luni, februarie 9, 2026
AcasăOpiniiViorica Dăncilă se înfoaie la presa franceză

Viorica Dăncilă se înfoaie la presa franceză

-

Într-o postare pe rețelele sociale, doamna ex-prim-ministru Viorica Dăncilă cere cotidianului „Le Monde” să prezinte scuze pentru un articol despre confiscarea simbolului bluzei tradiționale românești de către extrema dreaptă „suveranistă”. Însă  nu și cotidianului „New York Times”, care a scris în aceiași termeni despre același subiect, pe 24 mai 2025.

„Este ABSOLUT JIGNITOR ca o publicație de prestigiu precum «Le Monde» să prezinte ia, port tradițional românesc, într-un context politizat și denaturat, sugerând că ar fi «confiscată» de un anumit curent politic. Ia este un simbol sacru al identității noastre, nu un instrument de divizare. În satele noastre, oamenii merg și astăzi la biserică sau la sărbători îmbrăcați în straie populare, nu pentru a transmite un mesaj politic, ci pentru a cinsti o moștenire pe care o iubesc”, scrie supărată doamna Dăncilă.

Doar că doamna Dăncilă nu a observat, probabil, că oamenii merg îmbrăcați astfel și la manifestațiile de extremă dreapta, la apelurile de susținere a liderilor naționaliști și extremiști și, mai ales, la comemorările legionare. Alea nu sunt contexte politizate și denaturate.

„Le Monde ar trebui să prezinte corect această realitate, nu să normalizeze ideea că ia ar fi un «simbol ideologic controversat». Aștept scuze publice adresate poporului român pentru ofensa adusă identității noastre. Este inacceptabil ca un reprezentant al presei franceze să denigreze simbolurile culturale ale României. Eu port cu mândrie ia românească și aștept ca respectul pentru cultura și tradițiile noastre să fie restabilit!”, încheie cu furie doamna ex-premier.

- Advertisement -

Cu siguranță, doamna Dăncilă nu a citit articolul, întrucât cotidianul francez omagiază ia românească, prezentată ca obiect de artă și patrimoniu, descriindu-i valorea recunoscută internațional, tehnica artizanală de confecționare, particularitățile, specificul regional și de unicat al fiecărei piese.

Screenshot

Ce spune, de fapt, articolul din „Le Monde”?

„Extrema dreapta a erijat în simbol naționalist această cămașă tradițională cu mâneci evazate și broderii colorate, redevenită obiect de mândrie culturală după Revoluția din 1989 în România”, subtitrează publicația franceză.

Autoarea precizează că în Franța ia românească a devenit un obiect de artă datorită celor care au purtat-o și promovat-o (Brigitte Bardot, Jane Birkin, respectiv Yves Saint Laurent, pictorul Henri Matisse etc.) și amintește înscrierea în Patrimoniul mondial UNESCO a iei românești și moldovenești ca element de identitate culturală.

- Advertisement -

Apoi, articolul precizează: „Totuși, de câțiva ani încoace, purtarea cu mândrie a iei devine problematică pentru o parte dintre români. În timp ce în Ucraina vecină bluza tradițională, vyshyvanka, este purtată ca un simbol cultural emblematic pentru a se diferenția de agresorul rus, echivalentul său românesc este astăzi asociat extremei drepte. Această mișcare politică, cotată cu 40% din intențiile de vot, a făcut din ie un obiect cu iz naționalist și identitar. Exuberanta eurodeputată de extremă dreapta Diana Șoșoacă o arborează practic la fiecare apariție publică”.

Ceva fals pâna aici? Nimic. Nici măcar istoric vorbind nu e o noutate: extrema dreaptă de pretutindeni, în toată istoria ei, și-a asociat portul veșmintelor tradiționale sensului lor politic: noi suntem cei care o să vă aducem întoarcerea la tradiții, noi suntem ăia autentici, noi suntem ăia care vrem să ne întoarcem la structurile sociale din trecut.

