Acasă Opinii 2020 – un an cu pericole mortale pentru democrația din România

2020 – un an cu pericole mortale pentru democrația din România

Cel de-al 31-lea an de libertate post-comunistă se anunță a fi plin de pericole mortale pentru democrația de tip euro-atlantic din România.

Pericolele sunt numeroase și o gestionare proastă a lor poate avea ca rezultat o Românie controlată de o mafie politică aflată sub influența regimului iliberal de la Moscova, iar într-un final, poate declanșa un ROEXIT…

…adică visul neîmplinit al guvernării PSDragnea, acel ROEXIT care l-ar fi scăpat pe „Daddy” de pușcărie și i-ar fi oferit o putere aproape absolută asupra țării.

Criza din tabăra pro-democratică și pro-europeană

La început de an 2020, ne aflăm într-o situație de criză. Treburile curente ale statului român se află în administrarea unui Guvern PNL minoritar, neputincios în fața unui Parlament controlat de PSD. Eficiența acțiunilor Guvernului Orban de a asigura o administrare coerentă și reformatoare a statului este redusă drastic de lipsa unei majorități parlamentare favorabile. Totodată, îngrijorător de repede încep să-și facă simțită prezența diferite influențe oculte asupra guvernării Orban, care pun în pericol reforma morală și structurală pe care PNL a promis românilor că o va opera asupra administrației guvernamentale.

Aceste influențe vin din partea unor grupuri de interese din PNL, dar și a unor grupuri transpartinice formate din politicieni dubioși din PNL, PSD și ALDE. Intenția acestor grupuri oculte este atât de a beneficia, imoral și ilegal, de resursele financiare de care dispune guvernul, cât și de a proteja mecanismele deja existente de corupție și de jefuire a banilor publici.

Situația politică dificilă îi impune lui Ludovic Orban să-și găsească deplinul curaj de a declanșa, cât mai urgent cu putință, alegeri parlamentare anticipate. Liderul PNL va avea de înfruntat opoziția acelor membri din elita conducătoare a partidului care își doresc prelungirea guvernării minoritare pentru a beneficia, cât mai mult și mai repede, de „mierea” puterii în stat.

Totodată, la nivelul administrației locale, există de mai mulți ani – probabil din vremea USL, cea mai toxică alianță politică post-decembristă – un armistițiu reciproc avantajos între grupările oculte din PNL și PSD.

Cu cât va amâna mai mult decizia organizării alegerilor parlamentare anticipate, cu atât mai mult poziția de lider a lui Ludovic Orban se va deteriora, iar șansele PNL de a obține o majoritate parlamentară vor fi mai mici. Anul 2020 va fi anul în care Ludovic Orban și liberalii vor dansa un dans mortal. Finalul dansului îi va transforma fie în eroi salvatori ai democrației românești de tip european, fie în fantome toxice care slujesc forțele anti-democratice din România, așa cum a ajuns fostul partener istoric, PNȚCD.

Criza de la nivel guvernamental se regăsește și în interiorul comunității forțelor politice pro-europene și democratice. Polul politic progresist format din USR și PLUS, care părea a fi marea speranță a democrației românești, este afectat grav de incoerență ideologică, dar și de infestarea celor care se doreau a fi „politicieni curați” cu apucăturile vechi și murdare ale politrucilor post-decembriști.

Copilul-problemă al „progresiștilor” este USR, un partid incapabil să se definească ideologic. Discursul anti-corupție rămâne actual, dar guvernarea unei țări presupune ceva mai mult decât arestarea, anchetarea și condamnarea politicienilor și funcționarilor corupți. Refuzul USR de a participa la guvernare alături de PNL nu a fost rodul unei înțelepciuni politice, ci confirmarea unei neputințe, dacă nu chiar a unei lașități.

Deocamdată, liderii USR nu reușesc să iasă din „pubertatea” comportamentului de protestatar stradal și să devină politicieni care să-și asume, cu maturitate și consistență ideologică, un mesaj politic veritabil reformator. Gafele cu iz de neomarxism cultural, insistența de a sfida realitățile spirituale care definesc națiunea română și absența unui program de guvernare realist și eficient, toate acestea transformă USR într-o „grădiniță de copii”.

Anul 2020 va fi pentru USR examenul de maturitate: definirea ideologică, asumarea unui program de guvernare realist, dobândirea capacității de a negocia cu PNL și PLUS în formarea unei alianțe politice pro-europene și pro-democratice. Eșecul la acest examen ar fi sfârșitul, dispariția USR din viața politică românească.

PLUS rămâne „partidul de buzunar” al domnului Julien Dacian Cioloș. Personalitatea lui puternică încă reușește să acopere realitatea faptului că PLUS are probleme comune cu USR, cum ar fi lipsa de definire ideologică și mesajul politic inconsistent. Experiența domnului Cioloș de prim-ministru și de comisar european oferă un oarecare realism propunerilor de politici guvernamentale făcute de PLUS, însă nu este un element suficient pentru redactarea unui program de guvernare realist.

