La ora tuturor anchetelor despre alegerilor contrafăcute din România, se acordǎ o prea puțină atenție actorului principal al făcăturii, cel care a furnizat instrumentul principal de acțiune: statul chinez.
În mod strict logic, prima la care ar trebui să ne gândim când căutăm ingerințe străine ar fi China. Chiar și înaintea Rusiei!
Algoritmii şi fermele de boți care au făcut posibilă propulsia masivă şi atât de accelerată a mesajelor lui Georgescu sunt chinezeşti.
Profilurile false, create în mod automatizat, de maşini – care au combinat nume româneşti cu poze de asiatici şi date de creație a conturilor încă dinaintea lansării TikTok –, sunt o dovadă că baze de date chinezești au fost utilizate.
Trolii nou-născuți, dolofani şi chinezi
Aceste profiluri false, extinse pe alte rețele sociale, funcționează perfect şi la ora actuală: imediat ce un video „călingeorgesc” e lansat pe undeva, un şiroi de comentarii îşi face apariția încă din primele secunde.
Plouă cu serii de „Doamne ajută!” şi „Votăm Călin Georgescu”, dar şi cu alte mesaje scurte, tipic comuniste. Ai senzația că te-ai întors în timp în vremea lui Ceauşescu: „CG, preşedintele nostru iubit!” (cu varianta „Conducătorul nostru până la moarte”). Sau: „Vă iubim, domnule preşedinte ales al nostru!” (ăsta miroase şi a traducere automată, pe deasupra; și mai răspândită e varianta agramată, fără virgulă).
Imposibil să nu te întrebi: sunt scrise de bătrâni bolşevici, cărora le-au rămas pe creier odele regimului? N-aş crede. Ăia sunt prea bătrâni să mai învețe ce-i ăla „feisbuc”. Abia dacă ştiu să se folosească de un smartphone.
Sunt scrise de troli nou-născuți, dolofani şi chinezi. Astfel se explică şi enormul decalaj între numărul de fani Georgescu din virtual şi numărul celor de la manifestațiile de pe stradă.
Dacă ne gândim bine, şi programul propus de Georgescu pentru România e… comunist. Hrană-apă-energie, naționalizarea posesiunilor străine şi controlul lor prin plata unui tribut către țarǎ, lipsa partidelor, poporului stăpân – totul pare copiat dupǎ modelul politic şi economic al Partidului Comunist Chinez (PCC).
Metoda rusească „Sună un prieten!”. Pe cel mai apropiat: China
Nici stilul ingerinței străine nu seamănă cu „look-ul” Moscovei. În ultimul timp, Kremlinul intră în alegerile altora cu cizme şi bocanci, în mod grosolan, primitiv, fără să se mai ascundă: cu autobuze de votanți ca în Moldova, cu biciclete de migranți în Finlanda, vopsind steaua lui David pe pereții Parisului, virând bani direct în conturile celor care-şi vând votul.
Toate aceste observații empirice nu pot absolvi Rusia, pentru că ar fi putut – cum remarca un expert american – să folosească metoda „Sună un prieten!”.
Şi care prieten mai apropiat într-ale manipulării decât China?!
Până acum, statul chinez s-a servit direct de politicienii României pentru a-şi promova interesele. Cine nu-şi aminteşte de Ponta, zis „România-va-fi-cel-mai-bun-prieten-al-Chinei-din-UE”, de Viorica Dancilă, Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Adrian Severin?! Toți – vechi „propagândaci” ai Chinei.
Însă mai nou, Partidul Comunist Chinez şi-a diversificat rețelele de influență. Avem institute Confucius în România (cuiburi de spioni, spun serviciile secrete occidentale), seminarii între China şi țarile europene ex-comuniste (în format 16+1 sau 17+1), precum şi răspândaci ca editorul Dan Tomozei de la Radio China International. Acesta din urmă, foarte activ în ultimul timp, face o propagandă furibundă în mediul online pentru Călin Georgescu.
Avem şi un premier (Marcel Ciolacu) care, după ce l-a numit pe Victor Ponta consilier onorific, a achiziționat drone chinezeşti interzise de SUA şi calculatoare Lenovo, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Și asta, în ciuda legislației româneşti care din 2021 (Guvernul Cîțu) interzice Chinei participarea la licitații publice şi o ține departe de domeniile strategice.
Aservirea „Belt & Road”
Ar fi prima oară când uzinele de troli chinezi ar ataca direct alegerile democratice ale unei țări UE influențând alegătorii lambda, nu numai elitele. Dar de ce n-ar face-o?
