Europa este în declin rapid, a rămas mult în urmă față de SUA și China și va fi nevoie să investească de două ori mai mult decât a investit în reconstrucția de după Al Doilea Război Mondial, dacă dorește să se redreseze, este concluzia celebrului economist Mario Draghi, în raportul înaintat luni Comisiei Europene. Pierderea competitivității față de rivalii din alte părți ale lumii este potențial devastatoare, iar soluția este schimbarea politicilor UE și investiții de 800 de miliarde de euro anual în tehnologie. Raportul, trecut aproape neobservat în România, zguduie Europa prin concluziile sale dramatice și toate publicațiile importante îi acordă maximă atenție.
Draghi este o legendă vie. Fost premier al Italiei și președinte al Băncii Centrale Europene, economistul este creditat printre altele cu salvarea monedei euro în momentele de după criza mondială. Acum, Mario Draghi pune pe masa Comisiei Europene și a guvernanților din țările UE un raport de 400 de pagini în care arată problemele dramatice ale continentului.
„Fără acțiune, va trebui să ne compromitem fie bunăstarea, fie mediul, fie libertatea”, afirmă fostul șef al BCE. Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât a investit în reconstrucția de după Al Doilea Război Mondial, să permită mai multor companii de tehnologie și telecomunicații să fuzioneze și să ia măsuri drastice privind cheltuielile de apărare, spune Draghi.
Documentul prezintă modul în care poate fi stăvilit declinul economic al continentului, fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) menționând că Europa trebuie să investească încă 800 de miliarde de euro pe an pentru a ieși din depresiunea în care a intrat și care constă în productivitate scăzută și creștere economică slabă. Acest fenomen o împinge în urma Statelor Unite și a Chinei în ierarhia internațională. El a numit situația o „provocare existențială”!
Birocrația UE și politicile de stânga, protecționiste și axate pe reglementări, fac extrem de greu de adoptat măsurile salvatoare pentru Europa
Raportul de 400 de pagini al lui Draghi este menit să orienteze activitatea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a echipei sale pentru următorii 5 ani, scrie Politico.eu.
Birocrația Uniunii Europene este însă un obstacol foarte greu de trecut. Recomandările lui Draghi trebuie adoptate de Comisia Europeană, apoi aprobate de toate cele 27 de Guverne ale blocului comunitar! E o operațiune incredibil de anevoioasă și cu mari șanse de a se bloca, deoarece oricare dintre țările membre ar putea folosi dreptul de veto. În plus, Bruxelles-ul este acuzat în ultimii ani, cu foarte multe argumente, că are un apetit enorm pentru suprareglementări, ceea ce a omorât competiția, inovația, progresul și a ridicat obstacole în calea tot mai puținelor companii care cercetează în domenii de pionierat.
Politico.eu adaugă la impedimentele de mai sus și problemele „motorului franco-german“ al organizației: „Și acest lucru se întâmplă în timp ce Uniunea Europeană este zguduită de forțe care fac ca o schimbare radicală să pară imposibilă. În cele mai mari două țări ale sale, un cancelar german slăbit prezidează o economie îngenuncheată, iar Franța, împovărată de o datorie publică uriașă, are un nou Parlament divizat între extreme“.
Draghi spune clar, însă, că nu există altă opțiune decât să se treacă la reforme drastice: „Ar trebui să abandonăm iluzia că doar amânarea poate păstra consensul. Am ajuns în punctul în care, fără acțiune, va trebui fie să ne compromitem bunăstarea, mediul sau libertatea!”.
Soluția lui Draghi este un program de investiții nemaivăzut în istoria omenirii, dar pe care Europa încă mai are resursele să-l facă. Sunt menționate investiții publice și private masive, mai mari chiar decât cele din anii 1960 și 1970. Aceasta ar însemna aproximativ 800 de miliarde de euro în plus pe an.
„Dacă Europa nu poate deveni mai productivă, vom fi obligați să alegem. Nu vom putea deveni, în același timp, un lider în domeniul noilor tehnologii, un far al responsabilității climatice și un actor independent pe scena mondială. Nu vom fi în măsură să ne finanțăm modelul social“
Creșterea investițiilor ar fi „fără precedent”, a spus Mario Draghi. „Dacă Europa nu poate deveni mai productivă, vom fi obligați să alegem. Nu vom putea deveni, în același timp, un lider în domeniul noilor tehnologii, un far al responsabilității climatice și un actor independent pe scena mondială. Nu vom fi în măsură să ne finanțăm modelul social. Va trebui să ne reducem unele ambiții, dacă nu chiar toate”.
