Ultimul președinte al KGB din fosta Uniune Sovietică, Vadim Bakatin, a decedat la Moscova, la vârsta de 84 de ani. Știrea a fost prezentată de canalul propagandistic al Kremlinului, NTV, pe contul de Telegram, fiind preluată de site-ul Gazeta.ru. Fostul șef al spionilor sovietici va fi înmormântat în cimitirul Troekurovski din capitala Rusiei.
Vadim Bakatin s-a născut la 6 noiembrie 1937 în orașul Kiselevsk din regiunea Novosibirsk (acum Kemerovo). În 1960 a absolvit Facultatea de Hidrotehnică a Institutului de Inginerie Civilă din Novosibirsk, iar mai târziu, în 1985, și Academia de Științe Sociale din cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist al URSS.
În 1983, Bakatin a preluat funcția de inspector în Comitetul Central al PCUS. În 1988, președintele de la acea vreme al URSS, Mihail Gorbaciov, i-a oferit postul de ministru de Interne, deținut anterior de Aleksandr Vlasov.
Sub conducerea lui Bakatin, KGB-ul a fost împărțit în mai multe servicii speciale independente. În 1991, șeful KGB a devenit unul dintre candidații la alegerile prezidențiale din RSFSR (Rusia sovietică), dar fără succes în fața lui Boris Elțîn.
Elțîn: “Bakatin a fost pus în fața misiunii de a distruge acest sistem teribil de suprimare, care se păstrase încă din vremea lui Stalin”
Vadim Bakatin a ajuns în fruntea serviciilor secrete sovietice într-o perioadă de mari tulburări sociale. A fost numit șeful suprem al KGB la data de 29 august 1991, când Mihail Gorbaciov era încă secretar general al Partidului Comunist al URSS și președinte al Uniunii Sovietice, dar și ținta unui puci eșuat.
Bakatin a primit această funcție la insistențele lui Boris Elțîn, cel care în luna iulie a acelui an devenise primul președinte ales democratic în Rusia sovietică. Prin statutul său de ministru, Bakatin avusese sarcina să reorganizeze și să reformeze KGB-ul.
Mai târziu, în memoriile sale, Elțîn a explicat scopul acestei numiri: „El (Bakatin – n. red.) a fost pus în fața misiunii de a distruge acest sistem teribil de suprimare, care se păstrase încă din vremea lui Stalin”.
Bakatin preluase cârma KGB-ului la doar 9 zile distanță de la plecarea lui Vladimir Putin din serviciile secrete. Actualul terorist-șef al Federației Ruse demisionase atunci formal din instituția spionilor. A primit gradul de locotenent-colonel. El a renunțat la KGB a doua zi după anihilarea loviturii de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov.
După 8 ani de la acel episod, Putin a preluat la un moment dat funcția de director al Serviciului Federal de Securitate (FSB, format din rămășițele KGB), pe care a deținut-o în perioada 9 august 1999 – 7 mai 2000, în timp ce era și premier al Rusiei, numit – mare eroare! – de Boris Elțîn.
A fragmentat KGB-ul într-un număr de departamente independente
Începând să reformeze KGB-ul cu 4 luni înainte de destrămarea URSS, Vadim Bakatin a considerat inacceptabile inițiativele cele mai radicale privind soarta acestui serviciu de spionaj: desființarea completă, concedierea tuturor angajaților săi și recrutarea de personal nou într-o altă structură a spionilor. Metoda a funcționat în RDG (STASI a fost dizolvată în 1989) și în Cehoslovacia (SGB-ul s-a desființat în 1990, iar angajații săi au fost supuși lustrației).
Bakatin s-a ghidat pe câteva principii de reformă. Le-a menționat în memoriile sale.
Dezintegrare – Fragmentarea KGB-ului într-un număr de departamente independente, care s-ar echilibra și ar concura între ele.
Descentralizare – Acordarea independenței complete agențiilor de securitate ale republicilor din URSS în activitatea de coordonare a structurilor inter-republicane. Respectul pentru statul de drept, drepturile și libertățile omului.
Deideologizare – Renunțarea la ideologia stalinistă a serviciilor secrete.
Eficiență – Accentul principal s-a pus pe influența criminală externă asupra afacerilor interne, lupta împotriva crimei organizate, care reprezintă o amenințare la adresa securității țării.
Transparență – Societatea trebuie să înțeleagă și să sprijine scopurile serviciilor speciale. Ele nu dăunează securității țării.
Bakatin: „Multe structuri, cu plăcere nedisimulată, au părăsit auspiciile KGB, deoarece acest lucru a dus la o creștere a statutului lor”
Măsurile luate de Bakatin într-un an de șefie la cârma KGB:
- Înlăturarea anumitor structuri din KGB al URSS.
- Reatribuirea lor către alte departamente sau acordarea unui statut independent au început chiar în august 1991, în prima săptămână a președinției sale.
- Ce spunea Bakatin în 1991: „Multe structuri, cu plăcere nedisimulată, au părăsit auspiciile KGB, deoarece acest lucru a dus la o creștere a statutului lor”.
- Câteva zeci de mii de cadre ale forțelor speciale au fost retrase de sub controlul KGB, fiind transferate armatei sovietice prin decret al președintelui URSS.
- Direcția a 9-a a KGB din URSS, care era responsabilă cu protecția celor mai importanți oameni din stat, a fost transferată direct președintelui URSS și a devenit Direcția de securitate din cadrul Biroului președintelui URSS.
Direcția KGB pentru Moscova și Regiunea Moscova a trecut de la Gorbaciov la Elțîn
- Complexul de departamente responsabile cu partea de comunicații guvernamentale, criptarea și inteligența electronică a fost retras din KGB. Pe baza acestora s-a creat Comitetul de comunicare guvernamentală, sub controlul președintelui URSS.
- Direcția KGB a URSS pentru Moscova și Regiunea Moscova a fost îndepărtată din aparatul central și reatribuită KGB-ului din Rusia sovietică. Adică, s-a transferat de la ultimul președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, la primul președinte ales al Rusiei, Boris Elțîn.
- Prima Direcție Principală a KGB-ului din URSS (informații străine) a devenit un departament independent. Unul dintre susținătorii înfocați ai retragerii informațiilor a fost șeful PGU, generalul locotenent Leonid Șebarșin.
- În septembrie 1991, Șebarșin a părăsit KGB-ul din cauza unor neînțelegeri cu Bakatin și cu șeful Serviciului Central de Informații al URSS, iar apoi și cu directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Evgheni Primakov, numit la inițiativa lui Bakatin.
- Trupele de frontieră ale URSS au fost, de asemenea, retrase din subordinea KGB și au devenit o structură independentă – Comitetul pentru Protecția Frontierei de Stat a URSS.
- Unitățile structurale rămase au stat la baza Serviciului de Securitate Inter-republican, principalul succesor al KGB. La 6 noiembrie 1991, prin decret al președintelui URSS, Bakatin a fost numit șef al Serviciului de Securitate Inter-republican.
- Sarcina prioritară a acestui serviciu nou înființat ar fi trebuit să fie aceea de a desfășura activități de contrainformații pentru a suprima activitățile serviciilor și organizațiilor speciale străine care sunt în detrimentul URSS.
Bakatin a refuzat postul de ambasador al Rusiei în SUA
Consolidarea juridică finală a reorganizării serviciilor speciale sovietice a fost parafată prin Legea URSS din 3 decembrie 1991, adoptată de Consiliul neconstituțional al Republicilor Sovietului Suprem al URSS. În schimb, s-au creat trei structuri independente: Serviciul Inter-republican de Securitate, Serviciul Central de Informații și Comitetul pentru Protecția Frontierei de Stat a URSS, cu comanda unificată a Trupelor de Frontieră.
La 9 decembrie 1991, Viktor Ivanenko, directorul general al Agenției Federale de Securitate a Rusiei sovietice, l-a informat pe Bakatin despre semnarea acordului privind dispariția URSS și i-a cerut să nu se opună autorităților ruse. Două săptămâni mai târziu, pe 24 decembrie, Bakatin și-a părăsit biroul din Piața Lubianka, de la Moscova.
La 15 ianuarie 1992, prin decretul președintelui Rusiei Boris Elțin, Bakatin a fost demis oficial din funcție. Un decret similar nu a fost emis însă și de președintele URSS, Mihail Gorbaciov, înainte de demisia sa din 25 decembrie 1991.
Elțîn i-a oferit lui Bakatin postul de ambasador al Rusiei în SUA, dar acesta l-a refuzat.
Șefii KGB (Comitetul Securității Statului) de la înființare până la dizolvarea URSS
- Generalul de armată Ivan Aleksandrovici Serov (1905-1990): între 13 martie 1954 și 8 decembrie 1958.
- Aleksandr Nikolaevici Șelepin (1918-1994): 25 decembrie 1958 – 5 noiembrie 1961.
- Generalul-colonel Vladimir Efimovici Semiciastnîi (1924-2001): 13 noiembrie 1961 – 18 mai 1967.
- Generalul de armată Iuri Vladimirovici Andropov (1914-1984): 18 mai 1967 – 26 mai 1982.
- Generalul-colonel Vitali Vasilievici Fedorciuk (1918-2008): 26 mai 1982 – 17 decembrie 1982.
- Generalul de armată Viktor Mihailovici Cebrikov (1923-1999): 17 decembrie 1982 – 1 octombrie 1988.
- Vladimir Aleksandrovici Kriucikov (1924-2007): 1 octombrie 1988 – 28 august 1991.
- Generalul-locotenent Vadim Viktorovici Bakatin (1937-2022): 29 august 1991 – 3 decembrie 1991.
