miercuri, februarie 11, 2026
AcasăMainSabotajul PSD prin CCR, în apărarea pensiilor speciale, ia forme monstruoase: "Geani"...

Sabotajul PSD prin CCR, în apărarea pensiilor speciale, ia forme monstruoase: „Geani” Stan a fugit în concediu paternal, ÎCCJ cere ceva inadmisibil – ca dosarul să fie trimis la CJUE

-

Ședința de miercuri, 11 februarie, a Curții Contituționale (CCR) se anunță a fi un nou episod din serialul absurd al blocării reformei pensiilor speciale ale magistraților. După 5 ședințe ratate, cei patru judecători consituționali numiți de PSD par hotărâți să meargă cu nesimțirea până în pânzele albe. Li se alătură și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care încearcă amânarea normalizării cel puțin până anul viitor.

Când opinia publică se întreba ce porcărie va mai inventa PSD pentru a continua să blocheze reforma pensiilor speciale ale magistraților, a erupt știrea zilei: fostul procuror Gheorghe Stan (52 de ani), actual membru al Curții Constituționale, a intrat în concediu paternal!

Cererea de intrare în concediu paternal a fost depusă și aprobată luni, 9 februarie, cu două zile înaintea ședinței cruciale de miercuri. Miza acelei ședințe e dublă: deblocarea unei legi care are rolul de a face oarece dreptate socială (fără a scoate magistrații din zona de confort a pensiilor speciale), dar și salvarea in extremis a sumei de 231 de milioane de euro, tranșă din PNRR condiționată de reforma pensiilor speciale ale magistraților.

Concediul lui Gheorghe Stan este de 10 zile lucrătoare, adică 14 zile calendaristice. JUdecătorul constituțional susținut de PSD va reveni la ședințele CCR peste două săptămâni, începând cu ziua de marți, 24 februarie.

- Advertisement -

Gheorghe Stan, zis „Geani”, face parte din Curtea Constituțională din 2019, când a fost impus de către PSD-ul condus de Viorica Dăncilă. Anterior, în „regimul Dragnea”, Stan a fost președintele sinistrei Secții Speciale de anchetare a magistraților (SIIJ), care timp de câțiva ani n-a prins niciun judecător sau procuror corupt, dar făcuse o pasiune din o hăitui pe fost șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi.

Deși are doar 52 de ani, Stan este deja beneficiar de pensie specială, ca fost magistrat. Societatea îi pregătește și cea de-a doua pensie specială, cea cuvenită la finalul mandatului de membru al Curții Constituționale.

Misterul zilei de miercuri: se poate ține ședința în formula „8 din 9”?

În privința ședinței de miercuri, 11 februarie, în absența lui Gheorghe Stan, există două „școli de gândire”. Una susține că ședința nu se poate ține, pentru că e obligatoriu să fie prezenți toți cei 9 judecători care au participat anterior la dezbaterea legii. Cealaltă spune însă că ședința se va putea desfășura chiar și cu 8 judecători, ba chiar și cu 7 sau 6, condiția de cvorum fiind de două treimi (6 din 9), întrucât de fapt n-a existat o dezbatere pe lege până acum, ci dezbaterea abia urmează.

- Advertisement -

Problema e că „gruparea PSD” din CCR, care numără 4 judecători (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc), poate pulveriza cvorumul și de această dată. Pretextul poate fi chiar acesta: un diferend între cei 5 judecători pro-reformă (Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș, Csaba Asztalos, Iuliana Scîntei, Mihaela Ciochină) și cei 4 din „gruparea PSD” privind calea de urmat. Reformiștii vor insista că ședința se va putea desfășura și în formula „8 din 9” (fără „Geani” Stan, cel cu concediul parental), cei trei PSD-iști prezenți vor spune că nu se poate și, posbil, vor părăsi sala. Adio cvorum, ado ședință, adio reformă!

Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale prevede: „În cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură” (articolul 17, alineatul 2).

Dacă decizia va fi de a amâna dezbaterea până la revenirea lui Gheorghe Stan din concediul paternal, atunci următoarea ședință nu va putea avea loc înainte de 24 februarie. Dar până atunci, oricare alt judecător – cu precădere, din „gruparea PSD” – poate pleca într-un soi de concediu (de odihnă, medical, maternal/paternal etc.). Iar din concediu în concediu, judecarea cazului poate fi amânată mai multe luni, până la compromiterea ideii de reformă în această speță și pierderea celor 231 de milioane de euro din PNRR.

