Multă vreme foarte precaut în gesturile publice, Marcel Ciolacu pare să fi devenit atât de sigur pe victoria sa la Președinție și a PSD în alegeri, încât și-a aruncat brusc masca. După recuperarea „interlopului” Piedone, premierul face un nou gest sfidător la adresa opiniei publice: l-a readus pe Victor Ponta în PSD și l-a impus direct în fruntea listei de candidați pentru Camera Deputaților din județul Dâmbovița. În plus, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acum două săptămâni și ordinul de retragere a titlului de doctor pentru Ponta, ca un semnal transmis societății că sistemul aflat la putere se simte complet stăpân pe situație.
Victor Ponta (52 de ani) este considerat ca un „om al Chinei“ în România, dar și unul al Rusiei, Serbiei și Turciei. De altfel, el și-a organizat cununia cu Daciana Sârbu (fiica lui Ilie Sârbu) la Consulatul român din Beijing.
Marcel Ciolacu l-a reactivat pe Ponta, după ce poporul român îl ejectase din politică în 2020, lăsând sub pragul parlamentar Partidul Pro România, pe care-l conducea fostul premier.
După 4 ani de stat pe tușă, Ponta a fost luat de Ciolacu mai întâi pe postul de consilier onorific, iar acum l-a readus în PSD și l-a pus pe loc eligibil la alegerile parlamentare.
Ordinul lui Ciolacu s-a formalizat duminică, atunci când filiala PSD Dâmbovița a fost mobilizată într-o conferință extraordinară, ca să valideze lista. Titus Corlățean, un alt apropiat al lui Ponta, de asemenea asimilat intereselor Chinei, a fost plasat de Ciolacu în fruntea listei de candidați din Dâmbovița pentru Senat.
Preşedintele PSD Dâmboviţa, Corneliu Ştefan, a anunțat duminică după-amiază: „Pentru Camera Deputaţilor am propus şi am validat astăzi, în Conferinţa judeţeană, pe domnul Victor Viorel Ponta, fost preşedinte al PSD, fost prim ministru al României, îl cunoaşteţi foarte bine; pe domnul Laurenţiu Adrian Nicolaescu, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu; pe doamna Carmen Georgeta Holban, farmacist, deputat în Parlamentul României; pe domnul Radu Mihai Popa, deputat în Parlamentul României; pe domnul Ionuţ Cristian Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor; pe domnul Mihai Istrate, consilier judeţean”.
Trecutul tenebros al lui Ponta
În perioada 2012-2015, cât a fost premier al României, Ponta a dat semnale foarte dubioase, care au contrariat partenerii occidentali. A fost cu greu convins să renunțe la o lungă vizită la Moscova după ce, în februarie 2014, Rusia a anexat Crimeea și a invadat estul Ucrainei.
În 2013, Ponta a propus un parteneriat strategic cu China, în cadrul căruia România urma să se împrumute miliarde de dolari de la statul chinez, cu care să plătească lucrări de infrastructură executate tot de companii chinezești.
Ponta a vorbit, în timpul vizitei la Beijing, despre „proiectele de colaborare în energie, în tehnologia comunicaţiilor”. El a plusat: „Vreau, în acest an, să deschidem la Beijing Institutul Cultural Român, să avem în Bucureşti Institutul Confucius, să mărim numărul de burse pentru românii care…, studenţii români care vin să studieze în China şi, de asemenea, cei din China în România. Însă vreau să trag o singură concluzie: China este una din marile puteri, dacă nu cea mai mare, dar una dintre marile puteri ale lumii în acest moment, are în continuare… şi noii săi lideri – preşedintele, primul-ministrul – au un sentiment special pentru România. Trebuie să-l folosim, trebuie să păstrăm această relaţie specială şi mă bucur foarte mult că acest obiectiv important de politica externă al României l-am îndeplinit astăzi“.
Ulterior, și Viorica Dăncilă, ca prim-ministru, a avut tentative similare de a introduce China în România. Acest lucru a fost realizat în final pe furiș de Klaus Iohannis și guvernările PSD din mandatul său, ceea ce a generat tensiuni cu aliații din NATO, deoarece încredințarea unor contracte în telecomunicații Chinei periclitează grav siguranța Alianței Nord-Atlantice. Se știe deja că Beijingul vinde echipamente de telecomunicații care dirijează către serviciile de informații chinezești datele din țările unde pătrunde tehnologia chineză.
Schema chinezească de capturare a țărilor mici: corupe, împrumută, execută
În urmă cu doi ani, think-tank-ul CEPA a elaborat un raport care arăta că, în România, China țintește vârfurile politice ale țării, cu precădere conducerea PSD, care este socotită cea mai coruptibilă.
Mai multe investigații ale instituțiilor internaționale relevă faptul că regimul comunist de la Beijing folosește momeala economică pentru a captura statele-țintă. Schema este aceeași cu cea încercată în România, în mandatul lui Victor Ponta. Se acordă împrumuturi mari pentru lucrări de infrastructură care, cel mai adesea, nici măcar nu sunt terminate. China cere drept garanție anumite obiective-cheie din țara respectivă și începe să preseze Guvernul local să achite împrumutul. Când nu se mai poate plăti, China impune condiții foarte dure și-și plasează oamenii la conducere ori duce la faliment țara respectivă. Așa s-a întâmplat în mai multe țări din Africa, unde guverne corupte de China a ajuns să plătească o treime din tot PIB-ul statului respectiv către Beijing! Prin aceeași metodă, China a obținut dreptul de posesie și exploatare pentru mari zăcăminte de minerale din Africa și America de Sud.
În Europa, Muntenegru a fost victima unei astfel de scheme, țara fiind salvată în ultima clipă de Uniunea Europeană, care i-a oferit banii necesari ca să scape de creditorii chinezi. Premierul corupt din 2007 a împrumutat aproape un miliard de dolari de la China pentru a face o autostradă, care urma să fie executată tot de firme chinezești. Banii s-au dus fără ca firmele respective să termine autostrada, dar ratele au rămas. Mica țară ex-iugoslavă n-a putut ține ritmul plăților și Beijingul a vrut să execute silit portul Bar, un punct strategic în planul regimului comunist de a obține capete de pod în Uniunea Europeană. Intervenția UE a salvat situația în ultima clipă.