Pe 20 ianuarie, SUA a intrat în al doilea an al Administrației Trump. La această „cumpănă dintre ani”, la acest Revelion trumpist, imobiliarul de la Casa Albă a revenit cu expunerea de sine, arătând că în primul an al acestui mandat al său SUA a trăit momente istorice.
„Am realizat mai mult decât orice altă administrație până acum în ceea ce privește armata, încheierea războaielor și finalizarea războaielor. Nimeni nu a mai văzut ceva asemănător”, s-a autoflatat Trump. Și în timpul enumerării marilor sale realizări s-a oprit pentru a spune: „Mă duc într-un loc frumos din Elveția. Sunt sigur că sunt așteptat cu mare bucurie în Elveția”.
La Forumul de la Davos, până a ajunge Trump, tema principală a discuțiilor a fost tot revelionul trumpist: însă nu a fost o serbare cu focuri de artificii, ci un soi de mobilizare cu torțe, pentru că anul trumpist ce tocmai s-a încheiat este ultimul din vechea ordine globală. Iar cel ce aruncă în aer sistemul ce a asigurat opt decenii de pace și prosperitate în Occident este tocmai Trump.
La finalul anului trecut, Donald Trump și-a lansat strategia de securitate în care-și propune obiective ca și cum s-ar afla într-un loc pustiu, nu într-o lume a statelor cu suveranitățile, puterile și interesele lor. Este un document plin de obiective absolut fantasmagorice și, pentru că acest dezvoltator imobiliar nu știe că uneori coerența te duce la dracu’, el chiar s-a pus pe treabă. Extragerea lui Maduro a fost prima acțiune din seria celor ce ar trebui să facă din emisfera vestică una americană.
Încântat de succesul pe care l-a avut cu blatul extragerii lui Maduro, Trump a început să bată cu pumnul în masă pentru a i se da Groenlanda, pentru că politica nu se face pe tratate, ci pe emisfere. Iar dacă el a decis că emisfera vestică va fi a lui, atunci și Groenlanda trebuie să se supună acestei decizii.
Pentru a-și marca revelionul, Trump a lansat inițiativa deturnării Consiliului de Pace pentru Gaza, creat în urma unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU, spre o formă de consiliu care să se ocupe și de Ucraina, din care să facă parte, de-a valma, agresorii și victimele și pe care să-l conducă el. Cu alte cuvinte, vrea să fure calul ONU și să-l facă al lui. La fel urmează să se întâmple cu NATO.
Inițiativa nu a fost primită cu prea mult entuziasm, mai ales că pentru a face parte din acest business privat ce ar parazita o inițiativă a ONU, doritorii trebuie să vină cu câte cel puțin un miliard de dolari. În contul cui? Al organizatorului, firește.
După cum era de așteptat, președintele Macron a anunțat că nu va participa la această farsă, iar replica nu a întârziat, dovedind încă o dată faptul că Trump Emisfericul e de aceeași teapă cu Putin. Ne amintim că, în 2022, în timpul conferinței de presă susținută împreună cu Emmanuel Macron, Putin s-a referit la președintele Zelenski printr-o expresie pe care o utilizează violatorii în raport cu victimele lor: „Îţi place sau nu, draga mea, trebuie să suporţi”.
Întrebat fiind ce părere are față de refuzul lui Macron de a face parte din acel consiliu, Trump a răspuns: „Voi impune taxe vamale de 200% pe vinurile şi şampaniile sale. Şi va adera”. Așa că, îi place sau nu, Macron va trebui să se alinieze diversiunii sale. Vedem același comportament de borfaș, pe care bine l-a etichetat britanicul Ed Davey când a spus că este „gangster global”.
După refuzul președintelui Macron a venit cel din partea Suediei de a participa la această întreprindere. Ce lider politic din UE, în afară de cei putiniști, ar fi atât de slab de minte ca să accepte o asemenea bazaconie? Acest consiliu va fi o nouă organizație a țărilor cu regimuri antidemocratice care, din păcate, va fi patronată de SUA. Și pentru că nu poate fi președinte al SUA pe viață, Trump se propune președinte pe viață al acestei structuri.
Cu câtă bucurie a fost așteptat Trump la revelionul de la Davos? Am aflat din discursul președintelui Macron, care a denunțat revenirea la „ambițiile imperiale” și a precizat că asistăm la „o trecere către o lume fără reguli, în care dreptul internațional este călcat în picioare și în care singura lege care pare să conteze este cea a celui mai puternic”.
Și am aflat mai ales din discursul premierului Canadei, Mark Carney, cu consistența și greutatea celui rostit de Churchill acum aproape 80 de ani la Fulton. Acesta va fi, probabil, discursul fondator al noii ordini globale, în care se va produce o coalizare a puterilor mici și mijlocii pentru a rezista agresiunii marilor puteri. Și de această dată, Trump a pierdut ocazia de a ține un discurs istoric.
La revelionul de la Davos, Trump a fost așteptat cu căldura Groenlandei. Niciunul dintre liderii politici europeni nu a rămas pentru a se întâlni cu el.
De ce ar fi rămas? Să asiste la o prestație după modelul Putin? La fel ca idolul său de la Moscova, Trump a recurs și de această dată la falsificarea istoriei. Putin spune despre Ucraina că a fost mereu a Rusiei, iar Trump spune că Groenlanda a fost a SUA și că o vrea înapoi. În realitate, Groenlanda a aparținut Norvegiei și Danemarcei până în 1933, când a revenit Danemarcei. Faptul că SUA a preluat administrarea temporar, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu acordul Danemarcei, nu înseamnă că insula a aparținut vreodată SUA. Groenlanda nu a fost „dată înapoi”, ci a revenit deținătorului de drept după ce s-a încheiat războiul. Iar bazele militare din Groenlanda au fost pentru apărarea statelor din NATO, nu doar pentru Groenlanda, cum minte Trump.
După această falsificare, Donald Emisfericul a emis o gogomănie: fiecare aliat are obligația de a avea capacitatea să-și apăre teritoriul; Groenlanda nu se poate apăra și, în consecință, trebuie să intre în componența SUA, pentru că este „total neapărată”. Dar de ce a fost creată NATO? Tocmai pentru că statele membre nu aveau capacitatea de a se apăra singure. Iar Groenlanda este apărată de NATO la fel ca orice stat membru.
Pentru Trump nu este nicio contradicție în a afirma că Groenlanda este a SUA și că de 200 de ani președinții americani au vrut s-o achiziționeze. Păi, dacă era a SUA, de ce s-o achiziționeze? Imobiliarul nu și-a pus o astfel de întrebare.
Mai departe, Trump a dat drumul la toate falsurile ce-i crează lui zona de confort: alegerile din 2020 au fost falsificate; dacă era el președinte, războiul din Ucraina nu ar fi avut loc (a uitat că Rusia invadase Ucraina încă din 2014, iar el, în primul mandat, nu a făcut nimic pentru Ucraina); datorită lui lumea funcționează; datorită SUA țările sunt azi ceea ce sunt; China nu produce curent electric cu eoliene, ci doar fabrică turbine pe care le vine proștilor de europeni (în realitate, China este cel mai mare deținător de parcuri eoliene din lume); Statele Unite sunt tratate incorect de către NATO ș.a.
„Eu cer o bucată de gheață prost localizată”, spune Trump, completând că nu va folosi forța. O declarație foarte importantă, dar care nu elimină problema, pentru că ea nu garantează faptul că nu va continua războiul taxelor.
Prima zi din noul an trumpist nu este așa cum și-ar fi dorit Trump, fiindcă înainte de revelion cânta după altă partitură. Fermitatea europenilor a dat rezultate, dar această declarație a lui este valabilă astăzi, pentru că mâine și-o va schimba.
Deocamdată, vedem că a plecat spre Davos cu stângul. După ce și-a luat în dinți gheață de Alaska de la Putin, acum și-a luat gheață groenlandeză de la europeni. O bucată de gheață bine localizată.
Nici acasă nu este așteptat cu mare bucurie. Așa cum am spus după blatul din Venezuela, consider că strategia lui Trump se va opri doar la acel moment și că istoria o va reține drept „stratergia de la Caracas”.
Să sperăm că anul viitor, pe vremea asta, vom vorbi despre al doilea an al mandatului său ca despre „Anul Nou care n-a fost”.
Offffffg