Chiar de ziua lui Mihai Eminescu, socialistul Grigore Novac, fiind întrebat ce cunoaşte despre marele poet român, a răspuns: „Dar cine v-a spus că Eminescu a fost român?”, vrând să ne dea de înţeles că autorul „Luceafărului” a fost moldovean şi a scris moldoveneşte.
O afirmaţie care nu face decât să profaneze memoria lui Mihai Eminescu, cel care a spus răspicat ca să înţeleagă şi socialiştii: „Suntem români şi punctum!”.
Numai că toți cei de teapa socialistului Novac aşa sunt instruiţi! Să denigreze adevărul şi să ne ţină nouă, românilor basarabeni, lecţii de patriotism sovietic, prin care să ne convingă că Republica Moldova şi astăzi aparţine „sfintei Rusii”, uitând că și rudele lor au fost deportate în Siberia.
Iar ei, în semn de mare recunoştinţă, le pupă mâna călăilor, vânzându-şi ruşilor nu doar sufletele lor, dar şi pe cel al copiilor lor. Atunci când vor creşte, aceștia nu vor şti cine sunt şi care le este neamul, ci vor fi nişte slugi la fel de ascultătoare ca şi părinţii.
Prin urmare, sunt convinsă că vânzătorii cunosc adevărul despre identitatea noastră românească şi ştiu foarte bine că Eminescu a fost un mare român, dar luptă intenţionat contra acestui popor, ca aici să nu rămână decât „ruskii mir” (lumea rusă).
Însă cel mai mult nu m-a mirat aberaţia rostită de acest socialist, care susţine că „Fiind băiet, păduri cutreieram…” a fost scrisă de un scriitor moldovean, ci a altui conaţional de-al meu. La o adunare, acesta ne-a îndemnat pe toţi cei prezenţi să venim pe Aleea Clasicilor şi să-l sărbătorim împreună pe Eminescu, dar vorba lui: „Fără discursuri naţionaliste!”. Individul ne-a dat de înţeles să recităm doar câte o poezie şi atât.
Dar de ce fără discursuri naţionaliste? – m-am întrebat, când Eminescu a fost el însuşi un mare naţionalist, care şi-a iubit ţara şi neamul. Apoi, îmi amintesc că încă din anii ’90, la bustul poetului se ţineau zeci de cuvântări, care respirau doar româneşte. Iar astăzi parcă ni se închide gura din nou, ca în locul nostru să țipe câte un individ: „Da’ cine v-a spus că Eminescu a fost român?”.
Această afirmaţie îmi amintește de un ziarist care l-a întrebat odată pe un bătrân: „Ştiţi cumva cine a scris rugăciunea «Tatăl nostru»?”, la care acesta a zis: „Sigur că da! Nu putea să fie scrisă de nimeni altcineva decât de M. Eminescu”.
Numai că răspunsul total eronat al moşului mi se pare mai aproape de adevăr decât minciuna d-lui Novac, care, depunând flori la bustul marelui Eminescu, o face pe patriotul rus într-o ţară românească. Aşa că nu ne rămâne decât să-i spunem „Luaţi-vă mâinile murdare de pe Eminescu!” sau să-i răspundem cu aceleaşi vorbe ale poetului:
„Cine-a îndrăgit străinii,
Mânca-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Şi neamul nemernicia!”
În speranţa că-şi va reveni din somnul cel de moarte şi-și va aminti că şi el este român.
