pentru orice popor și orice țară.  

Sistemul public de sănătate din România este subfinanţat, are o infrastructură veche, personal insuficient şi dotare precară. Alianța USR-PLUS propune alocarea unui fond de un miliard de euro, pentru ca, în următorii 4 ani, să fie modernizate spitalele, să se construiască unităţi medicale şi un sistem de sănătate modern.

Asigurarea standardelor minime în spitale este extrem de importantă pentru a facilita accesul tuturor românilor la serviciile sanitare. În acest sens se dorește inventarierea urgentă a unităților medicale care funcționează în condiții insalubre și demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor.

De asemenea, modernizarea spitalelor județene, construcția de centre
comunitare și asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii,
precum şi înfiinţarea unor centre de permanenţă în imediata vecinătate a
Unităţilor de Primiri Urgenţe sunt proiecte aflate în programul de guvernare
USR PLUS, care vizează revigorarea sistemului sanitar din România.

Fond de un miliard de euro pentru o infrastructură sanitară modernă

Modernizarea spitalelor, construirea de spitale noi și a unei infrastructuri sanitare moderne, prin investirea a 1 miliard de euro în următorii patru ani.

- Advertisement -

Sistemul public de sănătate este subfinanțat, are o proastă guvernanță, cu infrastructură inadecvată, cu clădiri vechi și insalubre, cu circuite improprii, care au autorizații de funcționare temporare și planuri de conformare perpetue. În afara marilor centre universitare, dotarea este precară, personalul insuficient, materialele sanitare puține și de slabă calitate. Totodată, operarea infrastructurii spitalicești nu permite susținerea costurilor de mentenanță și de întreținere. Prin acest fond se va asigura inclusiv cofinanțarea pentru spitalele regionale pentru care avem finanțare europeană, dar pentru care lucrările nu au fost demarate.

Măsura concretă

  • Finalizarea celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova) a căror pregătire alături de Banca Europeană de Investiții a fost demarată în 2016.
  • Pregătirea construcției de spitale regionale în București, Brașov și alte centre universitare.
  • Asigurarea standardelor minime în toate spitalele României prin inventarierea urgentă a unităților medicale care funcționează în condiții insalubre sau care pun în pericol siguranța cetățenilor și demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor.
  • Modernizarea spitalelor județene pentru a asigura condiții optime actului medical și pentru a asigura accesul cetățenilor la servicii de sănătate la ei în județ.
  • Construcția de centre comunitare și asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii.
  • Înființarea unui centru de permanență în imediata vecinătate a Unităților de Primiri Urgențe, astfel încât timpii de așteptare la UPU să scadă semnificativ.
  • Redesenarea, renovarea și dotarea infrastructurii de tratament a marilor arși în toată țara.
  • Infrastructură dedicată prevenirii și îngrijirii infecțiilor nosocomiale – compartimente de boli infecțioase, laboratoare de microbiologie.
  • Încurajarea dezvoltării centrelor de excelență și cercetare medicală pe lângă universitățile și facultățile de medicină.

Impact bugetar

Bugetul de Stat, Fonduri europene (FEDR, FSE+), fonduri private

Viitorul Program Operațional Sănătate:

- Advertisement -

Axa Prioritară 1 “Investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major”:

* Infrastructură și dotări: Spitalele regionale de urgență Iași, Cluj, Craiova – etapa a II-a; alte spitale, alte infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major.

Axa Prioritară 2 “Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu”:

* Infrastructură și dotări: Cabinetele medicilor de familie; Centreleși compartimentele unde se furnizează servicii de asistență medicală comunitară; infrastructura publică în care se furnizează servicii de asistență medicală școlară, inclusiv servicii de asistență stomatologică; unitățile sanitare șialte structuri publice care desfășoară activități medicale de tip ambulatoriu

Axa Prioritară 5 “Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical”:

* Cercetare și inovare prin implementarea de soluții cu relevanță publică (ex: atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității CDI; crearea de sinergii cu acțiunile de CDI ale Programului Orizont Europa; constituirea/promovarea de clustere)

Programe dedicate cercetării și/sau utilizării clinice. Ex: producție de plasmă sau derivate, producție de vaccinuri (dezvoltarea infrastructurii, modernizarea, reluarea producției de vaccin și dezvoltarea de noi produse farmaceutice în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară ”Cantacuzino”)

* Cercetare în domeniul bolilor netransmisibile (ex. combaterea cancerului)

* Realizarea unei infrastructuri de cercetare-dezvoltare în domeniul genomicii.

Facilitatea de Redresare și Reziliență (Next Generation EU), alocare indicativă pentru România  35 miliarde euro: Pilonul „Coeziune socială”.

