Curtea Constituțională a decis joi că declarațiile de avere și declarațiile de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. A fost declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere. Decizia CCR este definitivă și obligatorie, neputând fi atacată într-o instanță civilă. Ea constituie o lovitură dură dată președintelui Nicușor Dan la numai trei zile de la preluarea mandatului, intrând în coliziune cu sloganul de campanie al acestuia: „România onestă”.
Primul șoc aplicat de Sistemul putred al statului român președintelui Nicușor Dan a venit la doar trei zile de la instalarea acestuia la Palatul Cotroceni. Zâmbetul larg al președintelui Curții Constituționale (CCR), pensionarul multi-special Marian Enache (71 de ani), luni, în ședința solemnă din Parlament, s-a transformat în rânjetul de hienă specific mandatului său de 9 ani, care va lua sfârșit luna viitoare.
Nicușor Dan a reacționat criticând decizia Curții Constituționale și cerând Parlamentului să revină cu o nouă lege a declarațiilor de avere și de interese, în regim de urgență.
Decizia CCR „poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani”
Joi, CCR a dat o lovitură năprasnică onestității și transparenței care ar trebui să caracterizeze saratul român. Curtea a declarat neconstituțional, în unanimitate, articolul art 3, alin. 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese: ”(2) Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1”.
Mai mult: CCR a declarat neconstituțional și articolul art. 12, alin. 6: ”Agenția Națională de Integritate (ANI) asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.
Cele două decizii ale CCR produc o restaurație îngrozitoare în statul român. Este pierdută o normă care funcționa în interesul societății: obligația demnitarilor, a funcționarilor publici și a magistraților de a depune decții de avere și de interese, care să includă și bunurile și veniturile rudelor de gradul I – soția (soțul) și copiii aflați în întreținere.
Odată cu decizia de joi a Curții Constituționale, demnitarii, funcționarii publici și magistrații își pot ascunde veniturile și averea pe numele soției (soțului) sau ale copiilor, fie ei și minori, așa cum unii dintre ei făceau până acum folosindu-și părinții septuagenari sau chiar octogenari.
În plus, chiar și așa măsluite, declarațiile de avere nu vor mai fi publicate pe internet și pe nicio altă cale, astfel încât nici cetățenii României, nici jurnaliștii nu vor mai avea acces la ele. Publicul va fi împiedicat, astfel, să-și monitorizeze sub acest aspct aleșii sau alți reprezentanții ai autorităților publice.
Grav este și că România încalcă grav o obligație pe care și-a asumat-o în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Șase organizații neguvernamentale au făcut apel la CCR să aplice principiile statului de drept și au atras atenția că ”toate standardele internaționale în materia integrității publice recomandă un sistem transparent al declarațiilor de avere și de interese”.
Mai mult, Agenția Națională de Integritate (ANI) a atras atenția, printr-un comunicat, că decizia CCR „poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”. De asemenea, „poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO)”.
Declarațiile de avere au fost introduse oficial în România prin Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control, precum și a funcționarilor publici.
Sistemul s-a consolidat și extins semnificativ abia după anul 2003, odată cu presiunile legate de integrarea României în Uniunea Europeană. Un moment-cheie a fost adoptarea Legii nr. 161/2003, cunoscută ca „pachetul anticorupție”, care a impus obligativitatea declarațiilor de avere pentru un spectru mult mai larg de funcționari și demnitari publici, precum și publicarea acestora.
Ulterior, prin Legea nr. 144/2007, a fost înființată Agenția Națională de Integritate (ANI), care are rolul de a verifica aceste declarații.
Comunicatul Agenției Naționale de Integritate
„COMUNICAT privind impactul DECIZIEI CCR referitor la neconstituționalitatea unor prevederi ale Legii ANI”
„Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică.
Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO).
De asemenea, decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declarațiilor de avere și de interese pe care Agenția le menține pe pagina sa de Internet, în raport cu argumentația Curții Constituționale. Portalul ANI numără astăzi peste 12 milioane de declarații publicate în baza art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6), articole care astăzi au fost declarate neconstituționale.
Prevederi legale din Legea nr. 176/2010 declarate neconstituționale prin Decizia CCR de astăzi:
Art. 3 alin. (2) – Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.
Art. 6 alin. (1) lit. d) – Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și au următoarele atribuții: (…) d) asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii;
Art. 12 alin. (6) – Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii.
Efecte cu privire la angajamentele internaționale ale României:
- Poate duce la încălcarea obligațiilor ce decurg din Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC – caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenției, «Fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme care să-i oblige pe agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcțiile lor de agent public»;
- Poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce privește îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esențial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la «consolidarea guvernanței publice, integritatea și sporirea eforturilor de combatere a corupției»;
- Poate anula progresele făcute de România în exercițiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privința declarațiilor de avere și de interese: «Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor și intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere și care este supravegheat de către Agenția Națională de Integritate» (Runda a IV-a) și «România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor și intereselor» (Runda V-a);
Publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului:
În cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declarația de avere, susținând că obligația de a divulga detalii privind situația sa financiară și portofoliul de proprietăți impusă de legislație încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a constatat că obligația de a depune declarația și publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerință în dreptul la viață privată, dar că aceasta a fost justificată și că sfera cuprinzătoare a informațiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare:
Curtea «consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispozițiile contestate își vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situației financiare a consilierilor… că obligația suplimentară de a declara informații privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soțului/soției unui consilier». Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea și accesul pe internet la declarații, argumentând că «publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declarații face ca accesul la astfel de informații să fie eficient și ușor. Fără un astfel de acces, obligația nu ar avea nicio importanță practică sau incidență reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic».
De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice, după cum se afirmă în decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informații despre acestea, sunt mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public.
Alte elemente de context:
- Prevederile au mai fost tratate anterior, astfel că prin Decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că «soluția legislativă a publicării declarațiilor de avere și de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenției Naționale de Integritate de asigurare a integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenire a corupției instituționale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declarații se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanții împotriva unor ingerințe arbitrare»;
- Studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că la nivelul anului 2020 existau peste 160 de țări care au introdus sisteme privind declarațiile de avere și de interese;
- Prin operațiunile de prelucrare a declarațiilor de avere și de interese, Agenția îndeplinește o obligație legală, statuată în dreptul intern prin Legea nr. 176/2010, obligație ce servește interesul public, cumulând astfel două dintre condițiile de legalitate ce se regăsesc la art. 6 alin. (1) lit. c) și e) din Regulamentul GDPR.
Facem precizarea că Agenția Națională de Integritate a comunicat Curții Constituționale a României punctul de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum și impactul acesteia atât în plan național, cât și în plan internațional. Totodată, acest aspect s-a aflat și pe agenda discuțiilor Agenției cu Comisia Europeană, în contextul evaluării privind Mecanismul privind Statul de Drept – «Rule of Law».”
Nicușor Dan critică decizia CCR și cere Parlamentului să refacă legea „cu celeritate”
Cristi Danileț: „E gata și cu lupta pentru integritatea financiară a agenților publici!”
Fostul judecător Cristi Danileț critică dur decizia CCR privind declarațiile de avre și de interese ale unor bugetari.
„E gata și cu lupta pentru integritatea financiară a funcționarilor publici, magistraților și demnitarilor: nu mai trebuie declarată averea soțului și copiilor cu care aceștia locuiesc și nu mai trebuie publicată declarația de avere.
Atunci, la ce folos să mai faci această declarație? Scopul era să fie prins dacă de la an la an un agent public are creșteri nejustificate de venituri și să nu mascheze asta trecând bunuri pe numele altora.
Legislația ANI și a integrității a îndeplinit standardele internaționale, a fost conformă recomandărilor Comisiei Europene dinainte și de după aderare, a fost monitorizată în cadrul MCV. Acum, totul e spulberat.”
Danileț a revenit cu alte precizări legate de decizia Curții Constituționale.
„CCR a dat o lovitură luptei pentru integritatea funcționarilor, magistraților și demnitarilor. Ultima dintr-o serie întreagă, începută în anul 2016, când cu abuzul în serviciu din Codul Penal.
De trei decenii există lege prin care aceste categorii de bugetari trebuie să declare public nu doar averea personală, ci și a soțului și copiilor cu care locuiesc împreună. Asta permitea verificarea de către oricine a veniturilor nejustificate de la an la an și ar fi împiedicat ca anumite bunuri dobândite dubios să fie «trecute pe numele» altora.
Legea tot a fost modernizată, au fost consultate standardele internaționale în materie și a avut aprobarea Comisiei Europene. Mai mult, integritatea și funcționarea ANI au fost timp de 12 ani chiar benchmark nr. 4 în cadrul MCV.
Acum, totul e aruncat în derizoriu.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Toti deontologii au disparut! Inainte toti se intreceau sa ne convinga ca CCR ne-a scapat de Putin. Acum s-au ascuns prin vizuini, n-au curajul sa iasa la lumina.
P.S. Nu intentionez sa revin cu comentarii, dar momentul merita marcat. De acum incolo politica in Romania va fi o distractie continua.
Romanii isi merita pe deplin soarta. Au crezut in deontologi si fricosi cum sint s-au aliniat tremurind de spaima in fata sectiilor de votare. De, sluga tot sluga!
Aha, au apărut doi deontologi: CTP și Tudor Chirila! Probabil se sufocau în vizuina și au ieșit la aer. În curând și alții vor scoate capul: Zuckerman, Rebengiuc, Gâdea, Prelipceanu. Toți vor da iar din coate în felul lor. Foamea le dă ghes!
dor ne-a fost de tine! Vezi ca la cotidianul esti cu siguranta mai apreciat!
Te-ai reactivat, băi catană? Ti-au crescut ăia solda ca să mai folosești iar polonicul la mâncat?
PARITDUL SI SECURITATEA PENTRU ETERNITATE !
URMEAZA JUPUIREA populimii ? populimea NU TREBUIE SA VADA CA IN TIMP CE E JUPUITA, NOMENKLATURA PARTIDULUI SI SECURITATII SE IMBOGATESTE FARA INCETARE FOLOSIND PUTEREA.
NIMIC nou: Marinikă Enaș = activist odios comunist, tarseist ordinar, purtător de servietă și pupinkurist al lui Iliescu și Meleșcanu, javretă care acționează la ordin, ambasador la comuniștii moldavi = o biografie de mare secătură, nulitate profesională și vierme al „Justiției”, cu o penise de peste 100.000 lei lunar (8). ACEASTA E ADEVĂRATA FATA ArROMANIEI, fața fekaloidă de turnători și ticăloși
N-o fi fost maica premediat totul ? Un avocat spune ca unul din motive ar putea fi: „sa nu li se dea pe tava procurorilor”. Ca sa se ajunga la prescriere, nu ?😜
Tot ce a facut ccr in ultimi ani a fost sa faca cat mai grea aducerea in justitie si condamnarea celor din nomenclatura care incalca legea.
Nu stiu ce i-a apucat pe cei de la CCR cu aceasta masura nu doar incorecta, dar nepotrivita momentului. Vor sa salveze indivizi care intentioneaza sa-si acopere averile ilicite, sau prin scandal produs sa abata atentia publica de la lupta decisiva care se duce acum intre cele doua orientari:
– Cea lui Nicusor Dan si a USR de a diminua paguba din banii statului in primul rand desfiintand privilegiile nesimtite, facand din asta inceputul unui nou tip de functionare a statului.
– Cea a partidului cu ponderea cea mai mare in parlament, PSD, principalul creator al cestor privilegii, sprijinit de beneficiari, adica de institutii si functionari, lacome dupa avantaje.
Asa cum se si vede, fac totul ca sa-si apere privilegiile.
Noi ce facem?
Ce i-a apucat ? A venit un ordin. Poate se inchidea o fereastra de „oportunitate” pentru tovarasiile lor.
Borfașii încearcă să se pună la adăpost pentru că se anunță vremuri grele și ei se simt cu musca pe căciulă…
CCR este stat in stat. Acesti mizerabili de judecatori s-au cacat la propriu pe romani. Nu sunt un sustinator al lui Dilimache Georgescu, dar sa ii permiti sa candideze, ca apoi sa dispui renumarare si brusc sa anulezi alegerile intr-o sedinta fulger, a fost o manarie juridica neatacabila. Un judecator la Ploiesti se lupta sa primeasca din partea CCR, care este parte in dosarul de contestatie, dovezile in baza carora s-a dispus anularea alegerilor si despre care nu s-a spus in motivarea CCR daca sunt clasificate sau nu. Deci acest judecator are tot dreptul sa le ceara, chiar daca hotararea sa va fi desfiintata in apel la ICCJ. Apoi cand au fost analizate candidaturile, pe Simion Jupuila l-au lasat a avut vreme de 5 ani un comportament anti-constitutional si anti-social, dar pe Georgescu l-au deraiat. Politizarea acestei institutii este o mostenire a comunistilor criminalui bolsevic Iliescu. Insusi Marian Enache, care ia cu 10 maini privilegii de peste 20.000 euro pe luna (stai ca vine si pensia de judecator constitutional) nu-l mai satura nimic, macar daca de banii acestia ar fi aparat Constitutia. Aici nu este vorba de Nicusor Dan, ci ca aceasta institutie fundamentala oricand sunt interese se pisa cu bolta pe noi toti. Pariu ca si daca se va schimba legea de functionare a CCR ei o vor declara neconstitutionala doar sa ramana pe pozitii. Sper ca prin cele 3 numiri, cu cele 2 anterioare, sa fie anulati bolsevicii mediocrii precum Deliorga si Stan. Cea mai slaba Curte de pana acum ca rezultate, unele dosare zac de 6 – 7 ani nerezolvate. PSD este principalul vinovat pentru actuala situatie economia si juridica a tarii, dar prostii ii voteaza. In plus acelasi partid distrugator a creat AUR ca sa se imparta si fraierii dezamagiti sa cada in plasa lor pe usa din spate.
Va rog sa va informati ca CCR a mai avut 4 decizii anterioare pe aceasta lege si nu a declarat neconstitutionale. Prin decizia de astazi s-a contrazis, insa nu-i asa deciziile nu pot fi atacate si sunt general obligatorii. Cata ipocrizie.
Si un subiect off-topic, citesc multa presa economica. Chiar niciunul dintre sfatuitorii lui Nicusor Dan nu propune sa reduca impozitul pe dividende pentru a da posibilitatea ca intr-o perioada determinata sa incaseze impozite certe? Am analizat bilaturile multor firme si pot spune ca foarte putine platesc dividende catre asociati, in conditiile in care au bani in banca si o pot face fara probleme. Eu zic ca s-ar colecta mai mult cand ai taxe mici si le oferi facilitati clare pe o perioada determinata. In loc de 10%, redu domnule la 5% dar macar ciugulesti bani, nu determini patronii sa nu plateasca lasam profitul in continuare in firma. In plus sa nu uitam si impozitul CASS care se plateste peste o anumita suma, deci se mai iau si de acolo bani teoretic pana in 10% din suma. Astia parca nu vor sa colecteze si ne imprumuta, cred ca la mijloc este si o schema bine pusa la punct de indatorare.