În concluzie, constatăm că tabăra forțelor politice pro-europene și pro-democratice este dezbinată și, deocamdată, incapabilă să formeze alianța politică salvatoare pentru democrația românească și destinul euro-atlantic al țării noastre.

Puterea de regenerare a forțelor anti-democratice

Confuzia domnește și în tabăra forțelor anti-democratice și anti-europene, fapt care ne bucură. PSD este încă în semi-comă după dezastrul în care s-a prăbușit anul trecut. Decapitat prin meritata condamnare la închisoare cu executare a fostului lider Liviu Dragnea, PSD este pradă luptelor dintre grupările oculte cu miros de mafie. Gruparea controlată de soții Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu a eșuat în prima încercare mai serioasă de a confisca puterea în partid. „Lupii tineri” au fost năuciți de lovitura năprasnică venită din partea baronilor locali, coordonați cinic și eficient de Paul Stănescu, care și-au asigurat, deocamdată, controlul partidului. Claudiu Manda s-a refugiat în bârlogul călduț din Parlamentul European, în vreme ce Lia Olguța Vasilescu a rămas acasă și pregătește, în taină, noua ofensivă a grupării, programată pentru Congresul PSD de la începutul acestui an.

Deși puternic conectați la luptele de la nivelul elitei conducătoare a partidului, liderii locali ai PSD și „minionii” din slujba lor își văd liniștiți de ronțăit fondurile publice și europene. Mafia înființată și dezvoltată de PSD în anii cât a condus țara este prezentă în mai toate elementele esențiale ale societății românești.

Administrația publică locală este, în majoritate, controlată de PSD și ruinează comunitățile pe care le conduce, prin incompetență, corupție și jefuirea resurselor publice. Universitățile de stat sunt conduse, în majoritatea lor, de găști de parveniți, impostori și plagiatori cu pretenții de profesori universitari, condamnând generații după generații de studenți la eșec profesional. Instituțiile publice academice și de cultură s-au transformat în sinecuri pentru protejații Partidului și consumă inutil bani publici, aportul lor la cultura românească fiind aproape nul.

Inclusiv entități ale societății civile au ajuns să fie infestate de mafia PSD. Zeci de ONG-uri fie înființate de politicieni PSD și rubedenii ale acestora, fie care gravitează în sfera intereselor oculte ale PSD, toacă bani europeni implementând proiecte finanțate de UE a căror finalitate este doar încasarea unor salarii imense de către „managerii de proiect” și prosperitatea firmelor „de casă” ale Partidului.

În Biserica Ortodoxă Română, cel mai important cult religios din România, se constată existența unui număr tot mai mare de ierarhi, membri ai Sinodului, care sunt dependenți, financiar și ca susținere în cariera ecleziastică, de PSD. În multe dintre eparhii ale BOR, se experimentează cu succes o formă eficientă și reciproc avantajoasă de coabitare între ierarhii ortodocși și PSD, anume un mecanism de gestionare ocultă a fondurilor publice și europene. Sub pretextul implementării unor proiecte sociale, culturale sau de restaurare a unor edificii bisericești, grupări formate din ierarhi ortodocși, ONG-uri bisericești, politicieni PSD și firme agreate de Partid se îmbogățesc fără prea mult efort din fonduri publice și europene, de multe ori sub protecția agențiilor responsabile pentru corecta gestionare a banilor europeni. În ciuda încercărilor, mai mult decât stângace, făcute de Patriarhul Daniel de a reafirma neutralitatea politică a BOR, această entitate religioasă rămâne în siajul și sub controlul forțelor anti-europene și anti-democratice din România.

Prin urmare, deși anul trecut au suferit o înfrângere umilitoare și devastatoare, forțele răului au capacitatea să se regenereze, au acces la suficiente resurse umane și financiare pentru a se răzbuna în 2020 și a redobândi controlul asupra statului român.

Singura soluție: alianță politică pro-europeană și alegeri parlamentare anticipate

După tragedia din clubul Colectiv, românii au reușit să încetinească răul prin proteste de stradă și acțiuni civice. Ultima suflare a acestui mod de luptă a fost în anul 2019 și s-a concretizat la urna de vot, oferind PNL și USR o victorie importantă în alegerile europarlamentare și prezidențiale.

În 2020, protestele de stradă rămân doar ultimul resort, „glonțul de argint” pentru apărătorii democrației din România. Soluția este una politică și are un conținut limpede: constituirea unei alianțe politice pro-europene și pro-democratice formată din PNL-USR-PLUS și victoria în alegerile anticipate parlamentare și în alegerile locale.

Eșecul în asumarea acestei soluții ar însemna începutul sfârșitului pentru democrația euro-atlantică în România și declanșarea ROEXIT-ului de către forțele răului. România, rămâi trează!

loading...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Cookie Settings