INTERVIU ELECTORAL. Gheorghe Pecingină (PNL): „Nu dăm afară oameni, ci angajăm. Nu tăiem fonduri, ci investim. Guvernul Orban a dat cei mai mulți bani la CEO”

Gorjul are ”greutate” în Ministerul de Finanțe, unde există doi secretari de stat din acest județ: Horațiu Gorun și Gheorghe Pecingină. Cel din urmă este și candidat pe locul 2 pe lista PNL Gorj la Camera Deputaților, în alegerile legislative din 6 decembrie.

Am stat de vorbă cu Gheorghe Pecingină, într-un interviu electoral destins, despre banii României, dar și ai județului din care provine marele Constantin Brâncuși.

Gorjul l-a avut pe Victor Ponta prim-ministru (bucureștean get-beget, dar deputat în acest județ), însă asta nu a însemnat o viață mai bună pentru gorjeni.

Noua administrație liberală spune că vrea să schimbe statutul Gorjului din ”a șaptea roată la căruță” într-un județ care să aibă mai multă trecere în Capitală.

„La PSD, demagogia e la ea acasă”

Laurențiu Ciocăzanu: Domnule ministru, cât timp petreceţi aici, în Gorj, și cât timp la Bucureşti?

Gheorghe Pecingină: Din nefericire, la Gorj am petrecut în ultimul an mai puţin timp, pentru că funcţia de secretar de stat la Ministerul Finanțelor mi-a impus prezenţa la Bucureşti. Din nefericire, am prins și o perioadă foarte, foarte grea, mă refer în primul rând la pandemia care a cuprins întreaga lume, pandemie care a impus măsuri economice de urgenţă. Iar aceste măsuri, cum bine s-a văzut, au fost luate la timp de către Guvernul condus de Ludovic Orban prin Ministerul de Finanţe.

Grigore Cartianu: Apropo de pandemie, am eu senzaţia că a mai fost o pandemie suprapusă peste asta şi anume situaţia pe care aţi găsit-o la Finanţe. Senzaţia mea, atât cât Orlando Teodorovici, manelistul de Dorobanţi, a fost ministru, senzaţia mea că ministerul ăla, sigur are tehnicieni, are nişte oameni pricepuţi, dar când ministrul dă o linie proastă, când se votează tot felul de prostii şi prin Parlament împotriva stabilităţii financiare, fiscale, când se schimbă codul fiscal de vreo 100 de ori pe an, mă gândesc că n-aţi găsit o situaţie prea aşezată şi prea în regulă la minister.

Gheorghe Pecingină: Da. Aveţi perfectă dreptate. A fost o situaţie grea. Florin Cîţu a încercat să regleze, de exemplu, plăţile pentru concediul medical. Nu erau făcute deloc. Amânări de facturi la plată, rambursarea TVA-ului, ori noi suntem un guvern liberal şi încercăm să ajutăm agenţii economici să-şi desfăşoare în bune condiţii activitatea. Tot ceea ce se întâmplase până atunci nu făcuse altceva decât să blocheze activitatea agenţilor economici, iar socialiştii conduşi de Dragnea prin reprezentantul lor Teodorovici şi-au demonstrat incompetenţa, şi mai mult decât atât, reaua-voinţă. Apropo de ceea ce spuneaţi: la un moment dat am crezut că este o glumă, în Minister, dar era reală. Prin oameni celebrii pe care-i aveau acolo, PSD-iștii îi întrebau pe unii funcționari cât să fie deficitul şi răspunsul era: ”cât vreţi dumneavoastră domnule ministru”. Deci, cam aşa se lucra în perioada Teodorovici la Ministerul de Finanţe. Lucrurile chiar aşa s-au întâmplat iar când Florin Cîţu şi a ieşit cu adevărul şi a spus cât e deficitul real, cum l-a moştenit de la Teodorovici, abia atunci lume a înţeles de ce lucrurile mergeau greu şi merg greu în România.

Grigore Cartianu: E clar că a tot amânat asta cu rambursarea TVA, toate celelalte, a tot amânat, explodează cândva, nu e o soluţie. Eu ştiu dacă vrei să păcăleşti că ori pierzi guvernarea, ori te apropii de alegeri şi laşi în cârca celorlalţi totul. Dar dincolo de asta are PSD-ul o tactică parşivă, mie mi se pare că asta trebuie reglementată cândva, pusă poate în Constituţie, ideea este că nu poţi lua măsuri pe care le aplici pe ultimele 2-3 luni de mandat lăsând o povară bugetară pe ceilalţi incredibilă.

Gheorghe Pecingină: Demagogia este la ea acasă la PSD, dacă vă uitaţi inclusiv la programul pe care l-au promis sau îl prezintă acum electoratului, ei merg acum pe majorarea pensiilor cu 72%. Deci, acolo se ajunge, fără să indice sursele aşa cum prevede legea şi cum bine aţi intuit legea bugetului te obligă să indici şi sursa de unde vei lua aceşti bani. Nici pentru cei 40% nu au indicat sursele de finanţare şi nici pentru ceea ce vor să facă în acest, mă rog, fantasmagoric proiect pe acre îl propun electoratului. Dar s-au obişnuit să mintă electoratul, să caute punctele sensibile şi să le spună oamenilor ceea ce ar vrea să audă, nu să spună realitatea.

Grigore Cartianu: Ţin minte povestea cu alocaţiile. Ăsta nu-i un mod de a face politică.

Gheorghe Pecingină: Nu-i un mod de a face politică şi nu e un mod de a face finanţe nici măcar în România, pentru că socialiştii ne-au obişnuit cu chestiunea aceasta: domnule, noi vom încerca prin consum să dezvoltăm. Nu. Noi încercăm prin investiţii să dezvoltăm. Investiţiile îţi crează plusvaloare, investiţiile ţi-aduc plus şi în viaţa socială. Cum bine aţi intuit, ceea ce vor ei să facă şi prin programul de guvernare pe care l-au promis acum dar şi prin cel anterior, undeva la 90% din PIB ar reprezenta doar plata pensiilor şi salariilor bugetare. Ori 10% nu cred este suficient în situaţia în care se află România să te dezvolţi.

Grigore Cartianu: Dar sunt norme europene în sensul ăsta.

Gheorghe Pecingină: Sunt. Dar pentru socialiştii lui Dragnea nu contează lucrul ăsta.

Grigore Cartianu: Adică pentru consum ai atât la sută, restul ai nevoie la dezvoltare, ai nevoie de cutare, de cutare, ai nevoie să meargă şi trenul.

Gheorghe Pecingină: Autostrăzile sunt în curs. Dacă nu ai infrastructură… Noi, guvernul liberal, ne-am axat foarte mult pe infrastructură rutieră şi nu numai. În aeroporturi s-a investit anul acesta şi urmează în continuare să se investească.

Grigore Cartianu: Au mai fost guverne odată, majoritatea după ’90, fesenisto-pesediste dar au mai fost şi liberali şi PDL-işti. Nici un guvern până acum nu a avut determinarea acestuia de a merge pe infrastructură mare, corect!

Gheorghe Pecingină: Da, pe un buget făcut de ceilalţi… Deci am preluat o chestiune din mers şi a trebuit să ne reglăm şi cu pandemie şi cu beţe-n roate pentru că aveam un Parlament cu majoritate socialistă şi de fiecare dată orice ordonanţă bună este măcelărită în Parlament. Pe cale de consecinţă trebuie să schimbăm şi asta.

Laurențiu Ciocăzanu: Aţi pomenit un lucru important: investiţiile. Investiţiile astea care au pornit în vremea acestui guvern, avem speranţa că la finalul acestui mandat, dacă va rămâne o guvernare pro-europeană, va exista o legătură cu Capitala şi cu vestul ţării și pentru Gorjul nostru natal?

Gheorghe Pecingină: Da, cu siguranţă vom avea pentru că este obligatoriu. Judeţul nostru trebuie să fie legat la unul dintre culoarele paneuropene şi varianta cea mai simplă este să creăm un drum expres spre Filiaşi, Târgu Jiu-Filiaşi. Cred că poate fi realizat cu uşurinţă dacă sunt oameni care se implică şi au în vedere, în primul rând, dezvoltarea judeţului, nu dezvoltarea proprie. Or, reprezentanţii liberali de pe listele electorale la alegerile din 6 decembrie asta îşi doresc: dezvoltarea judeţului.

Laurențiu Ciocăzanu: Gorjul are o legătură proastă cu aeroporturile. Aeroportul cel mai apropiat e la Craiova, la peste 100 de kilometri…

Gheorghe Pecingină: Înainte să fiu secretar de stat, am fost avocat 15 ani şi am reprezentat şi societăţi străine care îşi dezvoltau business-ul în Europa de sud-est. Am încercat să-i aduc spre Gorj şi asta îmi şi reproşau: că suntem departe de aeroport, suntem departe de port, avem infrastructură proastă şi este greu să dezvolte ceva în Gorj din cauza asta. Dar acesta este unul dintre obiectivele noastre, dintre obiectivele Partidului Naţional Liberal şi a celor de pe lista PNL de la Gorj să legăm Gorjul, într-adevăr, la un culoar european de infrastructură.

Laurențiu Ciocăzanu: Vorbeam cu Nicuşor Dan, imediat după alegeri, şi l-am întrebat în cât timp va fi gata centura Capitalei. Răspunsul lui: un mandat. E fezabil şi pentru Gorj?

Gheorghe Pecingină: Este fezabil chiar dacă ştim cu toţii că la noi studiile de fezabilitate şi procedurile preliminare durează, am văzut direcţia în care ne îndreptăm. Iar ministrul Bodoc a zis că va veni cu proiecte legislative pentru a scurta şi termenele, ştiţi, sunt acele proceduri, licitaţii, contestaţii să scurtăm puţin termenele mai ales pentru infrastructură, ca să le putem pune şi în practică să nu rămânem doar la nivel de studii de fezabilitate, unde cred că suntem premianţi.

Grigore Cartianu: Apropo de infrastructură şi Gorj: este posibil, de exemplu, să facem legătura cu autostrada care vine pe Piteşti-Vâlcea-Curtea de Argeş aproape de Râmnicu Vâlcea?

Gheorghe Pecingină: Am luat în calcul şi aceste aspecte, dar trebuie să calculăm la virgulă. Este vorba de exproprieri şi aici avem o procedură greoaie. Noi întâmpinăm problema asta cu exproprierile şi la CEO, care este un pilon al Gorjului. Trebuie să recunoaştem, noi, oltenii, avem o meteahnă veche: casa la stradă şi atunci e foarte greu să lărgeşti drumul.

Grigore Cartianu: Nu avem legătură cu un port. Cel mai apropiat aeroport este la Craiova, iar port este la Severin.

Gheorghe Pecingină: Drumul ăsta a fost făcut pe anumite tronsoane, s-a surpat, mai sunt probleme că aşa e relieful, şi nu s-au luat măsuri atunci. Şi acum se poate umbla. Îmi spuneau clienţi din trecut că transportul maritim este cel mai ieftin. Ori pentru noi, cu Dunărea la 100 de km, ne poate ajuta accesul la transportul maritim dacă avem un drum care să lege Gorjul de Severin. Deci, avem oportunităţi numai voinţă trebuie să existe.

Laurențiu Ciocăzanu: Domnule ministru, CEO, mineritul în Gorj este vital dintotdeauna. PSD a lansat o campanie de dezinformare, pentru că nu-mi explic altfel poziţiile liderilor PSD şi anume că dumneavoastră, actuala guvernare, intenţionaţi de fapt să închideţi mineritul, deşi este inevitabil în toată lumea că se vor produce restructurări în domeniul industrial pentru că Europa merge pe acest plan VERDE. Așadar, închideți mineritul?

Gheorghe Pecingină: Nu, şi când vorbim de restructurare în general toată lumea se gândeşte la disponibilizări, la plecări masive de personal. Nu este nimic adevărat. Guvernul condus de Ludovic Orban a injectat cei mai mulţi bani în Complexul Energetic Oltenia (CEO) din ultima perioadă. Şi când zic ultima perioadă mă gândesc de 20 de ani încoace. 0,01% din PIB a fost dat la începutul anului – 241 de milioane de lei – a fost daţi CEO pentru a-şi plăti certificatele de carbon. Bani de la bugetul ăsta atât de șubrezit, sub formă de ajutor de stat, aprobat de Comisia Europeană. Suntem momentul de faţă în discuţii cu CE pentru un plan de restructurare, cuvântul e prea dur de restructurare pentru că impune şi retehnologizare, aşa cum spuneam. Pe noi ne interesează investiţiile, să investim pentru că vrem o CEO competitivă pe piaţa Europeană de Energie. Nu ne interesează să o închidem, din contră, vrem să-i creăm un viitor. Aşa cum spuneaţi, UE ne impune anumite norme de poluare. Şi avem grijă ca la CEO, să se respecte în cinci ani de zile aceste norme de poluare. Dacă vor fi plecări din CEO, acestea vor fi pe cale naturală pentru că în perioada următoare (următorii 2 ani) 5.000 dintre angajaţii CEO vor ieşi la pensie. Din contră, vom fi nevoiţi să angajăm! Problema managementului de la CEO în momentul de faţă este să găsească specialişti, pentru că specialiştii s-au creat la locul de muncă de-a lungul timpului. Nu mai există acele şcoli profesionale care specializau oameni. În Gorj erau foarte multe, erau liceele industriale care specializau oamenii strict pentru CEO.

Laurențiu Ciocăzanu: Ca să fie clar: nu aţi luat bani de la CEO, aţi dat bani. Nu închideţi mineritul şi Complexul Energetic, ci îl vreţi şi mai dezvoltat, prin investiţii, şi mai competitiv pe piaţa de energie, şi nu daţi afară oameni afară, ci pleacă ei, dacă vor, la pensie, iar apoi faceţi angajări. Am rezumat corect?

Gheorghe Pecingină: Facem angajări, clar! În mod concret, acum sunt angajaţi 60 de tineri de până în 29 de ani din judeţul Gorj, şi-au depus dosarele pentru a fi angajaţi la CEO.

Grigore Cartianu: E bine că se fac angajări, pentru că am înţeles că la instituţiile astea publice sunt mulţi PSD-işti peste normă angajaţi.

Gheorghe Pecingină: Să ştiţi că în minerit munca este grea şi trebuie să fii cât de cât specialist, că altfel nu faci faţă.

Laurențiu Ciocăzanu: Ştim foarte bine, planul este ca pe termen lung să avem o economie alternativă la combustibilii fosili.

Grigore Cartianu: Planul european este să ardem mai puţin cărbune şi să facem energie curată.

Gheorghe Pecingină: Asta e cuprins în planul pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană şi cred că până la sfârşitul anului va fi finalizat pentru că CEO – spun că negociem pentru că din comisia de negociere fac parte şi reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe, ai CEO, ai Ministerului Economiei, Consiliul Concurenţei – discuţiile sunt destul de avansate şi vom primi undă verde pentru ceea ce ne dorim la CEO. Asta presupune inclusiv parcuri de panouri fotovoltaice, energie alternativă, grupuri pe gaz şi treptat-treptat energia cu combustibil fosil să fie doar o cotă limitată în piaţă.

Grigore Cartianu: Nu e o tragedie dacă peste 10 ani facem mai puţină energie din cărbune, dar facem din alte surse, şi Gorjul rămâne un hub energetic.

Gheorghe Pecingină: Exact. Asta se întâmplă şi în Germania, şi în Polonia. În momentul de faţă, peste 10.000 de gorjeni lucrează în Complexul Energetic Oltenia. Sunt în total 13.000 de angajaţi, dar sunt 3.000 din Mehedinţi şi Dolj. Deci, 10.000 reprezintă ceva, pe lângă industria conexă, cei care asigură mentenanţă, şi alte lucruri. Îi avem în vedere şi pe aceştia în perioada următoare, pentru că urmează, aşa cum spuneam, retehnologizare. O investiţie în retehnologizare care nu a mai fost făcută de foarte mult timp. În CEO se lucrează pe tehnologia din anii 70-80 importată din Germania. Liniile tehnologice sunt prevăzute cu un anumit număr de oameni. De asta se fac şi foarte multe accidente de muncă pentru că omul îşi desfăşoară o activitate dublă sau tripă de multe ori, faţă de ceea ce era prevăzut în normativ.

Grigore Cartianu: A fost şi legenda „Ponta care rezolvă mineritul”. Dar în guvernarea lui, CEO a trecut de la profit la pierderi uriaşe. 

Gheorghe Pecingină: Aşa cum spuneaţi la începutul interviului, dacă nu eşti de aici şi nu te leagă nimic de judeţ… S-au comportat, pur şi simplu, politicianist. A venit şi a plecat. Deci, nu a făcut nimic şi nu a lăsat nimic temeinic pentru gorjeni.

Laurențiu Ciocăzanu: Aţi pus punctul pe i, pentru că şi eu şi Grigore Cartianu venim în ultima vreme din ce în ce mai des aici. Gorjul a avut prim-ministru degeaba prin Ponta.

Gheorghe Pecingină: Avem politicieni care au venit de afară şi au făcut lucruri pentru Gorj, care nu erau născuţi aici, dacă vorbim de Brătianu, a candidat în primul colegiu, vorbind de Tătărăscu. Mare parte a industriei Gorjului li se datorează, Ansamblu Brâncuşi a fost iniţiativa lor. Au lăsat ceva în urmă, deşi nu se trăgeau de aici, cum se zice, de aici.

Laurențiu Ciocăzanu: Care e alternativa? Ce pregătim în loc pentru, hai să nu spun următorul mandat, următoarele mandate, pentru următoarele legislaturi în Gorj? Astfel încât să dezvoltăm o economie sustenabilă care să aibă legătură şi cu planurile europene de ecologizare, dar care să-i încurajeze pe oameni să investească aici.

