Tot mai multe publicații occidentale vorbesc despre anularea alegerilor din România ca despre un abuz al Sistemului care refuză să cedeze puterea

Tot mai multe publicații importante din Occident încep să pună la îndoială versiunea oficială a imixtiunii Rusiei invocată de Putere pentru a anula turul 2 al alegerilor prezidențiale din România, din 8 decembrie 2024. Jurnaliștii străini vorbesc despre „aroganța Puterii de la București“, care a refuzat să accepte înfrângerea și pierderea comenzii, preferând să arunce în haos țara, fluturând pericolul rusesc. Aceeași opinie începe să-și facă loc și în cancelariile aliaților occidentali, pe măsură ce timpul trece și regimul Iohannis-PSD întârzie să prezinte public dovezi solide ale imixtiunii rusești.

Publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) publică o analiză în care ridică niște semne de întrebare puse și în România, încă de la început, de unii jurnaliști și analiști care nu s-au aliniat discursului oficial. FAZ observă că România este „o țară în care șeful statului are o poziție puternică, dar care nu este o republică prezidențială“, iar Parlamentul joacă rolul central. În acest context, analistul FAZ spune că e bizar ca Rusia să-și fi consumat resursele pentru a influența alegerile prezidențiale, dar nu și pe cele parlamentare.

După cum se știe, alegerile pentru Președinție – unde candidații Puterii, Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL), au ratat finala – au fost anulate de CCR sub pretextul imixtiunii Rusiei, pe când alegerile pentru Parlament au fost validate.

Jurnalistul german arată că „oricine dorește să exercite influență la București ar face mai bine să manipuleze alegerile parlamentare în loc de cele prezidențiale“ și, deci, e „cel puțin ciudat“ că TikTok a viciat doar alegerile prezidențiale câștigate de Opoziție, dar nu și pe cele parlamentare unde forțele coaliției aflate la putere au reușit, chiar dacă la limită, să formeze o nouă majoritate.

„Frankfurter Allgemeine Zeitung”: În România, cei de la putere au inventat „un pretext pentru anularea unui scrutin al cărui rezultat nu a fost pe placul lor”

Michael Martens, corespondentul pentru Europa de Est al FAZ, vorbește despre „mitul interferenței ruse“ în țările foste comuniste, unde elitele aflate la putere sunt tentate să anuleze procesele democratice care nu le convin sub pretextul luptei contra atacurilor hibride de la Kremlin.

Jurnalistul se întreabă dacă în cazul României chiar a fost o operațiune rusească sau, de fapt, Puterea „caută acum să arunce vina pe cineva“ după ce nu i-au ieșit manevrele de culise.

„Scopul PSD a fost de la bun început să aducă în scrutinul de balotaj al prezidențialelor un candidat radical de dreapta”, observă jurnalistul german. Ideea era ca adversarul reprezentantului PSD să fi fost ”ineligibil pentru o majoritate a populației”. Dar PSD a greșit neluând în seamă starea de spirit din țară și refuzul poporului de a mai valida actuala putere: ”Principalul partid de guvernare a subestimat furia populației față de formațiunile politice consacrate. În aroganța lor, strategii PSD pur și simplu nu și-ar fi putut imagina că propriul lor candidat va fi respins de populație”.

FAZ spune că, în acest moment, principala bănuială e că partidele aflate la guvernare inventează „un pretext pentru anularea unui scrutin al cărui rezultat nu a fost pe placul celor de la putere“. Este citat și jun jurist român, Csongor Kuti, care aduce în discuție și rolul serviciilor secrete românești în această poveste dubioasă. Publicația germană nu uită să amintească faptul că Marian Enache, șeful CCR, instituția care a anulat alegerile, este un vechi parlamentar PSD și că are legături cu fosta Securitate ceaușistă.

