Istoricul Armand Goșu, printre cei mai importanți specialiști din România în probleme rusești și fost consilier al ministrului de Externe pe spațiul ex-sovietic în perioada 2010-2012, atrage atenția că în țara noastră instituțiile de forță sunt populate masiv de pro-ruși. Profesorul spune, într-un interviu acordat pentru Contributors.ro, că destui rezerviști, dar și cadre active din rândurile Armatei, SRI, SIE, diplomației emit încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina mesaje publice pro-rusești și că „unii cântau fericiți victoria Rusiei în iunie 2022 și cereau ucrainenilor să se predea“.
Afirmațiile lui Armand Goșu vin în urma unei bizare ieșiri a generalului cu 4 stele Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, care acum 5 zile a atacat violent Ucraina pentru ofensiva de la Kursk. Acesta a pretins că incursiunea ucraineană pe teritoriul Rusiei nu rezolvă nimic și că a crescut doar riscul unui război nuclear în care Ucrainea ne-ar târî pe toți fără voia noastră. „A fost depășită o linie roșie. Ei (ucrainenii – n. red.) și-au asumat riscul de a avea ca răspuns un atac nuclear și și l-au asumat și în numele nostru“, a sărit generalul în rezervă Silviu Predoiu. El a pretins că ucrainenii i-ar fi înșelat pe aliații occidentali: „Ucraina a ales un moment de slăbiciune a aliaților. America este în plină o campanie electorală, condusă de un președinte aflat în declin fizic și psihic, cu un vicepreședinte care habar nu are ce este politica internațională, geopolitica și așa mai departe. În NATO, un secretar general îl înlocuiește pe altul. În UE, puterile noii Comisii Europene sunt transferate. (…) Nu pentru asta îi ajutăm – să fim târâți în conflict. Și sunt foarte interesați să-i implice pe toți. Ajutăm cu bună-credință (…), dar au mers prea departe!”.
Bineînțeles că, imediat, presa rusă a preluat masiv afirmațiile fostului șef al SIE, însoțindu-le cu valuri de comentarii care mai de care mai inflamante.
Ieșirea lui Silviu Predoiu nu face decât să reconfirme suspiciunile pe care societatea civilă din România le are față de atitudinea sistemului ocult care controlează statul, a serviciilor secrete și a celorlalte instituții de forță. Periodic, ies la iveală dovezi că sistemul a rămas prin cultura sa instituțională anti-occidental, pro-rus și anti-ucrainean.
Nu mai departe de acum câteva săptămâni decesul generalului Mihai Caraman, primul șef al SIE și fost spion decorat în anii 1960 de KGB pentru merite deosebite în lupta contra NATO, a strâns la un loc un număr mare de foști ofițeri ai serviciilor de informații, diplomați și politicieni. La înmormântare a apărut inclusiv o coroană ca fiind depusă în numele familiei Mircea și Mihaela Geoană! Secretarul general adjunct al NATO (care e fiul unui general de Armată din perioada ceaușistă și foarte bine conectat la structurile de putere ale vechiului sistem) a negat vehement, ulterior, că acea coroană ar fi fost trimisă de el. În 2018, românii își amintesc că după intervenția violentă a forțelor de represiune împotriva manifestanților pro-democrație și anti-corupție din 10 august, Jandarmeria s-a justificat difuzând colaje cu imagini de la intervențiile violente ale trupelor de securitate din Federația Rusă. Cu acea ocazie s-a descoperit că în Jandarmeria Română angajații sunt îndoctrinați cu modelul rusesc de lucru și de intervenție contra civililor.
Armand Goșu, care atrage atenția încă din 2022 că structurile de putere ale statului român sunt duplicitare, a comentat afirmațiile generalului Silviu Predoiu arătând că se teme mai mult de cadrele active ale SRI, SIE și din Armată, decât de rezerviști, deși și aceștia rămân deosebit de influenți.
Mai jos, câteva dintre remarcile făcute de istoricul Armand Goșu în interviu.
Armand Goșu: „E complicat cu serviciile, s-a adunat multă frustrare. Pe lângă prostie și incompetență sunt și tulburări mentale care sunt deseori întâlnite la oameni care conduc astfel de structurile militare și încep să se creadă infailibili, niște dumnezei coborâți în pădurea de la Băneasa. Și mai este o problemă de cultură instituțională aici. Nu uitați că primul director al SIE a fost Mihai Caraman”
„(…) Contributors: Dar „linia roșie” pe care o invocă Silviu Predoiu există? Putin a spus deseori că un atac asupra teritoriului Rusiei va provoca o ripostă nucleară. Asta prevede și doctrina de securitate a Rusiei.