Instituția responsabilă

Ministerul Sănătății, Ministerul Fondurilor Europene, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Informații relevante

România – Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea

Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1 029 EUR, media UE fiind de 2 884 EUR), cât și ca procent din PIB (5 % față de 9,8 % în UE).

Stimulente pentru a ne menține sănătoși, nu bolnavi

Îmbunătățirea stării de sănătate a românilor prin măsuri precum: medici de familie în toate comunele și asistenți medicali în toate satele din țară până în 2024, dublarea performanței programelor naționale de prevenție, recompensarea personalor care duc un stil de viață sănătos și introducerea educației pentru sănătate în școli.

Factorii socio-economici și cei de mediu influențează semnificativ starea de sănătate a populației. Pentru a avea o populație sănătoasă, România va trebui să adopte principiul de guvernanță europeană  „health in all policies”. Prevenția trebuie să devină o componentă strategică a sistemului public de sănătate; de asemenea este esențială dezvoltarea medicinei de familie și optimizarea rolului acesteia în „gate-keeping” și creșterea calității vieții în orașe.

Măsura concretă

  • „Sănătatea populației în toate politicile”- Constituirea unui Grup Interministerial care va cuprinde specialiști ce vor evalua impactul asupra sănătății cetățenilor și asupra sănătății publice a politicilor din alte domenii: educație, mediu, economie, transporturi, etc, în vederea instituirii principiului „Sănătatea populației în toate politicile”.
  • Lege a Prevenției care să structureze o nouă arhitectură a responsabilității infrastructurii instituționale, să dimensioneze resursa umană și financiară pentru Planurile Naționale de Control Integrat al bolilor cardiovasculare și oncologice – principalele contributoare la mortalitatea și morbiditatea din România.
  • Organizarea de caravane medicale în zonele fără infrastructură medicală, ori acordare de vouchere de transport pentru bolnavii nevoiași sunt alte măsuri care vor îmbunătății accesul pacienților la serviciile medicale.
  • Vouchere de transport pentru ca pacienții cronici nevoiași să ajungă la tratament
  • Vouchere de transport pentru consultațiile anuale prevăzute în pachetul asigurărilor medicale sau monitorizarea gravidelor și a bolnavilor cronici cu anumite patologii.
  • Un asistent medical, asistent medical comunitar sau un mediator sanitar în fiecare comună din România.
  • O nouă strategie națională de diagnosticare și tratament a diabetului de tip 2, avînd în vedere că rata de diagnostic în România este de maximum 50%.  Propunem oferirea de bonusuri materializate în servicii medicale gratuite tuturor persoanelor obeze și diabeticilor și  ce își îmbunătățesc indicatorii de severitate (scăderea greutății, controlarea indicelui glicemic, scăderea tensiunii arteriale etc)
  • Prevenția prin screening și depistare precoce, monitorizarea și managementul integrat al bolilor netransmisibile.
  • Deblocarea legii vaccinării. Vom lua decizii pe bază de dovezi asigurând funcționarea Comitetului Național de Vaccinologie.
  • Elaborarea, finanțarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin rețeaua de medicină școlară sau prin cabinetele de medicină. Un rol important îl va avea dezvoltarea cabinetelor medicale școlare
  • Educație pentru sănătate – materie obligatorie în școală la care copiii vor învăța să acorde primul ajutor, despre educația nutrițională și reproductivă, despre riscurile consumului de alcool și droguri etc.
  • Planuri clare de prevenție a infecțiilor nosocomiale și de utilizare judicioasă a antibioticelor în spitale și centrele rezidențiale .
  • Descurajarea automedicației. Consumul de medicamente, în special de antibiotice, trebuie să fie supravegheat de specialiști și realizat pe bază de prescripție, ghiduri și instruire.
  • Dezvoltarea serviciilor de prevenție, de intervenție timpurie și de suport pentru persoanele cu afecțiuni mintale – centre de zi, prim ajutor psihologic, integrare pe piața muncii.
  • Finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu minimum 8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și creșterea progresivă a rolului său, astfel încât numărul internărilor evitabile să scadă prin monitorizarea și dispensarizarea adecvată a bolilor cronice și măsuri preventive eficiente.
  • Servicii pentru mama și copilul:  asigurarea accesului universal la îngrijire antenatală bazată pe prevenția și detecția complicațiilor materne și fetale ale sarcinii începând din primul trimestru; continuarea îngrijirilor în concordanță cu riscurile identificate, acces universal la îngrijire la naștere si neonatală la standarde actuale, atat pentru gravidele/nou născuții fără probleme de sanatate, cât și pentru cei cu patologii complexe.
  • Ombudsman în sănătate – crearea unui organism independent care să investigheze diferitele tipuri de administrare defectuoasă, de abuzuri sau de discriminare din sistemul de sănătate.
  • Monitorizarea  factorilor care afectează sănătatea în orașe (poluare, acces la spațiii verzi) alături de Garda de Mediu și  construirea unor mecanisem de intervenție prin Direcțiile Publice de Sănătate în colaborare cu aceasta