Raportul Draghi pledează și pentru alte tipuri de măsuri care vizează legislația mult prea restrictivă și axată pe reglementări. Se cer modificări ale normelor de concurență care ar putea face ca unele tranzacții în domeniul tehnologiei și al apărării să obțină mai ușor aprobarea UE. Telecomunicațiile ar trebui să se confrunte cu o reglementare mai ușoară și să fie ajutate să se extindă prin definirea pieței ca fiind la nivelul întregii UE, scrie expertul italian. Analizele privind fuziunile ar trebui să ia în considerare și „partea de inovare a unei fuziuni” și securitatea economică, a declarat Draghi.
Acest lucru intră însă în coliziune directă cu decizii ale Comisiei Europene precum cea din 2019, de a bloca fuziunea constructorilor de trenuri Siemens și Alstom, companii germane și franceze, care ar fi creat un campion european și un lider de piață global. „Chinezii ar putea acum, probabil, să exporte trenuri (de mare viteză) în Europa”, a spus Draghi, semnalând cât de mult și rapid a rămas Europa în urmă.
S-ar impune un nou PNRR, dar de data aceasta pentru dezvoltarea industriei și apărării. Multe state se opun
Draghi insistă ca UE să emită o nouă datorie comună (după cea pentru PNRR) pentru a-și finanța nevoile industriale și de apărare, dar acestui lucru i se opun mai multe Guverne și pare că însăși Ursula von der Leyen dă înapoi în această privință. Cei doi au apărut la o conferință de presă la Bruxelles pentru a lansa raportul și, când s-a discutat acest subiect, Draghi a recunoscut că a fost „foarte sensibil”.
Totuși, sunt indicii – scrie Politico.eu – că există un acord din ce în ce mai larg în privința reformării bugetului de 1,2 trilioane de euro al UE. Fondurile direcționate până acum către regiunile mai sărace ale Europei ar urma să fie îndreptate pe viitor spre politicile industriale, de digitalizare și inovare. Această strategie i-ar aduce la numitor comun pe Draghi, pe conducătorii Comisiei Europene și pe liderii Germaniei.
Raportul Draghi conține și numeroase recomandări specifice. Obiectivul Europei de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră la zero până la mijlocul secolului (anul 2050) oferă blocului șansa de a construi și exporta tehnologii curate în întreaga lume, scrie economistul italian în raport. El consideră inteligența artificială drept o oportunitate pentru Europa de „a-și remedia eșecurile în materie de inovare și productivitate și de a-și restabili potențialul de producție”. El a cerut ca inteligența artificială să fie integrată „în industriile noastre existente, astfel încât acestea să poată rămâne în frunte”.
Europa plătește mult mai scump decât Statele Unite gazele și electricitatea, iar sectorul farmaceutic e subfinanțat comparativ cu cel american
Raportul Draghi arată că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este nevoită să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale. Este, așadar, un handicap major față de acest competitor, pentru a nu mai vorbi de China.
UE nu va putea asigura suficient cupru, litiu și alte materii prime dacă nu va imita puternica integrare verticală a Chinei de la minerit la expediere, a sugerat Draghi: „Europa are nevoie de o strategie coordonată care să acopere întregul lanț valoric, de la materiile prime la produsele finale”.
Sectorul farmaceutic european pierde teren în fața SUA din cauza investițiilor reduse și a faptului că există prea multe tipuri de reglementări, diferite de la o țară la alta, atrage atenția Draghi. Sectorul privat din SUA cheltuiește 0,45% din PIB pentru cercetarea farmaceutică, față de 0,11% în UE. Statele Unite sunt, de asemenea, mult mai rapide în obținerea aprobării noilor medicamente, cu un timp mediu de aprobare de 334 de zile, comparativ cu 430 de zile în Europa.
„Draghi consideră că există lecții de învățat de la centrele de cercetare precum California – el spune că UE ar trebui să concentreze fondurile pe dezvoltarea unui număr limitat de «centre de inovare de talie mondială» axate pe terapii avansate bazate pe gene, celule sau ingineria țesuturilor“, mai scrie Politico.eu.