România se goleşte de la an la an. Scăderea populaţiei este un lucru îngrijorător pentru viitorii şi chiar actualii pensionari, lăsaţi fără suficienţi cotizanţi la bugetul asigurărilor sociale. Criza forţei de muncă devine cel mai periculos fenomen pentru economia României, la pachet cu scăderea investiţiilor străine ca urmare a neîncrederii companiilor. Dar fenomentul emigraţiei în ţările europene nu poate fi stăvilit câtă vreme situaţia politică din România rămâne cea de azi.
Între timp, ţări noi îşi deschid piaţa pentru forţa de muncă românească, ceea ce va fi o atracţie pentru românii plecaţi la muncă sau care vor să plece. Elveţia este una dintre cele mai atractive.
ANUNŢUL FĂCUT DE IOHANNIS
Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, în noiembrie anul trecut, la Palatul Cotroceni, pe omologul său elveţian, Alain Berset. Şeful statului a salutat faptul că începând cu sfârşitul lunii mai 2019 nu va mai exista nicio restricţie pentru muncitorii români din Elveţia. În luna aprilie a acestui an, Consiliul federal elveţian a decis să prelungească clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE – Elveţia privind libera circulaţie a persoanelor.
Potrivit Acordului din 1999 dintre Confederaţia Elveţiană şi Uniunea Europeană privind libera circulaţie a persoanelor (ALCP), extins la România şi Bulgaria la 1 iunie 2009 prin Protocolul II la acesta, accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani (2 ani + 3 ani + 2 ani, din 2009 până la 31 mai 2016). Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat la 31 mai 2016, dată de la care Elveţia a liberalizat circulaţia lucrătorilor români şi bulgari. Conform Protocolului, pentru ultima dată, la data de 1 iunie 2018, guvernul elveţian poate activa o clauză de salvgardare (lit. d) din Protocol raportată la art. 10.4 din ALCP).
LEFURI MARI, DAR NU UŞOR DE OBŢINUT
Salariul angajaţilor pe piaţa elveţiană este sensibil mai mare decât cel din alte ţări europene. Media este undeva la 5.000 de euro lunar. Ceva mai slab plătiţi sunt angajaţii din industria hotelieră, servicii, vânzări, restaurante, construcţii – între 3.000 şi 4.000 de euro lunar, în medie.
Există deja români aflaţi în alte ţări europene care s-au mutat deja în Elveţia, chiar înainte ca piaţa să fie complet liberalizată, din mai anul acesta. Dar e de aşteptat ca numărul lor să crească şi pe fondul nevoii de forţă de muncă mai ieftină, în Ţara Cantoanelor.
Elveţia are o piaţă a muncii tentantă, cu cel mai mic şomaj din Europa şi cel mai ridicat salariu mediu. Ţara Cantoanelor nu face parte din Uniunea Europeană, aşa că-şi stabileşte propriile reguli pentru piaţa muncii. Reguli care în alte state ar putea fi considerate discriminatorii. Angajarea se face doar în baza unui permis de muncă pe care îl procură angajatorul, iar în cazul românilor şi bulgarilor, patronul trebuia înainte să facă dovada că nu a găsit un lucrător elveţian sau dintr-o altă ţară UE cu aceleaşi calificări, pe care să-l recruteze. De aceea, autorităţile au recomandat românilor să nu plece în Elveţia la muncă decât dacă au găsit un angajator şi au o ofertă fermă de angajare.
CUNOAŞTEREA LIMBII FRANCEZE SAU GERMANE, OBLIGATORIE
O condiţie obligatorie în găsirea unui loc de muncă în Elveţia este cunoaşterea limbilor franceză sau germană. O şansă pentru români de a găsi un loc de muncă în Elveţia depinde, în multe cazuri, de refuzul elveţienilor de a presta anumite munci. Este vorba, de obicei, de joburi în construcţie, salubritate, agricultură etc. În privinţa meseriilor ce necesită specializare, pot fi găsite slujbe în domeniile în care se înregistrează deficit de personal. De obicei, acestea sunt cel mai bine plătite. Cele mai mari şanse de angajare le au specialiştii IT sau personalul medical. În aceste zone, salariile depăşesc 5.000 de franci elveţieni (CHF) şi pot ajunge chiar şi la 8.500 de franci pe lună, în funcţie de specializare şi de experienţă.