Impact bugetar

Impact bugetar asupra Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

Surse nerambursabile de finantare:

Viitorul Program Operațional Sănătate (alocare indicativă circa 4 miliarde euro):

Axa Prioritară 4 “Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii”

  • Implementarea de programe de screening populațional/diagnosticare și tratament al stadiilor incipiente (ex. tuberculoză, testare genetică, oncologie, hepatite, HIV SIDA, screening metabolic, screeningul factorilor de risc comuni ai bolilor cronice)
  • Implementarea de programe de diagnosticare precoce și tratament (ex. cancer pulmonar, cancer prostată, cancere ginecologice, cancere ale capului și gâtului, testare genetică)
  • Măsuri de diagnosticare precoce și/sau tratament prenatal/neonatal/postneonatal
  • Implementare de programe de schimbare a stilului de viață și aplicarea de politici de încurajare a unei vieți sănătoase, inclusiv implementarea de măsuri de prevenție
  • Implementarea de programe/măsuri destinate controlului infecțiilor asociate actului medical
  • Măsuri destinate creșterii eficacității serviciilor de laborator

Instituția responsabilă

Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Naționale.

Informații relevante

Lege 45/2020 – Legea educației pentru sănătate

Legea nr. 182/2020 – Legea pentru stabilirea conţinutului de acizi graşi trans în produsele alimentare destinate consumului uman

Lege nr. 73/2019 – Legea pentru modificarea și completarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

La ora actuală România investește doar 18 euro pentru fiecare persoană, (1,7% din bugetul sănătății, media UE fiind de 3,1%) în zona prevenției. Aceste deficiențe de sistem se traduc prin a patra cea mai mare mortalitate evitabilă prin prevenție din UE – 310 decese la 100.000 de locuitori.

România are o proporție mare de fumători; 1 din 5 români fumează – 4,5 milioane de persoane cu vîrsta peste 15 ani – iar 115 români mor zilnic din cauza bolilor asociate fumatului, fumatul scăzând speranța de viață în medie cu 10 ani. Mai îngrijorătoare este rata adolescenților care devin fumători, prevalența fumatului pe segmentul 15-24 de ani crescând cu peste 50% din 2011.

România are cea mai mare rată standardizată a mortalității legată de consumul de alcool dintre țările membre UE – 42/100.000. Consumul abuziv și dependența de alcool sunt responsabile de 70.000 de pacienți/an în sistemul public de sănătate, costurile medicale și nemedicale (economice) ale alcoolismului ridicându-se la 1% din PIB. Consumul episodic excesiv depășește cu mult media UE – 35% vs 20%. Pe segmentul 20-24 de ani un sfert dintre decese sunt legate de consumul abuziv de alcool.

Dieta inadecvată,bogată în calorii, sare, grăsimi animale și zaharuri este una dintre cauzele mortalității cardiovasculare mari din România. În fapt 1 din 2 decese vasculare – fie că vorbim de infarct miocardic fie de accident vascular cerebral este legat direct și nemijlocit de dieta defectivă. De altfel și recentul trend accentuat de creștere a ratei obezității printre adolescenți are aceeași cauză. Pe de altă parte România are cea mai mare incidență a diabetului zaharat din Europa – 11% din populația 18-65 ani- acest fapt devenind o problemă de securitate națională, iar printre cauze fiind și stilul de viață și alimentație la risc.

Factorii de mediu contribuie de asemenea la starea de sănătate generală a populației. România, cu 28.000 din cele 400.000 de decese premature datorate poluării aerului din UE, se află pe locul 3.

Medicina de familie este subfinanțată aceasta „beneficiind” de aproximativ 6% din fondurile destinate sănătății (FNUASS) în timp ce media UE este de 12-15%. România și Bulgaria sunt singurele țari din Europa care alocă peste 50% din finanțarea sistemului de sănătate medicinei de spital; avem 500 paturi acuți/100.000 de locuitori, media UE fiind de 396/100.000.

https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf

Dreptul de a alege în sănătate

Încurajarea concurenței în sistemul de sănătate astfel încât toti românii să aibă dreptul de a alege în ceea ce privește serviciile și asigurările de sănătate și să beneficieze de sprijinul financiar al statului prin care să poată face efectiv această alegere.