Armand Goșu: Putin s-a jucat prea mult cu „liniile roșii” ca să mai fie luat în serios. Nu uitați că potrivit modificării Constituției și cele patru regiuni din Ucraina anexate în septembrie 2022, precum și Crimeea anexată în martie 2014, sunt teritoriu al Federației Ruse. Iar Putin nici măcar nu controlează integral aceste regiuni, armata rusă încă n-a ieșit la granițele administrative și va dura multă vreme până se va întâmpla asta, ani buni, dacă păstrează acest ritm. În cazul pe care-l discutăm noi, premisa de la care a plecat fostul șef al SIE, este falsă pentru că aici Ucraina este victima, ea a fost atacă de Rusia. În sistemul militarizat românesc, competența este adesea confundată cu cinismul. Acești „experți” produc mesaje pro-rusești. Am observat asta la unii rezerviști din serviciile armatei, SRI, SIE, foști diplomați care de la începutul războiului ies public cu mesaje pro-rusești, în presa scrisă, pe rețelele sociale, la radio, la televiziune. Unii cântau fericiți victoria Rusiei în iunie 2022 și cereau ucrainenilor să se predea, sub pretextul „scurtării suferinței”. Sincer să fiu, mă tem mai puțin de ei, cât de cei activi, de colegii foștiilor care încă sunt în serviciile de informații.
Contributors: Îmi povesteați în vara 2022, la puține luni după începerea războiului, că declarațiile pro-ruse ale fostului șef al SIE stârniseră atenția unor reprezentanți ai partenerilor strategici ai României.
Armand Goșu: Îmi amintesc de un interviu al fostului șef SIE, de la sfârșitul lunii iunie, în care era promovat narativul rusesc, încă înainte ca acesta să fie formulat oficial de Kremlin. Ceea ce, recunoașteți, e o performanță. Ideea centrală a interviului fiind aceea că ticăloșii de lideri occidentali le-au dat arme ucrainenilor, încurajându-i să continue războiul cu Rusia, în loc ca Ucraina să-și cedeze teritoriile lui Putin. Din cauza asta, mai spune generalul SIE în interviu, poziția ucrainenilor s-a radicalizat, de la o zi la alta. Și era dezamăgit generalul că România susține Ucraina pentru că așa-i cere Occidentul și n-are politicieni cu viziune. Regreta că României nu e un fel de Ungarie, iar Iohannis un Viktor Orban 2.0.
Contributors: Cum explicați pozițiile acestea pro-rusești care sunt formulate în spațiul public?
Armand Goșu: Depinde de la om la om. Nu sunt pentru generalizări. În cazul generalului Predoiu nu trebuie să uitați că și-a început cariera în Securitate, înainte de 1989. I-a lipsit contactul cu zonele culturale relevante, mai ales cu lumea occidentală în perioada formării profesionale, culturale, intelectuale. La asta se adaugă eșecurile profesionale, nu uitați că SIE a profesat mulți ani o linie anti-ucraineană. Acest lucru a fost observat în cancelariile aliaților României și a ridicat întrebări privind capacitatea Bucureștiului de a citi corect evoluțiile din spațiul ex-sovietic. Sigur, nici Kievul n-a făcut nimic pentru detensionarea relației. Însă, în cazul generalului Predoiu sunt și lucruri personale, un prieten a trebuit să fie retras în grabă de la un consulat …. Niște afaceri cu pașapoarte au fost deranjate de ucraineni. În fine, e complicat cu serviciile, s-a adunat multă frustrare. Nu știu dacă este momentul unei discuții. Poate după război. Deci, pe lângă unele cauze obiective, pe lângă prostie și incompetență, sunt și tulburări mentale care sunt deseori întâlnite la oameni care conduc astfel de structurile militare și încep să se creadă infailibili, niște dumnezei coborâți în pădurea de la Băneasa. Și mai este o problemă de cultură instituțională aici. Ceva ce începe prost, nu se poate transforma într-o poveste de succes. Nu uitați că primul director al SIE a fost Mihai Caraman.
Contributors: Singurul ofițer român de Securitate decorat de KGB. Această atitudine este răspândită în toate serviciile secrete din observațiile dvs? Sau doar în SIE?
