Nu sunt nici avocatul, nici detractorul Guvernului Bolojan și al președintelui Nicușor Dan. Nu sunt asociat cu ei în vreun fel.
Am luptat cât am putut împotriva juntei putinist-securist-legionare a lui Georgescu și Simion, și implicit pentru funcțiile lui Nicușor și Bolojan, fiindcă sunt convins că așa e mai bine pentru mine și pentru țară.
Mi-am pus viața între paranteze din octombrie 2024 până în mai 2025 și am scris, am vorbit, am convins.
Pe Nicușor Dan l-am sprijinit din simpatie și colegialitate, cu toată forța mea de convingere, nu ca pe răul cel mai mic, ci ca pe un bine real.
Deși n-am schimbat două cuvinte în viața mea cu Ilie Bolojan, îl stimez și am încredere că e serios și onest.
Sunt încântat că sunt ei la putere, nu trădătorii de țară Georgescu și Simion, două canalii securiste pentru care orice înjurătură e prea palidă. Știu că Nicușpr și Bolojan măcar vor ține linia corectă în politica externă și vor încerca să redreseze cât de cât situația internă.
După cum am început, vă așteptați să urmeze un „dar”. Urmează!
Dar asta nu înseamnă că le-am dat un cec în alb.
Dacă Nicușor devine, după stilul abordat la Primăria Capitalei, un sfinx în eternă ezitare, care comunică rar și sibilinic, care nu are echipă și preferă să tergiverseze orice ani de zile în loc să tranșeze eficient, îl voi critica.
Dacă se înconjoară numai de oamenii Sistemului și recită ca Iohannis rumegușul Sistemului SIE-MAE (cum face deja în conferințele de presă – recunosc perfect stilul pe care aurescimea, diaconescimea și odobescimea nu-l pot depăși nici în ruptul capului), îl voi critica. Vrem viziune, zvâc, franchețe, nu fosilizare mentală și dendrificare lingvistică!
Dacă Bolojan se luptă întâi cu studenții, profesorii, editurile și librăriile, și nu cu Sistemul feudal de privilegii reprezentat de politicieni și clientelă, de administrația pletorică, serviciile atotputernice și magistratura ineficientă și arogantă, nu va avea simpatia mea.
Dacă taie câteva sute de lei de la studenți, dar nu se atinge de pensiile speciale, de salariile de zeci de mii de lei lunar din magistratură, regii și firme de stat, de evaziunea din TVA, de matrapazlâcurile RAAPPS, voi deveni foarte rapid criticul lui.
Sunt un om lucid și rezonabil, fără apetență pentru demagogie. Nu mă deranjează că Nicușor a promis că nu va crește TVA, deși asta nu ținea de el și bănuia că va crește. Asta e, la război ca la război, trebuia câștigate alegerile, nu putea pierde voturi în favoarea mangafalei.
Înțeleg că Bolojan a luat întâi măsurile care garantează o colectare rapidă de la foarte mulți și eliminarea risipei. Procentele în plus la TVA înseamnă bani imediat. Bursele acelea nejustificate, de 450 lei pentru 1.000.000 de copii, înseamnă economii de 450.000.000 de lei, deci aproape 100.000.000 €/lună. Înțeleg asta. Înțeleg și că magistrații și pensionarii speciali pot contesta în justiție diverse tăieri, că e mai complicat să obții rapid bani la buget tăindu-le lor din privilegii.
Dar lumea vrea dreptate. Părintele care pierde câteva sute de lei pe lună, pensionarul cu pensie de 5.000 de lei – care plătește (cum e firesc) 200 lei CASS – se uită în jur și văd că unii combină salarii și pensii care depășesc 100.000 de lei/lună, cât nu visează să câștige un chirurg de vârf sau un manager de multinațională.
Lumea vede că Guvernul nu scade, ci crește la 5 vicepremieri. Lumea nu aude de tăieri ale banilor încasați de partide și de clientela lor. Dimpotrivă, zilnic mai aflăm din presă de salarii, pensii și privilegii scandaloase, fără urmări. Premierul Bolojan însuși citează cazuri revoltătoare în conferințele de presă, în loc să anunțe cum le-a rezolvat; de parcă rolul său ar fi să constate, nu să taie în carne vie.
În 2010, Băsescu și Boc au făcut, brutal și disperat, ce trebuia, după iresponsabilitatea lui Tăriceanu și în plină criză globală. Și Nicușor și Bolojan fac ce trebuie azi, după iresponsabilitatea lui Ciolacu, în plină criză națională.