Gheorghe Pecingină: Avem un plan, şi planul acesta noi l-am expus şi în campania de la locale, prin Iulian Popescu, şi mă bucur că aţi adus în discuţie acest aspect. Am avut, apropo de sate abandonate, şi cunoaşteţi foarte bine Săuca, ideea “adoptă o casă”. Avem aceste lucruri în vedere, dar trebuie să începem cu punctul 0: infrastructură. Şi vă dau perfectă dreptate, foarte mulţi oameni se întorc. Îmi spuneau primari din Gorj, că au venit oameni de la Bucureşti, le-a asigurat infrastructură pentru conectarea la internet şi sunt oameni care lucrează în companii mari din Bucureşti, dar preferă să stea la Arcani într-o zonă liniştită, stau în curtea casei, se simt foarte bine şi chiar se gândesc la ceea ce spuneaţi, să reinvestească. Avem priorităţi ca fiecare locuinţă să fie racordată la gaze, să aibe canalizare şi apă. De-a lungul timpului a existat chestiunea asta. Şi sunt foarte multe locuri unde s-a procedat aşa. Turnăm asfaltul, venim cu canalizarea, venim cu apa potabilă şi tot așa…
Problema finanţării europene este importantă pentru Gorj cât şi pentru România. S-au atras 30 de miliarde de euro prin negocierile pe care le-a purtat Preşedintele României, am reuşit să atragem pentru România o sumă foarte mare de bani.

Laurențiu Ciocăzanu: În raport cu PSD, care a fost rezultatul atragerii de fonduri europene de când e guvernul Orban?

Gheorghe Pecingină: Diferenţa este uriaşă şi se vede numai prin faptul că la Ministerul Fondurilor este un specialist, un om modest care – şi vă spun că am lucrat cu domnul Boloş pe mai multe proiecte, inclusiv când am asigurat permanenţa la acele negocieri -, este un om deosebit, de dimineaţa până seara lucrează. Temerea dumnealui, ca şi a mea ca şi a multor altora, este dacă vom putea să absorbim aceşti bani şi aici trebuie să ne zbatem pentru că din nefericire avem nişte funcţionari care nu marşează în această direcţie.

Laurențiu Ciocăzanu: Din punct de vedere fiscal, sunteţi Secretar de Stat la Ministerul de Finanţe şi cunoaşteţi politicile fiscale. Putem încuraja din punct de vedere fiscal întoarcerea tinerilor și a românilor din Diaspora la glie?

Gheorghe Pecingină: Noi trebuie să încurajăm şi aşa cum v-am spus nu suntem socialişti, politica noastră e pentru investiţii; Florin Cîţu a ieşiti public săptămâna aceasta şi a spus: “în România, în perioada următoare vor fi taxe şi impozite mici, puţine dar care să poată fi plătite de către toată lumea”. Vreau să vă spun, ca un paradox, dacă vreţi, în perioada asta de criză – de fapt nu e un paradox, reprezintă munca Guvernului Orban şi în special a lui Florin Cîţu – comparativ la 9 luni cu 2019 stăm mai bine la colectare, în condiţiile în care agenţii economici au posibilitatea să-şi amâne la plată ratele, să-şi amâne la plată dările către stat, au demonstrat că sunt un partener serios pentru statul român, au încredere în politicile statului român din acest moment şi şi-au plătit dările către stat. Pe cale de consecinţă şi statul trebuie să fie un partener loial pentru agenţii economici şi pe viitor trebuie să le demonstreze predictibilitate cel puţin în domeniul fiscal.

Grigore Cartianu: O întrebare în zona sportului. Aici la Târgu Jiu am avut o echipă bună acum un deceniu, Pandurii Târgu Jiu, atunci aveam echipă şi nu aveam stadion, acum avem stadion şi nu avem echipă, ce se poate face în privinţa asta?

Gheorghe Pecingină: Am putea avea o echipă de primă divizie. În Târgu-Jiu este un primar liberal, e preocupat şi de sport şi avem o echipă de handbal şi baschet care au luat-o de la zero. Din cauza problemelor de la CEO, s-au prăbuşit şi a trebuit să o luăm de la zero. Asta ar trebui să facem şi cu fotbalul, aşa cum au început Petrolul Ploieşti, Rapid, care au repornit de jos, din ligi inferioare. Aşa putem şi noi să o luăm de la capăt, cu parteneri serioşi, oameni de afaceri care sunt în Gorj, dar nu vor să meargă pe vechea structură Pandurii Târgu Jiu pentru că acolo este un amalgam, o moştenire complicată. Vă asigur că va funcţiona, chiar dacă o luăm de jos dintr-o ligă inferioară, vom ajunge din nou sus.
Totul depinde și de procesul de organizare sau, mă rog, de insolvenţa în care se află acum Pandurii Târgu Jiu.