Oricum, CCR și-a pulverizat orice credibilitate prin cele 5 episoade de până acum pe tema pensiilor speciale ale magistraților: un vot negativ (cu scorul de 4-5) și patru amânări, într-un interval de aproape patru luni (octombrie 2025 – februarie 2026).

Calendarul negru al legii pensiilor speciale ale magistraților, la CCR

  • 20 octombrie 2025: CCR respinge cu un vot la limită, 5-4, prima formă a legii, pe motiv că lipsește avizul CSM. Cei 5 „frânari” sunt „PSD-iștii” (Cristia Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc) și una dintre cele două numiri făcute de fostul președinte Klaus Iohannis (Mihaela Cochină).
  • 10 decembrie 2025: CCR amână luarea unei decizii, după ce legea a revenit într-o formă ușor modificată, având și avizul CSM (negativ, evident, dat fiind obiectivul legii).
  • 28 decembrie 2025: Ședința CCR este întreruptă de plecarea celor patru sabotori „PSD-iști”. Din cauza lipsei de cvorum, nu poate fi luată o decizie.
  • 29 decembrie 2025: Ședința CCR nu se poate ține, din lipsă de cvorum. Aceiași patru sabotori „PSD-iști” refuză să participe la ședință, deși se află în sediul instituției.
  • 16 ianuarie 2026: A patra amânare decisă de CCR, de data asta ca urmare a intervenției ÎCCJ (Lia Savonea). Următoarea ședință este programată pe 11 februarie.

Savonea lovește din nou: ÎCCJ cere CCR să trimită cazul la CJUE, deși ar fi o acțiune abuzivă, inadmisibilă!

Situația s-a complicat și mai mult după comunicatul emis marți, 10 februarie, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Aceasta anunță că a depus la CCR o cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară privind legea pensiilor speciale ale magistraților.

Este a doua intervenție a Înaltei Curți (condusă de sinistra Lia Savonea) la CCR, în această speță, după sesizarea care a dus deja la o amânare.

Dacă solicitarea Curții Supreme ar fi acceptată de CCR, cauza ar fi suspendată până la stabilirea unei soluții de către CJUE, al cărei sediu se află în Luxemburg. Astfel, decizia Curții Constituționale a României ar fi întârziată cu cel puțin câteva luni (în cazul în care CJUE va apela la procedura accelerată), dar întârzierea ar putea ajunge și la doi-trei ani.

Conform jurnalistului Liviu Avram de la G4Media, cererea înaintată Curții Constituționale de către șefa Înaltei Curți, Lia Savonea – de sesizare a CJUE pe legea pensiilor speciale ale magistraților –, ar trebui să fie respinsă ca inadmisibilă, conform jurisprudenței CCR. Dacă totuși CCR își schimbă jurisprudența și va sesiza CJUE, e foarte probabil ca însăși instanța europeană să respingă cererea ca indamisibilă, potrivit propriei jurisprudențe. Dar Mafia din Justiție și-ar atinge obiectivul: întârzierea reformei pensiilor speciale.

Reforma pensiilor speciale ale magistraților este una dintre marile mize ale Guvernului Bolojan, dar este respinsă violent de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Guvernul urmărește ca vârsta de pensionare să crească gradual până la 65 de ani (față de 48 de ani în prezent), iar pensia să nu depășească 70% din salarul net.

Comunicatul ÎCCR

„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.

În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților. Această obligație derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE.

În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, susținem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:

(1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;

(2) nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;

(3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;

(4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă;

(5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.

Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Eu-ropene.

Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii.”

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând odonație AICI.Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

Judecătoarea „M-a sunat Lia” se pensionează la 51 de ani, cu cel puțin 5.500 de euro pe lună!

EDITORIALE:

- Advertisement -

1 COMENTARIU

  1. Dacă ajungă la curtea europeană de justiție ar trebuie pus în discuție legalitatea înființări CCR și CSM. Clar ilegale. Cât privește pensiile speciale Băsescu le-a eliminat imediat fiind clar anticonstituționale. Pensii pe contributivitate,militare și handicap. Atât și nimic mai mult. Restul un furt ordinar inventat de PSD ptr a face slugi magistrații.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -