Vizita lui Ceaușescu în Iran (18-20 decembrie 1989) a fost prezentată glorios în presa de propagandă de la București. În schimb, dictatorului român i-au fost ascunse dimensiunile măcelului de la Timișoara. Fragment din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.
Prăpastia între propagandă şi realitate a atins cote cosmice în „Scînteia” de marţi, 19 decembrie 1989. În timp ce la Timişoara se petreceau lucruri dramatice, întreaga pagină 1 a ziarului aflat sub tutela CC al PCR era dedicată vizitei „istorice” a lui Ceauşescu în Iran. Să consemnăm, pentru eternitate, cele şapte titluri „de copertă”:
* „Vizita oficială de prietenie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele României, în Republica Islamică Iran”
* „Pe Aeroportul Bucureşti-Otopeni” (din articol aflăm că „pionieri români şi copii ai membrilor ambasadei iraniene au oferit flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu”)
* „Dineul oficial în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu oferit de preşedintele Ali Akbar Hashemi Rafsanjani”
* „Primire călduroasă la Teheran”
* „Cuvântarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu”
* „Cuvântarea preşedintelui Ali Akbar Hashemi Rafsanjani”
* „Interviul tovarăşului Nicolae Ceauşescu acordat ziarului iranian «Tehran Times»”.
Ca şi cum „cearşaful” paginii 1 nu era suficient, vizitei în Iran i-a mai fost alocată integral şi pagina 3, plus o bună parte din pagina 6 (ultima). Aproape jumătate din ziar pentru o întâlnire absolut banală! Ceauşescu trebuia prezentat ca un om care scrie istorie la orice pas. În schimb, situaţia internă era ţinută sub capac.
Bănuiala şefului de cabinet
În timp ce Nicolae Ceauşescu se lăsa răsfăţat de gazdele iraniene, acasă era urgie. Frâiele puterii se aflau în mâinile Elenei Ceauşescu şi ale lui Manea Mănescu, aşa cum decisese „Tovarăşul” la şedinţa CPEx din 17 decembrie.
Constantin Manea, şeful de cabinet al lui Ceauşescu, avea să declare în 1993, la Comisia senatorială „Decembrie 1989”: „Stând şi gândind acum, mai temeinic, asupra momentului plecării în Iran, am impresia că el a plecat ca tocmai să nu fie aici. Socotea că se va rezolva la Timişoara şi el va veni ca şi când nu s-a întâmplat nimic”.
La întoarcere însă, lucrurile erau deja scăpate de sub control. Acelaşi Manea a fost martorul unor scene în care Elena Ceauşescu şi-a ieşit din minţi. „Ea vorbea de regulă cu Ion Coman, însărcinat cu problemele de la Timişoara. Erau tot timpul încordaţi. Am auzit-o pe Elena ţipând, cred că la Coman, că «trebuie tras la picioare, trebuie speriaţi!».”
Când morții devin doar nişte cifre
Nicolae Ceauşescu s-a întors din „glorioasa” vizită de la Teheran miercuri, 20 decembrie, în jurul orei 15.00. Primele informaţii le-a primit de la Elena Ceauşescu. Amănunte a oferit Ion Dincă. Fostul demnitar cam încurcă socotelile, vorbind când de 53, când de 52 de cadavre.
„Când s-a întors din Iran, la aeroport, primul lucru a fost să întrebe care este situaţia la Timişoara şi în ţară. I s-a spus că sunt numai 13 morţi la Timişoara şi cred că a fost liniştit că lucrurile s-au soldat cu numai 13 morţi cât a fost el plecat. Când a venit la birou, a cerut legătura cu prim-ministrul Dăscălescu. Când l-a întrebat câţi morţi sunt la Timişoara, Dăscălescu i-a spus adevărul: 52 de morţi. Ceauşescu a întrebat de ce a fost minţit. Într-adevăr, dintre cei 52 de morţi rămâneau numai 12, pentru că 40 au fost aduşi la Bucureşti. Hotărârea cred că a aparţinut Elenei Ceauşescu, dar nu ştiu cine a lucrat”, a declarat Dincă.
Cele 40 de cadavre erau aduse pe 19 decembrie la Bucureşti, pentru a fi arse la crematoriu, iar cenuşa lor – aruncată într-o gură de canal din Popeşti-Leordeni, la marginea Bucureştiului. Cu toate acestea, urmele represiunii nu au putut fi şterse.
Era 20 decembrie şi Ceauşescu se pregătea să vorbească poporului despre evenimentele de la Timişoara.
– Va urma –
———————————————
Dacă doriți CĂRȚILE LUI GRIGORE CARTIANU despre evenimentele din decembrie 1989 („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției”, „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”) sau filmul pe DVD „Moartea Ceaușeștilor – Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea), trimiteți mesaj pe e-mail, la adresa: redactia@ziaristii.com. Menționați și un număr de telefon!
Tot aici puteți comanda și celelalte cărți publicate de Grigore Cartianu: „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, „600.000 – #Rezist”, „Hora de la miezul nopții”, „Hagi”.
———————————————
Episoadele anterioare
Episodul 24: Ultima vizită. La Teheran
Episodul 23: O stenogramă pierdută
Episodul 22: 1945 – un fals moment de vitejie
Episodul 21: „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”
Episodul 20: „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”
Episodul 19: Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara
Episodul 18: O țară liberă, dar sub ocupație sovietică
Episodul 17: Asediul tăcut al turiștilor sovietici
Episodul 16: Ultima vânătoare: măcel la fazani
Episodul 15: Lovitura-şoc dată lui Ceauşescu: fuga Nadiei
Episodul 14: Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune
Episodul 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”
Episodul 12: „Scrisoarea celor 6”: Poştaşul vine de la Moscova
Episodul 11: Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest
Episodul 10: Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist
Episodul 9: FSN era pregătit să proclame „victoria revoluției” încă din 1987
Episodul 8: Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974, sub umbrela sovieticilor
Episodul 7: Comploturile anti-Ceaușescu
Episodul 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov
Episodul 5: Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”
Episodul 4: „Să trăim noi până atunci!”
Episodul 3: „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”
Episodul 2: Întâlnirea de la Malta
Episodul 1: „Prietenul” Gorbaciov strânge lațul