Nici pacienții, nici asigurații nu sunt în centrul actualului sistem de sănătate. Mulți trebuie să plătească de două ori pentru a primi serviciile de care au nevoie. O dată oficial, prin contribuția la asigurările sociale de sănătate. Și încă o dată prin plățile neoficiale, pentru a acoperi toate lipsurile din spitale. Lucrurile au ajuns până într-acolo încât numim cu lejeritate șpaga „plată informală” și urmărim cu maxim interes mercurialul din teroarea de a nu fi privat de tratamente sau intervenții care pot fi vitale pentru noi sau pentru cei apropiați.  Nu vom ignora realitatea aceasta, cunoscută atât de bine de mulți români.

În prezent, 10% din orice ban câștigăm se duce la stat pentru sistemul de sănătate. Un angajat cu salariu minim plătește în fiecare lună 223 lei pentru sănătate. Dar atunci când vine vorba să primească servicii, banii aceia nu se mai văd nicăieri. Ba mai mult, e un fenomen bine cunoscut faptul că spitalele publice cer bolnavului și familiei să vină cu bani de acasă pentru materiale și medicamente. Iar asta e cazul în care asiguratul nu aude că s-a atins „plafonul” și este rugat să revină luna viitoare și să încerce din nou. Ce alt asigurator ne mai ia bani pentru asigurare lunar, dar când vine vorba să plătească ne spune că nu mai există plafon? Niciunul.

Cheltuielile statului român cu sănătatea au crescut în ultimii 13 ani de 3,5 ori. O creștere semnificativă ca urmare a căreia ne-am fi așteptat la o calitate mai bună a actului medical. Nu am avut parte de asta. Scandaluri precum Hexipharma, cazul Colectiv și chiar pandemia de Coronavirus ne-au arătat starea deplorabilă a sistemului de sănătate.

Măsura concretă

Sistemul de sănătate trebuie să pună pacientul în centrul sistemului. Iar acel pacient trebuie să aibă cât mai multe opțiuni de tratament. Niciun român nu mai trebuie să fie nevoit să facă plăți „informale” sau să cumpere materiale în spitale pentru buna desfășurare a actului medical. Avem nevoie de mai mulți bani, dar și să fie mai bine cheltuiți. De aceea propunem încurajarea dezvoltării sistemului de asigurări private de sănătate. Românii plătesc sume importante de bani în sistem, trebuie să aibă dreptul să direcționeze o parte din ele către un asigurator pe care și-l aleg, pe modelul Pilonului 2 de pensii.

Fără concurență nu există calitate. Monopolul de stat s-a dovedit un eșec. CNAS nu a fost capabil să combată fraudele, ci dimpotrivă, le-a concentrat. Mai mult, nu a reușit nici să remunereze corect operațiuni medicale, punând în dificultate furnizorii de servicii medicale și încurajând decontările fictive prin sistemul DRG. Pentru a combate toate acestea, vom acționa în două planuri. Primul referitor la funcționarea în sine a CNAS, care trebuie depolitizat, profesionalizat și condus mai bine. Al doilea referitor la piața asigurărilor de sănătate, unde vom permite românilor să aibă mai multe opțiuni prin deschiderea la concurență. De asemenea, vom garanta posibilitatea fiecărui român de a putea alege opțiunea dorită pe modelul Pilonului 2 și 3 de pensii.

Astfel, pacientul chiar va fi în centrul sistemului de sănătate, pentru că va avea dreptul de a alege, ceea ce nu are în prezent. Având dreptul de a alege, va putea selecta servicii mai bune, asigurări de sănătate mai bune și va putea evalua în mod real – cu banii și alegerea lui – calitatea serviciilor oferite.

Statul își menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS. Adăugăm, însă, componenta de drept de a alege în sistem.

Schimbări preconizate

Dreptul românilor de a alege va deschide sistemul concurenței, care va încuraja apariția de noi furnizori de servicii medicale și creșterea calității acestora.

De asemenea, deschiderea aceasta va permite atragerea de fonduri suplimentare în sistemul de sănătate.

Impact bugetar

Estimare a impactului bugetar: nu are impact bugetar.

Sursa de finanțare: nu este cazul.

Instituția responsabilă

Ministere, agenții, autorități: Ministerul Sănătății

Informații relevante

Cheltuielile statului român cu Sănătatea
(Creștere în ultimii 13 ani de 3,5 ori)

Acces garantat la medicamente esențiale

Garantarea accesului românilor, în regim 100% compensat, la medicamentele esențiale de pe lista Organizației Mondiale a Sănătății.

Accesul la sistemul public de sănătate din România este foarte scăzut. Nevoile medicale nesatisfăcute ale românilor sunt printre cele mai mari din Europa, peste dublul mediei UE. Mai mult, în ultimii ani, România se confruntă atât cu lipsa medicamentelor esențiale, cât și cu întârzieri considerabile în accesul la medicamente de ultimă generație, cauzate de birocrație și de constrângeri bugetare. Accesul la medicamente inovative este în continuare limitat, introducerea de molecule noi în lista medicamentelor compensate fiind impredictibilă, cu o întârziere  semnificativ mai mare comparativ cu alte țări ale Uniunii Europene.

