Votaţi „suedezul” cu plăcuţele anti-PSD?

Ştirea cu anunţul lui Răzvan Ştefănescu de a candida la alegerile europarlamentare de anul viitor a bătut toate recordurile de audienţă pe tânăra noastră publicaţie ZIARISTII.com. Nu m-am mirat. „Suedezul” cu plăcuţele anti-PSD a dispărut din prim-plan, odată cu întoarcerea sa în ţara scandinavă unde trăieşte alături de soţie şi de fiul lor Andrei, dar el rămâne încă foarte popular printre românii de pretutindeni.

Nu i-a fost uşor să decidă să candideze la alegerile de anul viitor, după cum el însuşi declară. Şi e firesc să fie aşa. Avea destule reţineri: îl vor ataca din nou că a devenit celebru folosind un cuvânt obscen, din cauza asta partidele „bune” (ne-PSD&ALDE) se vor teme să-l invite pe listele lor de candidaţi, propaganda Ciumei Roşii îl va toca din nou mărunt, îl vor ştampila drept „şofer” ca să-l scoată „incult”, „fără şcoală” sau mai ştiu eu ce alte etichete bune de prostit lumea îi vor mai scorni.

Dar până la urmă a ales din nou să mute, ca astă-vară. Atunci, a plătit o groază de bani pe numărul de înmatriculare personalizat „MUIEPSD”, doar pentru a transmite României strigătul său de disperare faţă de o guvernare criminală.

„Am cumpănit bine, când am ales cuvântul, am consultat DEX-ul, iar acolo scrie foarte clar, dincolo de conotaţia obscenă, că înseamnă şi a înşela, a duce cu vorba”, a declarat Răzvan Ştefănescu. Nu i-a înşelat regimul actual pe români? Ba da! A spus că face o mulţime de promisiuni în programul de guvernare şi a făcut ce nu era nici măcar promisiune: atacul la justiţie şi la statul de drept. Este singurul punct din programul de guvernare al PSD-ALDE! Este, practic, atacul la România prin subminarea democraţiei, adică a viitorului bun, şi înlocuirea cu răul, cu hoţia, cu moartea, sărăcia. Nu e ăsta cel mai obscen plan împotriva ţării tale? Şi nu-ţi vine atunci să strigi din toţi porii „MUIE PSD!”. Ba da! A făcut-o Răzvan şi odată cu el milioane de români.

„N-are şcoală”? Ba are. Dacă nu avea nu ajungea să trăiască pe picioarele lui, într-o ţară în care, dacă te integrezi, ai trecut cel mai mare examen al vieţii. Ca el, peste 4 milioane de români obligaţi să plece din ţară. Toţi sunt mai premianţi decât miile de nulităţi din politică.

Apoi, oare nu ne-am săturat de plăvane gen Dăncilă, Zoană-mincinoasa mincinoaselor, Grapini şi alte specimene „cu carte” ajunse în Parlamentul European, pe ce merit? Că l-au masat pe Daddy şi pe alţi baroni potenţi din PSD? Care îşi permit neruşinarea ordinară să mintă un continent, că în 10 august lumea n-a văzut bine, că jandarmii n-au greşit, că n-au gazat, bătut şi umilit oameni nevinovaţi! Nu ne-am săturat de astfel de specimene „cu carte”, care ajung să ne spurce fibra naţională, istoria, tradiţia de ţară cu bun-simţ şi onoare cândva? Ba da!

Am de o mie de ori mai multă încredere într-un om ca Răzvan Ştefănescu, decât în ele şi în altele ca ele şi ca ei. În plus, am obosit să votez nume care dau bine din gură la TV, dar care n-au făcut nimic în viaţa lor. Care nu preţuiesc nici o bancnotă de 5 euro, pentru că au primit multe bancnote mari pe lins clanţe la partid.

Răzvan Ştefănescu are tot dreptul să candideze pentru orice loc de demnitate publică. În Europa, în Suedia sau în România. N-a făcut niciun rău nimănui. Dimpotrivă, un mare bine României curate şi disperate de răul pe care i-l face din interior o putere anti-naţională. În el se regăsesc mulţi oameni simpli, care vor să fie reprezentaţi tot de oameni simpli, oneşti, muncitori, europeni, plătitori de impozite, întreţinători de familie şi nu în ultimul rând patrioţi. Nu înseamnă că partidele responsabile din opoziţie nu vor avea candidaţi buni, rezonabili, cu calităţi indiscutabile. Dar nici că altffel de oameni, din afara lor, nu au dreptul la o şansă.

Răzvan are aceste drept. Şi l-a câştigat atunci când, folosind un cuvânt obscen, a răspuns astfel obscenităţii unui regim politic absolut iresponsabil, inuman, trădător de ţară. Prin gestul lui – şocant la început, dar acceptat şi asimilat ulterior de milioane de oameni-, a eliberat practic năduful unei naţiuni încălecate de baronii roşii.

Mă bucur că „suedezul cu plăcuţele” a luat iar taurul de coarne. Nu ştiu dacă va intra sau nu în Parlamentul European, ca independent, însă poate la fel de bine să încerce să candideze şi la alegerile din ţară. La un post de consilier în Capitală, că tot e de loc din Bucureşti. Sau la alegerile parlamentare. E de o mie de ori nevoie de oameni ca el decât de mulţi dintre cei care populează azi abuziv funcţiile publice. Cu ce rezultate, vedem în dezastrul pe care nu-l putem opri.