Armand Goșu: Obsesii anti-ucrainene și idei conspiraționiste anti-occidentale sunt în mod democratic răspândite la toate serviciile secrete, nu doar la cele din România, le găsiți și în alte țări. Ghinionul, ca să spun așa, este că la noi este mai vizibilă obsesia asta, pentru că intră în politică, scriu la gazete, fac analize pe la televizor. Legea românească nu le limitează accesul în spațiul public pentru măcar cinci ani celor care se retrag din activitatea de spionaj sau contra-spionaj. S-ar mai răcori, odată ieșiți la pensie, ar vedea că lumea nu funcționează după regulile serviciilor secrete, iar dacă vrei să înțelegi ce se întâmplă e mai bine să citești cărți, să nu te limitezi la rapoarte care-ți pun la un loc detalii, care nu te ajută să înțelegi ce se întâmplă.
Contributors: Astfel de poziții publice contrastează cu linia oficială a României. Pentru că în relațiile româno-ucrainene s-a produs o revoluție, cred că dvs spuneați asta. Oferirea unui sistem Patriot pentru a apăra cerul Ucrainei confirmă acest uriaș salt în relațiile dintre București și Kiev.
Armand Goșu: Da, pare o revoluție. Dar, elita politico-militară românească are o uriașă capacitate de a se adapta, de a mima, de a lua forma oricărui vas. Ceea ce nu este neapărat rău. Comentatorii reproșează executivului de la București că nu are o poziție solidă, că nu e un jucător într-un context regional extrem de favorabil României, că nu are proiecte și viziune, că e incapabil să obțină câștiguri pe care țara le-ar merita. Păi, nu are cum să aibă. Nu înțelege ce se întâmplă la Est de Prut. Așa că e mai indicat să stea cuminte, ca să nu facă prostii. Principalul proiect al elitei politico-militare este să descopere încotro bate vântul, ca să se poziționeze în consecință. Dar nu cred că trebuie criticată pentru asta. Din contră, mi se pare extraordinară această capacitate de supraviețuire. Când a început agresiunea Rusiei, Bucureștiul avea alte obsesii.
Contributors: Trebuie să le spunem cititorilor că ați venit la interviu cu un dosar și ați umplut masa cu hârtii.
Armand Goșu: Pentru rigoare, am adus cu mine notițele, cu extrase din comunicatele MAE, interviuri, privind relația cu Ucraina, așa cum mi-ați cerut. O discuție pe care am tot amânat-o despre România și războiul din Ucraina. În zilele dinaintea declanșării invaziei, n-o să găsiți în documentele oficiale românești menționată Rusia. Comunicatele MAE, chiar și cele de la mijlocul lunii februarie, avertizează asupra situației de securitate. De exemplu, MAE ridică nivelul de alertă pentru Ucraina, ia măsuri de repatriere a membrilor familiilor personalului diplomatic și consular al României, recomandă evitarea deplasărilor. Textul seamănă cu comunicatele din Liban, Orientul Mijlociu. Poți să te gândești că e război civil în Ucraina. Comparați cu comunicatele altor ministere de externe din regiunea noastră. Cu cinci zile înainte de invazie, la Munchen, unde se desfășura Conferința de Securitate, s-au întâlnit miniștrii de Externe. Peste două zile, la 21 februarie 2022, s-au întâlnit din nou, la Bruxelles, la Consiliul Afacerilor Externe al UE, unde Kuleba a fost invitat. Evident,dacă citești comunicatul de pe site-ul MAE, în care – desigur – nu apare Rusia, poți să crezi că marțienii se pregătesc să atace Ucraina. Peste câteva zeci de ore, Rusia a atacat Ucraina. MAE are altă treabă, cere intensificarea dialogului – o secundă, să vă citesc din document – pentru soluționarea problemei drepturilor identitare și … formularea este genială: recunoașterea inexistenței așa – zisei limbi moldovenești. MAE al Ucrainei nici n-a dat comunicat, a înțeles că e total inadecvat ministrul român de externe.
Contributors: Când a apărut tema „limbii moldovenești”?