Măsura concretă

Întocmirea listei medicamentelor esențiale care să fie prezente permanent, fără nicio discontinuitate.

  • Actualizarea site-ului www.medicamentelipsa.ro
  • Revizuirea politicii de preț a medicamentelor astfel încât să se asigure disponibilitatea continuă a medicamentelor de bază pentru pacienți
  • Asigurarea de urgență a disponibilității tuturor medicamentelor esențiale și a celor fără înlocuitor prin reintroducerea în legislație a Listei Medicamentelor Esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății, limitarea exportului paralel și a practicilor din sistem care duc la lipsa medicamentelor din spitale și farmacii
  • Reluarea achizițiilor centralizate pentru medicamente la nivel național pentru asigurarea calității medicamentelor și a eficienței utilizării banului public.
  • Revizuirea criteriilor de includere a medicamentelor în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru a asigura disponibilitate rapidă și în condiții de sustenabilitate bugetară.
  • Ghidare – înființarea unor birouri/call center-uri cu personal medical specializat dedicat pacienților care necesită o atenție medicală complexă, pluri-disciplinară (navigator oncologic, navigator TBC, navigator cardio-vascular)
  • Responsabilizarea ca „procurator de medicamente” a mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari din Centrele de Asistență Medico-Socială, astfel încât persoanele vârstnice saunedeplasibile din zona rurală să aibă acces la medicamentele de care au nevoie.

Impact bugetar

Buget de Stat- FNUASS, Fonduri Europene, fonduri private

Surse nerambursabile de finanțare:

Viitorul Program Operațional Incluziune și Demnitate Socială:

Axa prioritară 1 “Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității”:

  • Servicii sociale, de ocupare și de sănătate, combaterea abandonului școlar, incluziune
  • Infrastructură socială

Viitorul Program Operațional Sănătate:

Axa Prioritară 2 “Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu”:

  • Infrastructură și dotări: Cabinetele medicilor de familie; Centrele și compartimentele unde se furnizează servicii de asistență medicală comunitară; infrastructura publică în care se furnizează servicii de asistență medicală școlară, inclusiv servicii de asistență stomatologică.

Facilitatea de Redresare și Reziliență (Next Generation EU), alocare indicativă pentru România  35 miliarde euro: Pilonul „Coeziune socială”; Pilonul „Garanția pentru copii”.

Instituția responsabilă

Ministerul Sănătății, Ministerul Fondurilor Europene, CNAS, Consiliile Județene, ONG medicale

Informații relevante

Legea nr.65/2020 – Caravana cu medici

România – Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea

Legea asistenței medicale comunitare

În ultimii ani, România se confruntă atât cu lipsa medicamentelor esențiale cât și cu întârzieri considerabile în accesul la medicamente de ultimă generație, cauzate de birocrație și de constrângeri bugetare (280 euro/cap de locuitor pentru medicamente comparativ cu 522 euro media UE) deși 27% din cheltuielile pentru sănătate sunt direcționate către produse farmaceutice și produse de uz medicinal (al treilea procent din UE după Bulgaria și Slovacia). Astfel, peste două treimi din plata directă pentru sănătate în România – cheltuielile suportate de pacient, dincolo de contribuția lunară – au fost direcționate către co-plata medicamentelor. 

Siguranța pacientului – pe primul loc

Creșterea calității actului medical și a siguranței pacientului prin măsuri care asigură profesionalizarea continuă. Crearea primului Program Național de Îmbunătățire a Calității Actului Medical prin care vor fi recompensate educațional și financiar echipele medicale care își îmbunătățesc rezultatele, precum și spitalele care implementează proiecte concrete de creștere a siguranței actului medical și a experienței pacientului

Siguranța pacientului se bazează pe parteneriatul dintre acesta și medic, pe prevenirea și controlul infecțiilor, pe siguranța medicației și a procedurilor administrate.

Absența personalului dedicat îmbunătățirii și siguranței actului medical menține o cultură organizațională spitalicească înțepenită în stagnare, nu în evoluție. Deficitul cronic de personal medical specializat (infecționiști, epidemiologi, microbiologi) pune piedici semnificative în gestionarea eficientă infecțiilor asociate asistenței medicale, iar utilizarea excesivă de antibiotice și prevalența mai multor tulpini de bacterii rezistente la medicamente pun România în zona roșie.

Corpul profesional medical trebuie să fie partener în procesul de reformare a sistemului sanitar din România pentru a sparge ierarhiile nelegitime, a diminua corupția și a institui un management profesionist și performant. Sistemul de indicatori de performanță medicală și financiară a spitalelor – managementul resurselor umane, utilizarea eficientă a serviciilor, performanța economico-financiară, indicatori de calitate, siguranța pacientului și satisfacția pacientului, transparența cheltuielilor – trebuie să reprezinte criteriul după care se face evaluarea managementului spitalicesc și nu cel subiectiv, de apartenență la grupuri de interese. Implementarea de mecanisme moderne de transparentizare, supraveghere și eliminare a practicilor corupte din domeniile achizițiilor, a autorizațiilor și a actului medical vor contribui de asemenea la un sistem medical sănătos, în slujba pacientului.

Modelele de bună practică medicală, integritate și profesionalism, dedicare și empatie trebuie replicate și trebuie să devină normative pentru sistemul de sănătate din România.

Profesionalizarea continuă a corpului medical prin crearea unui fond național pentru educație medicală continuă și  accesul gratuit la revistele de specialitate din domeniul său pentru a fi la curent cu cele mai noi rezultate ale cercetării sunt doar câteva măsuri care pot motiva medicii să nu mai plece în afara țării pentru a profesa, alături de alte schimbări precum creșterea accesului la investigații și mijloace terapeutice, eliminarea birocrației ori asigurarea personalului suficient.

Reformarea, depolitizarea și profesionalizarea Autorităților Competente din sistem este necesară, astfel încât reprezentarea breslei și reglementarea profesiei să fie făcute onest, în interesul practicianului și al pacientului.

De asemenea, sistemul de hemovigilență și trasabilitate a sângelui și componentelor derivate, de la donare la transfuzie reprezintă, conform unui audit organizat de Comisia Europeană, solicitat de Ministerul Sănătății în 2016, „o amenințare gravă la adresa sănătății publice”. Riscurile unor erori fatale sunt inacceptabil de mari. Echipamentele sunt depăşite şi insuficiente pentru gestionarea eficientă a colectării, testării şi prelucrării sângelui. Sistemul Transfuzional din România trebuie reorganizat.

Măsura concretă

  • Combaterea infecțiilor nosocomiale – crearea unei infrastructuri adecvate care să permită izolarea pacienților infectați, planuri clare de prevenire și protocoale de utilizare judicioasă a antibioticelor, compensarea deficitului de personal medical specializat – infecționiști, epidemiologi, microbiologi -, raportarea corectă de către fiecare spital al numărului de infectări, finanțarea distinctă pentru decontarea îngrijirii pacienților diagnosticați și raportați cu infecții nosocomiale cu scopul stimulării raportării.
  • Management profesionist în Sănătate – manageri de spitale angajați prin concurs corecte, având   obiective clare de calitate și investiții, evaluați riguros în baza indicatorilor de performanță.
  • Transparentizarea cheltuielilor tuturor entităților publice de sănătate: transparentizarea CNAS e un pas înainte către diminuarea fraudei din Sănătate. Vom continua cu măsuri specifice, țintite, care să crească transparentizarea cheltuielilor.
  • Zero toleranță pentru corupție și neglijență care poate pune viața pacienților în pericol.
  • Creșterea pedepselor pentru orice act de corupție în domeniul sănătății.
  • Depolitizarea și (re)profesionalizarea instituțiilor din sănătate (ANMDMR, CNAS, Departamentul pentru Politica Medicamentului din Ministerul Sănătății, Inspecția Sanitară, etc.).
  • Întărirea instituției avertizorului de integritate – suport juridic și protecție extinsă pentru cei care semnalează nelegalitatea, corupția sau încălcarea regulilor epidemiologice sau de igienă în spitale.
  • Feedback-ul pacienților – obligativitatea pentru fiecare manager de spital de a facilita folosirea mecanismului electronic de feedback al pacienților și integrarea acestuia în evaluările profesionale periodice.
  • Coordonarea activităților de formare, dezvoltarea carierei, stabilirea necesarului pentru toate categoriile de personal medical vor fi făcute de Centrul Național de Resurse Umane în Sănătate, în subordinea Ministerului Sănătății, în colaborare cu Colegiile și Ordinele Profesionale din sănătate și instituțiile academice medicale. Vom avea astfel un Catalog Național al Profesioniștilor din Sănătate care va sta la baza fundamentării necesarului de formare de profesioniști.
  • Campanie pentru păstrarea în țară a  medicilor performanți și atragerea specialiștilor români ce activează în alte țări.
  • Asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal medical, cu preponderenţă pentru acele specialităţi care înregistrează un deficit: medici infecționiști, specialiști anestezie-terapie intensivă, epidemiologi și alte specialități care înregistrează deficit.
  • Reformarea și eficientizarea sistemului de admitere în rezidențiat.
  • Crearea unui fond național pentru educație medicală continuă. Finanțarea unei conferințe pe an per specialitate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare (fonduri europene, programe, etc).
  • Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin vulnerabilă la malpraxis precum și înființarea unui Monitor Oficial Medical unde vor fi publicate toate ghidurile și protocoalele medicale, ordinele de ministru și reglementările care privesc sistemul medical pentru ca standardele de bună practică să fie aplicate adecvat și predictibil în toate spitalele din România.
  • Reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist. Cifra de școlarizare pentru rezidențiat trebuie să țină cont de profilul de patologie actual și viitor al României.
  • Reorganizarea sistemului transfuzional din România. Asigurarea unui stoc continuu și adecvat de sânge și a unui necesar suficient de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasmă prin reorganizarea și reformarea sistemului național de transfuzie.
  • Asigurarea calității actului medical prin:

