Planurile lui Klaus Iohannis de a ajunge secretar general al NATO, funcție pentru care nu are nicio calitate și nicio chemare, sunt spulberate de fermitatea SUA de a-l susține pe actualul premier al Olandei, Mark Rutte.
Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat marţi, într-un briefing de presă la Bruxelles, că Washington-ul îl susţine „pe deplin”, „total” pe actualul premier olandez Mark Rutte pentru șefia Alianţei Nord-Atlantice.
Julianne Smith a menționat că apreciază candidatura președintelui român Klaus Iohannis, pe care l-a calificat drept „un prieten” și căruia îi urează „toate cele bune!”.
Conform News.ro, Julianne Smith a declarat: „Cred că sunteţi conştienţi de faptul că poziţia SUA este că-l susţinem total pe Mark Rutte ca viitor secretar general, dar avem cel mai mare respect şi pentru prietenul nostru, preşedintele Iohannis. Apreciem că a intrat în competiţie şi îi dorim toate cele bune, în timp ce noi continuăm să dezbatem această problemă (alegerea viitorului secretar general – n. red.) în cadrul Alianţei”.
Reprezentantul permanent al SUA la NATO a afirmat că în prezent ambasadorii celor 32 de ţări membre NATO discută şi dezbat argumentele cu privire la cei doi candidaţi.
Julianne Smith: „Noi, toţi cei 32 de ambasadori de aici, din cadrul NATO, suntem în toiul căutării unor potenţiali succesori (pentru actualul secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg – n. red.). Şi există doi candidaţi oficiali, după cum ştiţi. Îi avem pe Mark Rutte din Olanda şi pe preşedintele Iohannis din România. Există o dezbatere în curs de desfăşurare în cadrul Alianţei cu privire la calificările acestor doi lideri foarte impresionanţi şi vom continua să dezbatem argumentele pro şi contra ale acestor două persoane, până când vom ajunge la un consens asupra unuia dintre ei”.
Oficialul american a adăugat că „speră” ca în săptămânile următoare să se ajungă la un consens, dar a precizat că nu se ştie care va fi momentul exact.
Julianne Smith: „Cu siguranţă, dorim să ajungem la o decizie în această privinţă cât mai curând posibil. Cred că cel mai târziu am dori ca acest lucru să fie rezolvat până la Summit-ul de la Washington. Asta este tot ce poate spune în acest moment”.
Toate cele trei puteri nucleare din NATO îl susțin pe Rutte
Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat pe 12 martie că intră în cursa pentru șefia NATO, argumentând că este nevoie de o persoană din Europa Centrală și de Est pentru funcția de secretar general.
Dar era prea târziu. Când Iohannis a făcut anunţul, cel puţin 20 dintre cei 32 de membri ai NATO, între care cei mai importanţi membri occidentali – SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania –, îşi anunţaseră sprijinul pentru premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte.
Totuși, mai multe țări din Europa de Est, din diferite motive, ar vrea o persoană diferită de Rutte, cu o abordare mai clară pe ceea ce înseamnă războiul din Ucraina și gestionarea relației cu Rusia. Ungaria şi Bulgaria, cărora li s-ar putea adăuga Turcia, au anunţat deja că nu sunt de acord cu olandezul Rutte în fruntea NATO. Similar și premierul Sloveniei, Robert Golob, a susținut recent că analizează ambele candidaturi la şefia NATO, deși inițial Ljubljana anunțase că-l susține pe premierul olandez Mark Rutte pentru această funcție.
Noul șef al Alianței va fi decis prin consens, fiind nevoie de acceptul tuturor celor 32 de state, preferabil până la Summit-ul NATO din iulie, de la Washington.
Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, deja prelungit de două ori, se încheie în luna octombrie a acestui an.
Problema lui Klaus Iohannis nu e una geostrategic, la acest capitol stă bine: România e plasată într-o zonă crucială a Europei, are un teritoriu semnificativ și facilități militare importante, iar președintele ei s-a poziționat corect în conflictele din zonă. Handicapul lui Iohannis e altul: comod, indolent și mult prea absent, n-a fost capabil să genereze o politică internă solidă, credibilă și eficientă. Rezultatele guvernărilor sale sunt foarte slabe, România a devenit vulnerabilă din punct de vedere bugetar, economic și social, fiind campioană la deficite și inflație. De aceea, imaginea lui Iohannis este de „băiat bun, care nu ne face probleme (ca Viktor Orban sau Erdogan, de exemplu), dar un prost administrator, incapabil să conducă eficient o organizație”.
Dintre cele 32 de țări ale NATO, 3 sunt puteri nucleare: SUA, Marea Britanie și Franța.
14 membre NATO sunt foste țări comuniste, regim pe care l-a avut și Germania de Est (acum parte a Germaniei reunificate). Dintre acestea, trei au făcut parte din URSS (Lituania, Letonia, Estonia), patru din Iugoslavia (Croația, Slovenia, Muntenegru, Macedonia de Nord) și două din Cehoslovacia (Cehia, Slovacia).
Cele 32 de țări membre ale NATO
- SUA
- Canada
- Marea Britanie
- Franța
- Germania
- Italia
- Spania
- Portugalia
- Olanda
- Belgia
- Luxemburg
- Isanda
- Danemarca
- Suedia
- Norvegia
- Finlanda
- Polonia
- Cehia
- Slovacia
- Ungaria
- Croația
- Slovenia
- Muntenegru
- Macedonia de Nord
- Albania
- Grecia
- Turcia
- Bulgaria
- România
- Lituania
- Letonia
- Estonia
Motto:
„Încarnare a dorinţei de putere”, iubitor de ranguri, „poftitor de onoruri”, incapabil să depăşească orizontul satisfacţiei imediate, ciocoiul nu-şi pune problema dacă merită încrederea publică, dacă poziţia lui socială corespunde unei îndemînări anume, dacă nevoia lui de a fi în fruntea bucatelor are acoperire într-o echivalentă nevoie de a fi de folos. N-are idealuri, n-are convingeri, are doar scopuri conjuncturale şi abilităţi.”
(Constantin Rădulescu-Motru , CIOCOIUL, 1908)
Klaus Iohannis are unele apucături de ciocoi. In cele două mandate prezidentiale Klaus Iohannis nu s-a remarcat prin nimic deosebit. Dimpotrivă. Incă din primul mandat de presedinte în anul 2015, pe aeroportul din Paris , Iohannis s-a enervat că a ajuns singur la ușa limuzinei, fără să-l secondeze vreun membru al delegației sau organizator, și-a scos singur paltonul, iar după ce a așteptat câteva secunde să i-l ia cineva, l-a trântit țâvnos pe capota mașinii.
(Vezi: https://www.youtube.com/watch?v=3rs_uboe2RE)
Dar, mai ales în al doilea mandat Iohannis și-a dat arama pe față. Astfel, în octombrie 2021 în plină pandemie de COVID-19, Iohannis se plimbă pe la piramide în Egipt în timp ce țara se lupta cu multiple crize de natură energetică, sanitară, economică si politică. Turiștii aflați în vacanță în Egipt au fost contrariați să-l vadă pe șeful statului român cum se pozează la Piramide relaxat și fericit alături de soția sa, ca și când situația din țară ar fi una perfect normală. Ba mai mult, turiștii au fost dați la o parte de pe platoul de la Piramide, astfel încât cuplul prezidențial să-și poată face poze fără intruși în cadru.
(Vezi: https://www.cotidianul.ro/tara-arde-si-iohannis-isi-face-poze-pe-la-piramide/)
Dar asta nu e totul. In anul 2023 Klaus Iohannis a efectuat 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de aproape o treime din bugetul Administrației Prezidențiale. Conform unor surse dezvăluite de la Cotroceni în contextul în care a existat o dezbatere publică pe tema costurilor vizitelor în străinătate ale președintelui, cheltuielile au fost de peste 41 de milioane de lei (8,2 milioane de euro) dar nu sunt prezentate în detaliu pe motiv că sunt informații secretizate.
(Vezi: https://www.youtube.com/watch?v=CyEgxXEsZpI)
(vezi si: https://www.cotidianul.ro/familia-prezidentiala-la-new-york-pe-fifth-avenue/)
Si exemplele ar putea continua, iar lucrurile acestea sunt cunoscute in lumea politică.
il sustine Ciolacuu, ai auzit? Eeeee!