Armand Goșu: O găsiți în comunicatele MAE din 2021. La 23 aprilie 2021, în cadrul trilateralei România-Polonia-Turcia de la București, ministrul român de externe a cerut omologului polonez „să recunoască inexistența” limbii moldovenești, iar Kuleba a aratat deschidere pentru „soluționarea graduală” a problemei. La 19 iunie 2021, solicitarea a fost repetată, în marja unui forum de la Antalya. Bucureștiul dorea ca „inexistența limbii moldovenești” să rămână o afacere între România și Ucraina, în vreme ce Kievul cerea ca și Moldova să fie implicată, pentru că nu dorea să-și tensioneze relațiile cu Chișinăul. Despre subiectul „inexistenței limbii”…. am auzit de prin 2019, în mediile diplomatice din București, care nu înțelegeau despre ce este vorba. Inițial am crezut că e un subiect inventat ca să acopere tema legii învățământului, unde MAE și-a săpat singur groapa alimentând o campanie de presă și acum nu mai putea face nimic, pentru că risca să se poziționeze alături de Budapesta. Miza reală era următoarea: Bucureștiul flutura perspectiva existenței unei mari comunități etnice, 150 de mii români plus 250 de mii moldoveni…. ar rezulta a treia etnie ca pondere în Ucraina, după ucraineni și ruși. Deci, mari oportunități de etno-business pentru diverse instituții sau persoane particulare, de la MAE, SIE… până la diverși profesori și așa-ziși experți care cu o mână flutură tricolorul cu alta-i caută la buzunare.
Contributors: Intervin cu precizarea că și din cauza distribuirii pașapoartelor românești în fostele republici sovietice, unor oameni care sunt arestați pentru activități criminale în diverse țări occidentale, noi avem probleme cu admiterea în Schengen și în Visa Waiver, ceea ce i s-a transmis Bucureștiului. Mai mult, americanii au cerut repetat modificarea legislației.
Armand Goșu: Exact asta spuneam, sunt afaceri ciudate, cu firme obscure, tot felul de personaje sulfuroase. Deci, este un etno-business care este conectat și la rețelele de partid dar și la rețele criminale. Curat patrioți! Am în fața comunicatul Președinției, de la 1 februarie 2022. Are loc convorbire telefonică Iohannis – Zelenski. În acel moment, deci când de peste patru luni cancelariile lumii, presa internațională vorbeau despre iminenta invazie rusească. În comunicatul Cotroceniului, nu e amintită Rusia, dar ne-am obișnuit cu asta. Circa 80% din comunicat se referă la interesul lui Iohannis pentru problemele legate de drepturile minorității române, păstrarea identității lingvistice, și evident «limba moldovenească» a cărei «inexistență» a fost recunoscută oficial de Ucraina în aprilie 2021. Comunicatul mai menționează faptul că Zelenski înțelege preocupările părții române. Găsiți comunicatul integral pe site-ul președinției României. Dimineața de 24 februarie, la ora 5, începe atacul Rusiei. Sunt mai multe postări ale președintelui Iohannis în acea zi. O să mă refer la prima: România condamnă ferm, cere respectarea principiilor… și, la sfârșit, îi asigură pe toți cetățenii români de pe teritoriul Ucrainei că misiunile diplomatice și consulare sunt pregătite să ofere asistență consulară necesară. E prima dată, când un șef al statului român, recunoaște într-o postare pe o rețea de socializare, că Bucureștiul acordă cetățenie românească ucrainenilor care au interzisă prin Constituție dubla cetățenie. Mesajul este că doar cei cu pașapoarte românești pot beneficia de sprijinul instituțiilor românești. După șase ore, o nouă postare, pentru care n-am o explicație: «Ultimii revizioniști ai istoriei trebuie să știe că lumea pe care vor să o reînvie a apus demult». Cred că ceea ce a obligat autoritățile să-și revizuiască atitudinea a fost reacția populație și felul în care s-a mobilizat societatea civilă în sprijinirea refugiaților ucraineni. Presupun că autoritățile române nu se așteptau ca după ani și ani de propagandă anti-ucraineană, timp în care Ucraina era prezentată drept cel mai mare dușman al României, populația să privească cu simpatie lupta pentru libertate a poporului ucrainean. Asta constată și președintele, când afirmă într-o postare din 27 februarie că este impresionat de mobilizarea exemplară și implicarea voluntarilor. Și încheie: «Solidaritate deplină cu Ucraina și cu poporul ucrainean!». Lucrurile se reașază repede, iar MAE revine la obsesia veche a «inexistenței limbii». Abia s-au retras rușii din Bucea și Irpin, ucrainenii nu terminaseră de numărat morții, dar șeful diplomației române, la 22 aprilie, îi cere lui Kuleba asigurări privind respectarea dreptului la serviciu religios în limba maternă, acordul pentru renovarea casei memoriale Aron Pumnul din Cernăuți cu finanțarea statului român și «recunoașterea»… «inexistenței limbii moldovenești» (…)”.