Dar să ia seama: dacă nu comunici cu empatie, ci anunți sec și brutal tăieri de venituri și creșteri de taxe (ca Băse în 2010 și Bolo azi), dacă oamenii sărăcesc, dar văd găști de Udrea și Pinalti, sau de Busuioci și Marianenache, care prosperă, au genți, ceasuri sau pensii de zeci de mii de euro, în timp ce ei își numără zecile de lei înainte de salariu – atunci oamenii se vor revolta. Pe bună dreptate.
Vrem să vedem capete tăiate la vârf. Vrem să citim zilnic cum e închisă o agenție inutilă, cum sunt băgați la zdup mafioți de partid și de stat, cum se reduc funcționari, secretari de stat, secretare și șoferi de politruci.
Pe scurt: vrem să simțim aerul nou pe care-l aduce Nicușor după ce s-a încheiat euforia cu interviuri la portiță. Ne place zâmbetul lui candid, dar vrem și gesturi concrete, opoziție feroce la alde Savonea și Busuioc, că altfel nu știu cum mai drege busuiocul.
Vrem să vedem că e al nostru, al lumii care l-a votat, nu al Sistemului, ca Iohannis!
Vrem să-l vedem pe Bolojan că se luptă întâi pentru noi, nu cu noi! Că taie cu o mână fermă privilegii și pensii nesimțite și cu alta, mai blândă, burse și salarii din învățământ; nu că ne restrânge cu ambele mâini puterea de cumpărare, în timp ce Aistemul securisto-feudal e nederanjat.
Îi credităm în continuare că sunt ce trebuie, de partea bună a lucrurilor, și ne vom bate din nou pentru ei – câtă vreme vom crede că, sprijinindu-i, ne batem de fapt pentru noi, pentru o Românie onestă, decentă, echitabilă, suportabilă, respirabilă.
Sunt total de acord cu Papahagi de data asta. ND si IB sa nu aiba impresia ca daca au sprijinul populatiei nu au si niste obligatii fata de omul corect platitor de taxe si impozite. O foaie de parcurs este necesara pentru bani sunt insa sunt risipiti atat de usor. Inteleg ca trebuie sa platesc mai mult intr-o tara avand nivelul de trai cel mai scazut din UE insa pana cand? Bun, statul vrea pana isi face curatenie sa colecteze bani de la mine, de la tine si altii corecti. Cat va dura asta? Cat va dura pana aflu ca pensionarii de lux din magistratura isi pierd privilegiile? Cat va mai dura pana statul se va regla, nu zic taieri de salarii ci sa ramana doar eficienta si platita bine? Cat va mai dura pana toate plosnitele din consiliile de administratie sunt scose pe tusa, pana se reglementeaza sporurile si multe altele? Nu vreau o taiere haotica insa ce statul trebuie sa fie eficient atat in colectare cat si in investitie. Toate portitele in legislatie sa fie inchise pentru ca sa ajungem sa scadem taxele, sa ne multumeasca Statul pentru eforturile facute. Va fi pana in 2026, sau pana 2027? Uite ca Ilie Bolojan nu poate sa spuna ceea ce este o bila neagra. Imi doresc sa aud ca se spune despre Romania ca avem cel mai mic TVA, ca avem cele mai mici impozite pe dividende, ca suntem o tara atractiva pentru investii nu ca suntem o tara de hoti si imbuibati cum a creat-o PSDNL.
Pachetul de măsuri fiscale de reducere a cheltuielilor în sectorul public adoptat adoptat de guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii în parlament nu rezolvă problema diminuării deficitului bugetar excesiv. Cresterea taxelor si impozitelor, în special a TVA reprezintă o cârpeală care aruncă povara proastei guvernări din anii anteriori pe umerii sectorului privat si a populației cu venituri modeste. De aceea, este nevoie urgentă de aplicarea reformelor prevăzute in programul de guvernare precum:
-reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-legea de salarizare în sectorul public;
-reforma administrației publice centrale;
-reforma administrației publice locale;
In parlament există un proiect de lege privind reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei, printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-ar putea reduce imediat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care în prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București la numai 8 prefecturi si tot atâtea direcții si instituții deconcentrate ale ministerelor în teritoriu, fiind vorba de functii ocupate prin numire si nu în urma unor alegeri electorale.