O analiză CEPA (Center for European Policy Analysis), instituție care analizează eforturile și operațiunile de influență chineză în țările din Europa Centrală și de Est, avertiza înca din 2022 asupra intențiilor Chinei şi a vulnerabilitații publicului românesc la propaganda chineză: „Din cauza analfabetismului mediatic considerabil și a obiceiurilor proaste de consum mediatic, publicul românesc poate fi o pradă ușoară pentru propagandă și manipulare. Absența relativă a unui răspuns coordonat, condus de stat, sporește această vulnerabilitate”.
De ce ar avea nevoie China de un preşedinte „suveranist” (adică anti-occidental), de tip Viktor Orban, în România?
Pentru a-şi realiza proiectul „One Belt, One Road” sau „Belt & Road” („Centura și Drumul” – noul „Drum al mătăsii”), inițiat de Xi Jinping în 2013, la un an după ce a preluat puterea în PCC. În cadrul acestui proiect gigant, cu obiective imperialiste și propagandiste certe, portul Constanța şi teritoriul României sunt esențiale, prin poziția lor geografică.
Xi Jinping a fost în România în 2009, ca vicepreşedinte al Republicii Populare Chineze.
Proiectul „One Belt, One Road” al lui Xi constă în construcția unor gigantice infrastructuri de transport care să lege „Imperiul din Mijloc” de restul lumii. Multiple căi de acces maritime şi feroviare vor facilita schimburile comerciale între China și restul lumii, aservind țările pe le traversează.
Georgescu sau Ponta. Ponta sau Georgescu. Pentru China e bine oricum
Tadjikistanul a acceptat deja să-i fie construită infrastructura pe teritoriul său, “plătind” cu exploatarea unei mine de aur şi a unor terenuri agricole. O altă republică ex-sovietică, Kârgâzstan, a plătit cu un împrumut la bănci chineze pe 25 ani, dacă o să aibă cu ce plăti.
România, care este deja inclusă în proiect, nu poate fi ocolită (mai ales după ce mai multe țari europene s-au retras). Portul Constanța e un nod esențial de transport maritim si feroviar pentru China, împreună cu portul grecesc Pireu.
Vestea proastă e că portul Pireu a devenit chinezesc după ce a fost cumpărat de la greci, sub privirile europenilor, pe fondul crizei datoriei greceşti. Aceeaşi criză a datoriilor se profilează şi la noi, din cauza politicilor nesăbuite PSD-PNL.
China mai posedă deja bucăți din porturi europene (4 în Italia, două în Franța, câte unul în Spania, Portugalia etc.).
Atât timp cât țara noastră e loială UE şi aplică legislația europeanā, fagocitarea chineză nu e posibilă. China a pierdut deja proiecte energetice și de infrastructură importante în România.
Atât timp cât NATO are cea mai mare bază militară la Kogălniceanu, la doi paşi de portul Constanța, iarăși nu se poate. Ar trebui un Viktor Orban de România, ca să se poată. O clonă a acestuia pentru România – ați ghicit: Călin Georgescu! – ar aranja enorm China, care probabil pândeşte momentul în care economia româneasca va rămâne fāră bani.
Viktor Orban e deja la discreția Chinei prin împrumutul pe care l-a contractat de la bănci chinezeşti, după pierderea fondurilor europene.
Pentru interesele Chinei, dacă nu va fi Călin Georgescu preşedinte, va fi bun şi Victor Ponta. Poate chiar mai bun, pentru că a încasat deja o căruță de bani de la chinezi.
Ponta este cel care vorbea insistent de „necesarele” și chiar „miraculoasele” PPP-uri (partenerate public-privat) româno-chineze, în care statul român urma să se asocieze cu companii chinezești aparent private, dar în realitate controlate de statul chinez. Asemenea asocieri s-ar face în condiții sclavagiste, întrucât China omunistă nu cunoaște alt model de investiții.
Dovadā că suveranismul „à la roumaine” e o ideologie de paie și carton, care înseamnă de facto exact contrariul: pierderea oricărei autonomii şi aservire totală. Mai grav: aservirea față o dictatură cruntă, care ar pune în pericol și libertățile pe care de bine, de rău, le avem.
Pentru mai multe detalii despre influența chineză în Europa, poate fi consultat Raportul IRSEM (Institutul de cercetare strategică de pe lângă Ministerul francez al Apărării).
Din nefericire conducătorii României de azi nu sunt loiali nici UE, nici NATO. Speranța rămâne doar în faptul că americanii au și ei interesele lor pe aici. Doar așa, poate, vom reuși și noi să scăpam de mizerabilii conducători, adevărații vinovați pentru dezastrul economic, politic, social pe care il trăim cu toții. Exagerat de mulți trădători în țara aceasta.
Nimeni nu are curajul sa vorbeasca deschis despre China. Fie nu au oua de barbati de stat fie sunt pe statele lor de plata.