FAZ a apelat și la istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, un foarte bun cunoscător al situației din România, țară unde a și publicat mai multe cărți importante – ultima, despre istoria Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Schmitt le-a vorbit nemților despre stilul de viață „într-o manieră deșănțată, ca de monarh“, al președintelui Klaus Iohannis și despre secretizarea de către acesta a cheltuielilor administrației prezidențiale. Schmitt spune că „fără sprijinul structurilor de stat din România, ascensiunea bruscă a lui Georgescu ar fi greu de imaginat“. Explicațiile succesului lui Călin Georgescu trebuie „să fie căutate nu doar în Rusia, ci și în România“.

„The Objective” (Spania): „Anularea alegerilor prezidențiale din România, din motive dubioase, arată clar că clasa politică românească a ales să nu respecte regulile”

O altă publicație, „The Objective“ din Spania, abordează subiectul alegerilor din România și concluzionează că politicienii aflați la putere sfidează democrația și poporul. E vorba de „anularea alegerilor prezidențiale din România din motive dubioase, care arată clar că clasa politică românească a ales să nu respecte regulile“, scrie „The Objective“.

Autorul articolului din publicația spaniolă, Alejandro Molina, pune încă din titlu sub semnul întrebării statutul de democrație pe care l-ar mai putea avea țara noastră și arată sec evoluția evenimentelor: „Dacă o astfel de decizie (anularea alegerilor – n. red.) nu era deja destul de neobișnuită într-o țară din UE, s-a întâmplat să fie precedată de o altă decizie a aceleiași Curți (CCR – n. red.), care a ordonat renumărarea voturilor din primul tur. La încheierea renumărării voturilor și constatând că nu există nereguli semnificative, Curtea nu a avut de ales decât să confirme rezultatele. Vădit nemulțumită de aceste rezultate, Administrația Prezidențială – condusă de Klaus Iohannis, fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL), de centru-dreapta – a declasificat documente care sugerează o campanie electorală neregulamentară coordonată de TikTok, ceea ce a determinat în cele din urmă Curtea Constituțională să anuleze alegerile“.

Concluzia: „Cazul românesc arată o tendință tot mai recurentă în fostele republici post-sovietice (gândiți-vă la Georgia!): invocarea factorului anti-rus ca element catalizator și unificator pentru ca elitele politice consacrate să presupună că apariția noilor mișcări politice le face pro-ruse, echivalându-le cu ideologii autoritare“.

„The Huffington Post“, versiunea italiană: „Georgescu poate să aibă trăsături de neprezentabilitate, dar are tot dreptul să fie ales dacă nu se poate demonstra sau aduce la cunoștința opiniei publice că este agent în slujba unei puteri străine”

Un alt site, versiunea italiană a „The Huffington Post“, invocă argumente simple care multor români au ajuns să le scape din vedere, în urma campaniei agresive derulată de televiziuniile și influencerii Puterii de la București: „Georgescu poate să aibă trăsături de neprezentabilitate și să spună lucruri care nu ne plac sau să devieze de la fapte, dar are tot dreptul să fie ales dacă nu se poate demonstra sau aduce la cunoștința opiniei publice că este agent în slujba unei puteri străine (sau vinovat de fapte cel puțin la fel de grave). Mai ales că una dintre ipotezele care stau la baza posibilei reacții exagerate, și anume influența social media asupra rezultatelor alegerilor, este departe de a fi stabilită”.

Sunt aduse în discuție două exemple mult mai clare de imixtiune rusească în niște procese electorale extrem de importante, dar care n-au fost anulate. „Chiar și în cele mai cunoscute cazuri de la care a pornit totul, votul în favoarea Brexit-ului și alegerea lui Trump în 2016, literatura științifică este în mare măsură sceptică cu privire la faptul că rezultatele au fost determinate de manipularea prin intermediul rețelelor sociale. Și, în plus, marja largă a lui Trump obținută 8 ani mai târziu și necontestată de adversarul său ar părea să fie o validare ex-post a acestui lucru. Prin urmare, cu sau fără inteligență artificială, chiar dacă ne uităm la incursiunile puternice ale lui Musk în campania dinaintea următoarelor alegeri importante din calendar, cele din Germania, recomandăm prudență și calm“, scrie publicația italiană.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Revolta unui manager de companie privată: „Marii bărbați de stat nu propun încă nicio măsură de reducere a dezmățului bugetar”