PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților au anunțat marți seară formarea unei majorități „pro-europene“ care să funcționeze în Parlament, să alcătuiască un Guvern „pro-european“ și să susțină un candidat comun la repetarea alegerilor prezidențiale. Comunicatul comun pare mai degrabă o declarație de intenții, pentru că lipsește numele premierului acestei coaliții și nu există nici un nume de candidat la prezidențiale.
Ședința de marți pare să se fi oprit la principii, pentru că abia zilele următoare se va discuta despre ce candidat la Președinție ar putea fi vorba.
La negocieri au participat echipe ale celor cinci tabere, conduse de Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Elena Lasconi (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (minorități).
Dacă se păstrează coaliția în formula de mai sus, majoritatea parlamentară ar fi de circa 65%. Rămâne însă de văzut dacă USR va fi acceptat în Sistem, pentru că partidul pune condiția reformării reale a țării, cu reducerea cheltuielilor statului, scăderea aparatului bugetar, restructurare administrativă, schimbarea sistemului de educație și a celui de sănătate. PSD se opune ferm tuturor acestor inițiative.
La nivel declarativ există o declarație comună a celor 4 partide și a grupului minorităților, care se angajează astfel:
„(…) 1. Începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern pro-european
În zilele următoare, cele patru partide și reprezentanții Minorităților Naționale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare și reforme și care va avea în vedere prioritățile cetățenilor României.
Astfel, părțile au agreat să constituie o Comisie comună pentru realizarea programului de guvernare și grupuri de lucru pe domenii de activitate.
Am convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică.
- Creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.
Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene își asumă această responsabilitate.
Partidele pro-europene se angajează să crească încrederea în instituții și în clasa politică, prin bună guvernare, transparență în cheltuirea banului public și respect față de cetățean“.
Presa din Franța o atacă dur pe d-na Ursula pentru că s-a amestecat în alegerile din România.
Globalistii pierd teren. Jos globalistii! Sus națiunile!
ca pasta nu o stiam, PSD partid iourupean! Si mamaie, fata mare!
Motto:
“Experienţele penibile pe care le-am făcut în anii din urmă ne impun astăzi, mai imperios ca oricând să-i ascultăm glasul profetic, să ne unim “în cuget şi în simţiri” , ca să putem repara pierderile dureroase pe care le-am suferit şi să asigurăm ţării noastre locul de frunte ce i se cuvine, în această parte a lumii.”
(Petre P. Negulescu – “Conflictul generaţiilor şi factorii progresului” – Discurs de recepţie la Academia Română, 25 mai, 1941)
Coalitia PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile trebuie să se unească “în cuget şi în simţiri” pentru formarea unei majorităţi parlamentare confortabile capabile să alcătuiască un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare şi reforme prin eficientizare şi reducerea cheltuielilor publice şi a birocraţiei în administraţie.
Acum după 35 de ani de la revolutia din decembrie, 1989 si de la căderea comunismului, România este încă un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, programul de guvernare trebuie să pornească de la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în fiecare an de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze.
Ba mai mult, prin reforma administrativ-teritorială prin comasarea judetelor s-ar reduce automat si instituțiile publice deconcentrate și alte structuri din subordinea ministerelor sau a altor organe ale administrației publice centrale.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.