Ministerul de Finanțe a înregistrat un nou eșec în încercarea de a împrumuta bani de la bănci. O ofertă ce avea scopul de a atrage 400 de milioane de lei printr-o emisiune de titluri de stat scadente în 2031 s-a lovit de indiferența băncilor. Acestea nu au fost interesate decât de achiziția unor titluri în valoare de 123 de milioane.
Pentru că nu și-a atins ținta, ministerul a retras întreaga ofertă. De la începutul anului au avut loc 13 licitații dintre care doar una a fost interesantă pentru bănci.
Această ieșire a băncilor din procesul de împrumut al staului are legătură cu „taxa pe lăcomie” emisă de Guvernul Dăncilă la presiunea lui Liviu Dragnea și Darius Vâlcov.
Taxa pe lăcomie a produs un adevărat șoc în industria bancară
Efectele ei sunt deja vizibile, cele mai multe instituții financiare au înghețat investițiile, refăcându-și planurile de afaceri. O estimare arată că peste 75% din profitul băncilor va ajunge la stat, multe dintre ele intrând pe pierdere în acest an.
Acest blocaj va avea impact negativ și asupra finanțării instituțiilor publice, existând posibilitatea să apară întârzieri în plata pensiilor și a salariilor bugetarilor, au declarat surse din minister pentru Ziariștii.com.
Ministerul Finanțelor, pentru a face rost de banii necesari, are două posibilități: să apeleze la rezerve (buffer), dar asta poate fi o soluție pe termen limitat sau să încerce să acceseze bani de pe piețele externe de capital, dar nimeni nu știe care vor fi condițiile. Există posibilitatea ca ofertele să fie mai proaste decât cele din țară, conform acelorași surse.
Și uite așa, celebra taxă pe lăcomie lovește în prostia celor din guvern și pune în pericol pensiile și salariile bugetarilor.
„Totuși, piața are un mecanism automat prin care restabilește valoarea banilor- dobânda. În condițiile unei inflații mari, cei care dau bani cu împrumut/investesc cer o dobândă/randament mai mare pentru a se proteja de inflație și la fel vor face și cei care economisesc. Creșterea prețurilor duce în primul rând la creșterea dobânzilor. Ambele reprezentând costuri pentru producători. Iar creșterea costurilor duce la creșterea prețurilor, dacă mediul economic permite. Dar de cele mai multe ori duce la scăderea profiturilor”, arată senatorul PNL Florin Cîțu, în raportul „Economia României în 2018”, explicând care e motivul pentru care apar blocaje în relația dintre bănci și finanțele publice.
Citiți și
PSD, un nou atac la BNR. Răspuns dur al Băncii Naţionale: Isărescu nu merge să dea socoteală în parlament unui senator acuzat de abuz în serviciu
Veste proastă pentru Vîlcov, care nu are card bancar: dispar bancnotele „Bin Laden” de 500 de euro. Rămân „în circulaţie” lingourile de aur
„Vor să pună mâna pe tiparniţa BNR! Vor să imprime bani ca să acopere gaura de la buget”
