În 1940, Hitler a fost cel care a început să bombardeze masiv baza industrială a Marii Britanii, sperând că astfel îi va obliga pe britanici să se predea.
A sfârșit ca un șobolan, sinucigându-se ascuns într-un buncăr, cu rușii ajunși la 100 de metri de el, în timp ce Germania fusese prefăcută în ruine de bombardamentele anglo-americane.
Putin a pornit războiul convins fiind că va fi un fleac să ocupe Ucraina. Când a văzut că eșuează, a pornit o campanie sălbatică de bombardamente, prin care a atacat nu doar infrastructura industrială, ci și cea civilă. Rachetele și dronele rusești au lovit școli, teatre, trenuri de pasageri, poduri, blocuri de locuințe, supermarketuri și spitale.
Acum, la 4 ani distanță, Rusia arde și propaganda Moscovei se tăvălește pe jos urlând că ucrainenii nu mai stau să fie loviți, ci ripostează.
Azi-noapte, dronele ucrainene au distrus și ultimul terminal al portului Novorossisk, prin care rușii încărcau cu petrol navele flotei-fantomă. În același timp a fost lovită și rafinăria Bașneft-Novoil, din Ufa, aflată la poalele Uralilor, la peste 1.500 de kilometri de Ucraina. Acestea sunt scene obișnuite, în ultimele luni au fost atacate și alte porturi, iar rafinăriile rusești au început să ardă de vreun an.
Rusia se îneacă în propria ticăloșie. Un monstru care a crezut că e la adăpostul distanțelor uriașe din interiorul granițelor sale și care descoperă că acestea s-au transformat într-o slăbiciune. N-ai cum să aperi fizic o industrie risipită pe milioane de kilometri pătrați.
În martie, pentru prima oară după doi ani și jumătate de război, rușii n-au mai înregistrat niciun avans pe front. Dimpotrivă, ucrainenii au eliberat mai mulți kilometri pătrați decât au reușit rușii să ocupe.
Uitați-vă la aceste imagini, filmate azi-noapte la Novorossisk! Cam așa arată ”victoria iminentă a lui Putin” despre care ne vorbesc de patru ani încoace, în fiecare zi, Dungaciu, Hartmann, Cristoiu, Tucă, Șoșoacă și toată echipa de zgomote.