–    Introducerea la nivelul fiecărui spital a unui set de indicatori de urmărire a calității actului medical și de raportare a rezultatelor. Recompensarea financiară și prin pachete educaționale a echipelor medicale care ating nivelul optim al acestor indicatori. Recompensarea financiară a spitalelor care fac dovada existenței practice a unor programe de îmbunătățire a calității actului medical.

–    Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin vulnerabilă la malpraxis

–    Întărirea independenței profesiilor medicale prin definirea clară a actului medical, a limitelor de competență și a responsabilităților pentru fiecare profesie medicală pentru a preveni exercitarea abuzivă a oricărei dintre profesiile medicale.

–    Posibilitatea reconversiei specialității medicale pentru medic în cazul în care uzura fizică și psihică în specialitățile solicitante nu mai permite exercitarea activității în specialitatea inițială

–    Ameliorarea relaționării corpului medical cu pacientul – prin introducerea în metodologia de concurs pentru accesul în sistemul public de sănătate a evaluării capacității de a comunica empatic și deontologic cu pacientul și aparținătorii acestuia.

Impact bugetar

Program Operațional multifond Sănătate, conform documentului de fundamentare aflat în consultare publică, capitolul Prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale.

Totodată, măsurile de prevenire și de îngrijire a pacienților cu IAAM se pot finanța de la bugetul de stat, din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din orice alte surse, potrivit legii. Pentru asigurarea fondurilor necesare aplicării prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, poate introduce modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului de stat şi a bugetului Ministerului Muncii şi Protecției Sociale.

Surse nerambursabile de finanțare:

Viitorul Program Operațional Sănătate:

Axa Prioritară 4 “Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii”:

  • Sistemul național de transfuzii, inclusiv infrastructura de testare a sângelui și/sau procesare a plasmei.
  • Implementarea de programe/măsuri destinate controlului infecțiilor asociate actului medical.

Axa Prioritară 7 “Măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament”:

  • Măsuri de formare/specializare – utilizare echipamente medicale inovative
  • Utilizare de metode moderne de investigație, intervenție și tratament
  • Dezvoltarea de programe/module specifice la nivelul universităților de medicină, care să permită perfecționarea sau reconversia profesională
  • Susținerea parteneriatelor dintre furnizorii de formare (de la nivelul învățământului terțiar) și instituțiile din domeniul medical, pentru dezvoltarea unor programe de formare continuă în domeniul medical și zonele conexe (competențe digitale, specializare inteligentă etc.).

Instituția responsabilă

Ministerul Sănătăţii,  Ministerul Muncii şi Protecției Sociale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Educației și Cercetării, Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale, Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a municipiului București.

Informații relevante

PL-x nr. 537/2020 – Propunere legislativă privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale din România

Ordonanța Sângelui – pentru modificarea și completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice.

OMS evaluează că mai mult de 1 din 20 de pacienți internați pentru cele mai diverse afecțiuni vor suferi și un episod de infecție nosocomială.

În Europa, se estimează că în jur de 80000 pacienți spitalizați au cel puțin o IAAM, în orice zi dată. În medie, IAAM afectează 7% din pacienții din țările dezvoltate, respectiv 15% din pacienții din țările slab și mediu-dezvoltate.

În România, numărul infecțiilor raportate în anul 2017 a fost de 19.607 cazuri, dintre care cele mai multe digestive (8019 cazuri), respiratorii (3549), urinare (2568) și de plagă chirurgicală (2297). Cele mai multe cazuri IAAM au fost raportate de municipiul București (5246 cazuri) și județele Iași (2469 cazuri), Cluj (1720 cazuri) și Timiș (1525 cazuri).