Și Hitler a reinventat costumul bavarez pentru a configura imaginea femeii ariene, nu? Și Hitler purta, în tinerețea sa, pantalonul scurt tradițional-bavarez din piele de cerb, pentru a-și afișa vederile politice. Deranjează analogia cu cușma lui Simion, cu chimirul purtat peste burta de extremist sau cu fotele Șoșoacăi? Probabil.

Articolul continuă citând câțiva români care și-au făcut o profesie din confecționarea și promovarea iei tradiționale românești și deplâng confiscarea acestui simbol de către mișcarea „suveranistă”: Andreea Tănăsescu, creatoarea platformei de referință pentru promovarea artizanatului românesc, și Erwin Kessler, directorul Muzeului Național de Artă al României.

Aceștia explică toată istoria artizanatului românesc legat de ie, specificitățile regionale, munca manuală în cadrul șezătorilor. Ei povestesc despre ziua internațională a iei (24 iunie – ziua de Sânziene), despre copiile chinezești sau ale marilor case de modă de lux etc. Singura afirmație referitoare la extrema dreaptă, făcută de autoarea articolului – jurnalista Marine Leduc –, este pasajul citat mai sus.

De ce-a sărit în sus doamna Dăncilă?

De ce înfierează Viorica Dăncilă presa franceză? O fi, probabil, pentru că nu vrea să fie asociată imaginea ei (“și eu port ia românească”) cu extrema dreaptă?

Păi, pozițiile dânsei miros a extremă dreapta! De exemplu, apelul de a fi votat George Simion în turul 2 al prezidențialelor din 2025, nu ia pe care o poartă din când în când (cunoscut fiind că doamna Dăncilă preferă ținutele Prada și broșele Chanel, alea cu logo-ul bătut în perle sau pietre prețioase).

Să fie vreo legătură între slugărnicia celebră a doamnei ex-prim-ministru față de Donald Trump, taman acum, când acesta desființează piloni ai libertății de exprimare care i se opun, precum Europa Liberă sau „Washington Post”? (Gen: vedeți, șefu’, că cei mai răi, cei care-i critică cel mai tare pe „ai noștri”, sunt ăștia de la Paris, șo pe ei!).

În toate vizitele sale în SUA, doamna prim-ministru și delegațiile sale s-au cazat și au luat masa doar la hotelurile Trump, împotriva oricărei etici (în perioada cât aceasta a fost prim-ministru, ianuarie 2018 – noiembrie 2019, președinte în exercițiu al SUA era Donald Trump).

Ne amintim și în ce hal și-a aliniat pozițiile după cele ale lui Trump (intenția de mutare a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim), dar și cât de repede a fugit în China, anul trecut, să se pozeze cu dictatorii lumii, crezând probabil că Trump va fi acolo.

Vrea doamna Dăncilă să mai ațâțe spiritele pe la noi, amintindu-le fanilor ca trebuie să urască Franța și pe francezi? Probabil. Reacțiile furibunde de ură la adresa Franței, a Uniunii Europene, a francezilor și a președintelui Macron nu au întârziat să apară.

Însă nu știe doamna Dăncilă  că și presa americană a scris același lucru despre confiscarea portului popular de către extrema dreaptă, încă din mai anul trecut? Sau pentru ca sunt americani, nu se pune?

Iată ce ce scria „New York Times”, prin corespondentul său Andrew Higgins, într-un articol din 24 mai 2025: Bluza tradițională, în centrul unei polemici politice în Europa de Est. În România, naționaliștii și-au apropriat o haină tradițională purtată la sate de către femei. Liberalii denunță o confiscare a unui bun comun, aparținând tuturor”.

După ce-i citează, la rândul său, pe Matisse, pe cântăreața Adele (care a purtat o ie românească), precum și casa Louis Vuitton (care a copiat-o), autorul proclamă: „Mai nou, bluza românească purtată de sătence a cucerit un public nou: politicienii naționaliști români, care se afișează în îmbrăcămintea folclorică drept simbol al atașamentului lor la națiune și tradiții”.

Articolul aduce informații relevante.

„Diana Șoșoacă, figura de vârf a extremei drepte, și-a făcut din ie un element central al imaginii sale politice. Rar apare îmbrăcată altfel.

George Simion, candidatul naționalist înfrânt în alegerile din 2025, o poartă regulat, la fel ca fanii săi.

Călin Georgescu, un ultranaționalist care a câștigat primul tur al unei alegeri prezidențiale anulate anul trecut, și-a axat campania pe video-uri TikTok în care se afișa, între altele, îmbrăcat în cămașă tradițională, călare pe un cal alb.

Pentru alegătorii liberali, s-a ajuns la un punct inacceptabil.

Naționaliștii români îi acuză adesea pe cei liberali de trădare a valorilor tradiționale, de a se supune Uniunii Europene, la care țara a aderat în 2007. Dar eforturile lor de  a face apel la tradiții nu a permis domnului Simion să câștige alegerile prezidențiale, acesta fiind bătut cu un scor clar de către primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan.

În același spirit ca și „Le Monde”, articolul new-yorkez citează cetățeni români care declară ca le este din ce în ce mai greu să îmbrace o ie, din cauză ca vor fi asociați cu naționaliștii.

Alina Dumitru, responsabilă unei asociații bucureștene care ajută bolnavii cu HIV, declară ca i-ar plăcea să poarte ie, dar… „Ia a fost recuperată de extremiști și transformată în armă ideologică. Ea făcea parte din tradiția noastră, dar ei au făcut din ea un simbol naționalist, de excludere, rezervat persoanelor «pure și morale»”.

Daniel Stanciu, proprietarul unei mici întreprinderi formate din persoane de vârsta a treia de la sate, care confecționează ia tradițională, spune, din standul său de la Muzeul Satului: „Oamenii cred că sunt simpatizant al lui Simion din cauza a ceea ce vând. Însă această bluză ne aparține tuturor, nu numai lor”. Omul povestește cum a fost sunat de către o femeie care voia să-i facă o comandă, felicitându-l pentru că-l susține pe Simion. Când a aflat ca nu e cazul, femeia respectivă și-a anulat comanda.

Raluca Mihăilescu, studentă în psihologie, declară același lucru: naționaliștii au confiscat un simbol cultural care ne aparține tuturor.

Andreea Tănăsescu, intervievată și de cotidianul francez, le spune și americanilor același lucru.

Doina Isfahoni, etnolog la Muzeul Satului, „denunță cu vehemență ceea ce percepe ca tentative ale politicienilor de a instrumentaliza ia în scop electoral, subliniind ca aceștia poartă foarte des piese contrafăcute, produse pe bandă rulantă, în locul produselor artizanale, brodate de  mână. Vor să arate că ei reprezintă adevarata Românie, tradițiile sale, însă e doar pentru a înșela poporul”.

Nicoleta Uță, asistentă medicală la serviciul de ambulanță bucureștean, povestește despre cum a reușit să salveze un savoir-faire ancestral, cum e brodatul iei, în jurul unui grup de tineri care au învățat de la cei în vârstă.

Un citat al acesteia încheie articolul: „«Politicienii poartă falsuri și dau exemplul rău», referindu-se nu neapărat la chinezăriile contrafăcute, ci în general”.

Așteaptă doamna Dăncilă scuze și de la americani, de la prestigiosul „New York Times”, în numele poporului român?

Se simte tot așa de jignită?

Sau mai bine acceptă realitatea, că efectiv straiele tradiționale românești chiar au fost confiscate de extrema dreaptă?

Când doi îți zic că ești beat, te duci și te culci.

DE ACEEAȘI AUTOARE:

Trumpizarea României

Lupta dacilor cu Soros

- Advertisement -

1 COMENTARIU

  1. Doamna Dancila, „le mars du tramvai” la sarmale! Lasati ia, luati sarmaua, se integreaza mai bine la baza piramidei lui Maslow, acolo unde se situeaza si nivelul dumneavoastra politic!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -