România are un campion european la eSports, Andrei „Odoamne” Pascu, jucător profesionist de League of Legends. A fost cel mai bun din Europa cu echipa sa în 2022 și a ajuns în Top 4 profesioniști în 2016. A participat și la patru ediții ale Campionatului Mondial.
La cea de-a 10-a ediție a cursului Sports Business Academy (SBA), Andrei Pascu a vorbit despre nivelul la care au ajuns eSports. La un singur eveniment, anume finala Campionatului Mondial, au fost 6.941.610 de spectatori concurenți, fără a monitoriza China, de unde nu există cifre oficiale. Sunt jucători care câștigă până la 4.000.000 de dolari salariu brut pe an, în special cei din Asia. Un salariu brut în LEC pornește de la 4.000 de euro brut.
Andrei și-a început cariera acum 12 ani, dintre care 10 a activat în cea mai înaltă ligă a Europei, LEC, corespondenta Champions League la fotbal.
În prezent, Andrei este jucător profesionist, antrenor individual și antrenor pentru echipe de League of Legends, comentator în cadrul LEC din partea Riot Game (publisher-ul jocului), dar și creator de conținut.
„Electronic Sports este o industrie care face o paralelă interesantă între sportul tradițional și entertainment. De asemenea, reprezintă o nouă latură competițională, pentru că este o industrie care a început foarte recent, acum 20 de ani, în Coreea de Sud, iar acum se dezvoltă pur și simplu prin jocuri de calculator – de genul Counter Strike, DOTA, League of Legends, Starcraft, Call of Duty – pe care sunt sigur că le-a jucat toată lumea. Este o industrie într-o continuă creștere, pentru că este făcută pentru tineri”, a explicat Andrei Pascu la SBA.
Staff-ul unei echipe ajunge la 25 de oameni
Ca și fotbalul, eSports a depășit stadiul de simplu joc. Mărturie în acest sens stă ce se întâmplă în Coreea de Sud, unde staff-ul unei echipe de League of Legends este format din 20-25 de oameni, în afară de jucători și de partea de management. Mai sunt antrenori personali, bucătari, nutriționiști, fără de care nu s-ar ajunge la un asemenea nivel de performanță.
Desigur, performanța înseamnă și multă muncă din partea jucătorilor. „O zi de-a mea de antrenament începea la 11 dimineața. Aveam întâlnirea cu psiholog, cu nutriționist, cu antrenori specializați pentru toată latura tehnico-tactică a jocului, 6 ore de meciuri amicale și de antrenament împotriva altor echipe din cadrul ligii europene, meeting-uri la sfârșitul zilei pentru debrief. După ce se termina ziua de antrenament cu echipa, făceam antrenament individual cam cum se face la șah: intri pe o platformă în care ai un punctaj asociat cu numele tău și ești pus împotriva altor jucători cu ranguri apropiate de al tău”, dezvăluie Andrei Pascu.
Minimum 10 ore de antrenament pe zi
„Ziua mea începea la 11 dimineața și se încheia undeva la miezul nopții, chiar la ora 1. Zece ore erau minimum pentru antrenament, iar asta a fost rutina mea timp ce 10 ani, pentru că ai nevoie de asta ca să câștigi”, a povestit jucătorul profesionist, care a dezvăluit că intră în burnout (sindromul epuizării profesionale) o dată la 6 luni. Două-trei nu vrea să mai audă de joc, apoi se întoarce de fiecare dată la calculator, pentru că este „obsedat” de gaming.
Pregătirea participării la o competiție nu constă doar în antrenamentele de zi cu zi, ci și în ritualul de dinaintea confruntărilor cu alți profesioniști. Aproape toate echipele în ziua de azi au un psiholog sportiv care este permanent cu echipa. Jucătorii recurg la tehnici de respirație, de vizualizare și de meditație.
În ziua meciului, la prânz, Andrei Pascu își rezervă câte o oră pentru exerciții de vizualizare. Își imaginează cum va fi ședința tehnică, cum va intra în arenă, cum va avea emoții, cum va ține mouse-ul în mână, cum va aranja tastatura, cum va vedea monitorul.
Când pleca spre meci, el deja trăise totul în interior cu câteva ore înainte și nu simțea niciodată că ar fi fost o experiență nouă care să-l șocheze: „Mulți au probleme cu emoțiile, pentru că trăiesc un sentiment nou. Când ajungeam la studio, îmi luam 30 de minute în care făceam exerciții de respirație și de meditație, ca să-mi liniștesc starea emoțională”.
Cristiano Ronaldo, personaj într-un Shooter
În producția evenimentelor de eSports se investesc foarte mulți bani, ca să fie show, entertainment, ca să fie atrași oameni noi. Ca în orice domeniu care ține de divertisment, poveștile atrag foarte mult.
Astfel, pentru industrie a venit cum nu se putea mai bine triumful celor de la DRX în finala Campionatului Mondial la League of Legends. Echipa sud-coreeană fusese mult timp pe ultimul loc în competiție, dar a revenit fantastic și a câștigat!
Emulația creată în jurul sporturilor electronice a făcut ca superstarurile din sporturile tradiționale și brandurile globale să se asocieze cu acest fenomen. De exemplu, fotbalistul portughez Cristiano Ronaldo, cel mai popular sportiv de pe planetă, este personaj într-un joc de tip Shooter.
La rândul său, fostul tenismen elvețian Roger Federrer a dus trofeul în arenă la Campionatul Mondial de la Londra.
Fotbalistul sud-coreean Heung-Min Son, de la Tottenham, este un alt sportiv implicat în eSports.
Tiffany a fost designerul Cupei Mondiale de trei ani încoace, iar exemplele pot continua cu alte branduri de prestigiu, precum Louis Vuitton, Mercedes sau Coca-Cola.