Organizația Mondială a Sănătății a elaborat o Strategie – Către Donarea 100% Voluntară – în care recomandă, pe lângă standarde de calitate, consolidarea unei baze constante de donatori (OMS recomandă un obiectiv de 40 de donări de la 20-25 de donatori constanți/1000 de locuitori/an) prin crearea unei ‘culturi a donării’.

Legea nr.165/2019 – Accesul asiguraților din sănătate la decontările efectuate în numele lor

Pl-x nr. 258/2019 – Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii – Angajarea bugetelor primăriilor municipiilor în susținerea sistemului public de sănătate este marginală și inconstantă, iar investițiile în infrastructură spitalicească sunt minore. Inițiativa legislativă propune angrenarea bugetelor primăriilor în finanțarea și susținerea spitalelor județene cu excepția celor care au preluat în administrare ca ordonator de credite un spital.

Pl-x nr. 330/2018 – Legea feedback-ului pacienților

România dispune de 2,9 medici și 6,7 asistente medicale la 1000 de locuitori comparativ cu media UE de 3,6 respectiv 8,5. Dincolo de cifrele nete distribuția profesioniștilor sanitari este deficitară în afara marilor orașe.

Medic și pacient, la un click distanță

Constituirea unui Fond Național de Inovație în Sănătate prin care să fie stimulată dezvoltarea de soluții digitalizate și de telemedicină prin care să debirocratizăm practica medicală și să apropiem medicul de pacient.

Este nevoie de dezvoltarea unui sistem informatic integrat în sistemul de sănătate publică ca suport pentru sistemul informaţional, care să permită interoperabilitatea aplicaţiilor informatice existente şi viitoare, pe baza unei arhitecturi integratoare, în vederea utilizării eficiente a informaţiilor în elaborarea politicilor de sănătate şi managementul sistemului.

Măsura concretă

  • Dezvoltarea şi implementarea serviciilor e-health / telemedicină, mai ales în mediul rural unde există penurie de medici, consultările la distanță pot fi încurajate pentru a trece peste obstacolul distanțelor lungi, dar și în cazul pandemiilor când accesul la servicii medicale uzuale este limitat. Măsura este susținută de angajamentul de acoperire cu acces la internet de mare viteză a 96% din România.
  • Digitalizarea și integrarea sistemului, programările online și calendare personalizate de dispensarizare atât pentru componenta de prevenție cât și pentru cea de supraveghere a patologiei cronice.
  • Operaționalizarea și utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului care va cuprinde toate datele de sănătate, accesibil pacientului și medicului curant, instrument standardizat care va conține istoricul medical complet – alergii, imunizări, diagnostice, investigații efectuate, tratamente urmate.
  • Realizarea Registrelor Naționale Suverane de Boli. Registrele de boală reprezintă o formă standardizată de colectare de date epidemiologice, despre tipul, stadiul, tratatmentul cazurilor precum și despre profilul pacientului. Registrele sunt esențiale pentru ghidarea măsurilor de prevenție, screening și control al bolilor.

Impact bugetar

Buget de Stat- FNUASS, Fonduri Europene,

Surse nerambursabile de finanțare:

Viitorul Program Operațional Sănătate:

              Axa Prioritară 6 “Digitalizarea sistemului medical”:

  • Redimensionarea și standardizarea sistemului informatic al CNAS
  • Observatorul național pentru date în sănătate
  • Dezvoltarea integrată a unor soluții de e-sănătate, cu anvergură națională, care să încorporeze standarde de interoperabilitate, pentru sarcini și funcțiuni comune în sectorul sanitar, în special în domeniile vizate de operațiunile de importanță strategică

Facilitatea de Redresare si Rezilienta (Next Generation EU), alocare indicativă pentru România – 35 miliarde euro: Pilonul „Coeziune socială”; Pilonul „Reziliență instituțională”; Pilonul “Digitalizare”.

Instituția responsabilă

Ministerul Sănătății, Ministerul Fondurilor Europene, CNAS.

Informații relevante

Legea nr.165/2019– Accesul asiguraților din sănătate la decontările efectuate în numele lor

http://www.cnas.ro/castr/post/type/local/anunt-privind-monitorizare-pacienti-covid-19-si-servicii-telemedicina.html

Propunere legislativă pentru acordarea de servicii medicale la distanță (telemedicină) telemedicina definită ca totalitate a serviciilor medicale fumizate la distanță prin intermediul tehnologiei, a fost gândită inițial ca o modalitate de a consulta, diagnostica, trata și monitoriza pacienții aflați in locuri izolate, departe de centele medicale locale, sau în zone cu deficiențe în privința personalului medical disponibil.
 

https://www.usrplus.ro/40_de_angajamente_la_guvernare

– Comandat de: Partidul UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA (U.S.R.) – Filiala județeană Constanța

– Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

– Cod mandatar financiar: 11200021

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -