(PROMOVARE ELECTORALĂ)
Cuvânt înainte
Dragi constănțeni,
Aproape 90% din programul electoral pe care vi l-am propus în 2016 și cu care am candidat la Primăria Municipiului Constanța (PMC) rămâne perfect valabil și astăzi. Sunt măsuri și direcții de acțiune firești, indispensabile pentru o viață decentă, într-un oraș european. Trebuie să ducem Constanța spre normalitate și abia de acolo să începem să construim bunăstarea. Spuneam acum patru ani că, dacă nu începem să lucrăm pentru Constanța, vom vorbi despre aceleași lucruri și în 2020. Din păcate, am avut dreptate.
De unde pornim în 2020?
Calitatea vieții constănțenilor a scăzut. Sectorul economic nu s-a dezvoltat, oamenii au sărăcit, copiii nu au unde să se joace în siguranță și în condiții decente, nu s-au construit spitale noi, bazine de înot nu există, spațiile verzi sunt de două ori sub norma europeană, stadionul Farul a rămas în paragină, ca mai toate bazele sportive, Teatrul de vară Mamaia și Teatrul de vară Soveja sunt pline de bălării, parcarea se face în proporție covârșitoare pe carosabil, oamenii nu pot circula pe trotuarele ocupate de mașini parcate, curățenia lasă de dorit, parcurile sunt neîngrijite, cetățenii nu se simt în siguranță, iar Poliția locală trebuie ajutată să-și facă mai bine treaba. Și multe altele. Însă de departe cel mai grav lucru e că în ultimele două decenii nu a existat o viziune – reală și pe termen lung – de dezvoltare a orașului.
Lucrurile nu mai pot continua așa. Nu putem lăsa Constanța scufundată, ca azi, în haos, și infectată de corupție. Trebuie să ne facem ordine în propria casă.
Vă propun un Program de Guvernare Locală în care problemele constănțenilor și ale orașului primesc soluții clare și eficiente. Constanța are nevoie de un plan de acțiune în doi pași: o administrare a urgențelor într-o terapie de șoc în primul an de mandat. Pasul doi, executarea de programe pe termen lung de însănătoșire a orașului. Planul de acțiune abordează problemele Constanței pe 360 de grade, cu scopul de a crește calitatea vieții constănțenilor.
Le voi oferi constănțenilor o administrație în slujba lor, un primar activ și implicat, care va gestiona eficient un oraș așa cum ni-l dorim cu toții. Voi lupta cu corupția, voi înlătura grupurile de interese meschine abonate la banii publici. Voi face curat în administrație și pe străzi.
Vreau să fie clar pentru toată lumea ce reprezintă candidatura mea și ce fel de primar voi fi dacă mă veți alege: misiunea mea este de a realiza investiții publice și de a încuraja investițiile private în Constanța!
Vreau să fie clar pentru toată lumea ce reprezintă candidatura mea și ce fel de primar voi fi dacă mă veți alege: misiunea mea este de a realiza investiții publice și de a încuraja investițiile private în Constanța.
Despre mine
Nu am o miză personală din a ocupa o funcție publică în România. Am avut o carieră profesională cu multe realizări. În același timp, cei care mă cunosc pot depune mărturie că mizele financiare nu au reprezentat niciodată o mare sursă motivațională în ceea ce mă privește. În schimb, mizez pe faptul că pot schimba în bine fața orașului de care mi-am legat aproape întreaga viață și pot face lucruri pe care apoi să le privesc cu bucurie și mândrie.
|
2020 |
|
Dețin 6 brevete de inovație și am participat în 23 de proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare. |
||
|
Am în portofoliu 4 tratate și cărți publicate în edituri recunoscute CNCSIS, 4 manuale și cursuri universitare și 24 de articole și studii de specialitate. |
||
|
Sunt căsătorit, am doi copii și mă consider un om împlinit. |
||
|
Îmi doresc să fiu primarul Constanței. |
||
|
1962-1986 |
||
|
Sunt născut pe 10 septembrie 1962 în comuna Istria, județul Constanța. |
||
|
În copilărie am practicat atletismul și tenisul de câmp, dar în cele din urmă am înclinat mai mult spre studiu. |
||
|
Am absolvit Liceul Militar de Marină. |
||
|
Între 1981 și 1986, m-am specializat în Arhitectura navală, în cadrul Facultății de Nave a Universității din Galați. |
||
|
1986-2000 |
||
|
Începând cu anul 1986, mi-am început activitatea didactică în cadrul Institutului de Marină Mircea cel Bătrân. |
|
|
În anii 1990, datorită comandanților de atunci, am reușit să inițiem două Hotărâri de Guvern: am transformat Institutul de Marină în Academia Navală Mircea cel Bătrân și am înființat în cadrul acesteia o facultate de marină civilă. |
|
|
După anul 2000, am ocupat succesiv pozițiile de decan, prorector și rector al A.N.M.B. |
|
|
2004-2010 |
|
În anul 2004 am fost decorat cu Ordinul ”Virtutea Maritimă” în grad de Cavaler. |
||
|
Emblema de Onoare a Armatei Române mi-a fost acordată în anul 2010, iar un an mai târziu am primit distincția Emblema de Onoare a Statului Major General. |
||
|
2014-2016 |
||
|
În 2014 și 2015 m-am implicat în organizarea regatei la Constanța. |
|
|
În 2016, am fost ales senator pe listele Partidului Național Liberal din Constanța. |
|
|
Începând cu anul 2015 sunt președintele Asociației Constanța Altfel, alături de care mă implic în viața socială și administrativă a orașului. |
|
De ce candidez pentru funcția de primar al Constanței?
Intrarea mea în politică și candidatura la Primăria Constanței nu vin dintr-o ambiție personală de a ocupa o funcție publică în România. Vă spun sincer că am fost rugat de mulți apropiați să fac acest pas, de prieteni care mă știu și-mi cunosc activitatea și implicarea cât timp am condus Academia Navală. În același timp, prietenii știu că banii nu au fost niciodată motorul meu motivațional, ci un efect firesc al muncii mele.
Am acceptat să candidez pentru că sunt la fel de revoltat ca toți constănțenii. A fost o decizie mai degrabă civică decât politică, dar în același timp nu pot nega că doar funcția de primar îți dă puterea reală de a schimba lucrurile.
Binele nu vine peste noapte, mentalitățile se modelează în timp, de aceea nu vă promit marea cu sarea și nu mă hazardez în declarații iresponsabile legat de ce voi face ca primar.
Voi fi un primar eminamente pro-business, pentru că știu că oricât bitum va fi turnat pe străzi, fără un sector privat puternic și dinamic orașul nu poate prospera. Iar acestea nu sunt vorbe adunate de nicăieri. Ele se sprijină pe exemple concrete, precum Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu sau Iași.
Constănțeni, vă rog să rețineți: prioritatea mandatului meu este dezvoltarea sectorului privat – în condițiile legii, pentru că de anumiți «privați» interesați nu ducem lipsă nici acum – și atragerea fondurilor europene nerambursabile pe exercițiul financiar european 2021-2027, cu ajutorul cărora putem suplini multe neajunsuri pe care infrastructura orașului le are în acest moment. Nu basme, nu cai verzi pe pereți.
Am încredere că m-am făcut înțeles și că acest punct de plecare se aliniază așteptărilor pe care le aveți de la viitorul primar al Constanței.
Vă mulțumesc!”
Strategia Administrației de nota 10
Lanțul falimentului orașului Constanța – radiografie la zi
Starea economică, socială și de mediu a orașului Constanța nu a fost prezentată niciodată de către actualul primar, deși este o obligație reglementată (vezi Legea administrației publice locale nr. 215 din 23.04.2001, art. 63, al. 3). Mai jos, vă invit să parcurgeți o scurtă prezentare a situației orașului.
Începând cu anul 2000, Constanța a suferit un proces de dezindustrializare accelerată. Rând pe rând, au dispărut unități economice reprezentative pentru oraș – fabrica de mase plastice Energia, fabrica de țesături Integrata, întreprinderea mecano-navală Meconst, etc. Mai sunt și altele, cum sunt cele din zona portuară, care și-au comprimat activitatea.
Nu remarc toate acestea din nostalgie, ci pentru că un oraș prosper e susținut de industrie și economie. Ce mi se pare alarmant este că administrațiile care s-au succedat la cârma orașului nu au pus nimic în loc: nu avem industrie IT, nu avem nici industrii creative, iar Hub-urile logistice și parcurile industriale nici nu le-au trecut prin cap.
La fel de grav este că avantajele pe care ni le aduce Portul Constanța – cel mai mare de la Marea Neagră, poarta de import-export și tranzit a țării, punct strategic pe harta României și a NATO – nu au fost folosite pentru a construi o strategie de dezvoltare a acestuia.
Nu a fost exploatat faptul că orașul Constanța este legat excelent atât rutier, cât și feroviar de București, conectat adică la zona care produce 25% din PIB-ul României. În plus, Constanța este atractivă și din punct de vedere al transportului fluvial prin Canalul Dunăre – Marea Neagră. Alt avantaj nefolosit.
Iată deci câte se puteau face pentru acest oraș! Cluj-Napoca, Oradea sau Timișoara nu oferă investitorilor nici pe departe atâtea avantaje în ceea ce privește infrastructura precum Constanța. Și totuși, în ce orașe trăiesc orădenii, clujenii, timișorenii și în ce oraș trăim noi, constănțenii…
Deși are toate premisele pentru a fi pe radarul marilor companii, Constanța a fost ocolită de investițiile acestora și consecințele sunt evidente în viața de zi cu zi a celor care o locuiesc. Eu nu am văzut în ultimii ani o viziune de încurajare a investițiilor private în oraș. Efectul? Forța de muncă activă nu și-a mai găsit locul pe piața
muncii și îngroașă rândurile asistaților social. În același timp, veniturile celor rămași în câmpul muncii au scăzut.
În lipsa investițiilor private, salariile în mediul privat rămân foarte mici și neatractive în raport cu orașele mari din România. Așa am ajuns ca în anul 2019, un constănțean să aibă un salariu mediu brut de 2.672 lei, situându-ne pe locul 19 în țară, după județe precum Giurgiu, Tulcea sau Dolj. Și nota bene! Cu 8 locuri mai jos în clasament față de 2016.
Fără salarii bune și fără fonduri europene, care să finanțeze proiecte de dezvoltare locală, bugetul de venituri al orașului a scăzut dramatic în ultimii 3 ani – dacă în 2016, veniturile însumau 815 de milioane de lei, anul trecut au scăzut la 640 de milioane lei.
Și chiar când a existat un excedent bugetar de 270 de milioane de lei din care, conform legii, puteau fi finanțate proiecte de modernizare/dezvoltare, Guvernul PSD a decis să retragă la sfârșitul anului 2018 peste 200 de milioane pentru a se încadra în ținta de deficit bugetar. Dacă administrația ar fi avut proiecte începute și ar fi accesat excedentul, Constanța nu ar fi rămas fără cele 200 de milioane de lei strânse din taxele constănțenilor.
În ultimii patru ani, mai puțin de un sfert din bugetul de cheltuieli a fost direcționat către proiecte de dezvoltare, când media altor orașe este de 50%. În schimb, au fost mai mulți bani canalizați către consumul imediat sau pentru demersuri cu caracter social. Dacă în 2016 numărul de beneficiari ai tichetelor «Respect» era de aproximativ 28.000, astăzi peste 35.000 de constănțeni au ajuns să beneficieze de acest ajutor social. Dependența de banii publici, care niciodată nu vor fi suficienți pentru un trai decent, menține respectivele familii într-o stare precară economic.
Lipsa investițiilor private și a proiectelor finanțate din Fonduri Europene Nerambursabile are impact direct asupra bugetului local de venituri și cheltuieli (scad veniturile, cresc cheltuielile). În 2020, pentru fiecare constănțean, Primăria cheltuie 3.134 de lei, în timp ce pentru un clujean 5.185 de lei, iar pentru un orădean 9.183 de lei (de aproape trei ori mai mult!). Paradoxal, chiar dacă taxele locale au suferit majorări considerabile (de exemplu taxele pentru un apartament cu 2 camere, cu o suprafață de 50 mp, locuit de 4 persoane, au crescut de la 271 lei în 2016 la 494 lei în 2020), la sfârșitul zilei au intrat mai puțini bani în vistieria Primăriei.
Una dintre soluțiile adoptate de orașele în care administrația a adus bunăstare cetățenilor săi a fost accesarea Fondurilor Europene Nerambursabile (FEN).
Cu proiectele finanțate din FEN, primarii au putut crește calitatea vieții cetățenilor, au profesionalizat administrația, au redus corupția din primării și au suplimentat bugetul de venituri cu resurse financiare extrabugetare.
Unde este Constanța la acest capitol? Analiza atragerii banilor europeni în municipiile reședință de județ, incluzând municipiul București, pentru perioada 2007-2016, relevă că orașul nostru este pe locul 38 din 41, cu 89 euro/capita, în timp ce Cluj-Napoca are 781 euro/capita, iar Oradea 1.225 euro/capita.
În programul de guvernare pe care vi-l propun pentru perioada 2020-2024, vă asigur că banii europeni vor constitui principala sursă de finanțare a proiectelor de refacere și dezvoltare urbană a orașului. Aceste proiecte vor fi complementare cu cele finanțate de la bugetul orașului ca parte a unei strategii coerente de refacere și dezvoltare durabilă a Constanței.
Privind evoluția pieței imobiliare, în intervalul 2007–2018 au fost finalizate peste 30.000 de locuințe, din care 15.000 doar în ultimii 5 ani. S-a creat o paradoxală bulă imobiliară – se construiește mai mult, în timp ce populația orașului scade. Datele actuale arată că această bulă imobiliară e pe cale să se spargă, întrucât vânzarea locuințelor noi a scăzut, la fel și prețul lor.
Urbanistic vorbind, orașul și-a pierdut identitatea de altădată. Servind unor grupuri de interese, Primăria Municipiului Constanța a eliberat în 2019 un număr de 1.977 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 347 mai mult decât în 2018. Așa se face că orașul nostru a ajuns campionul țării la numărul de autorizații de construire eliberate.
Proiectele imobiliare haotice au sluțit aspectul orașului și au făcut viața constănțenilor un calvar. Orașul aproape că nu mai are trotuare, mulți constănțeni nu mai au lumină naturală în apartamente din cauza construcțiilor abuzive, mersul cu bicicleta e sport extrem, ambuteiajele sunt frecvente, parcările lipsesc, nu sunt parcuri, iar spațiile verzi au dispărut. Suntem la un minim istoric al indicatorului suprafață de spațiu verde/capita, de numai 13 mp comparativ cu norma europeană de 26mp/capita.
O altă victimă a exercițiului bugetar defectuos este și sistemul medical local unde serviciile medicale rămân de proastă calitate. Avem cel mai mic număr de spitale (5) dintre toate marile municipii – în Iași sunt 14 spitale, iar în Cluj-Napoca 12.
Tema apei calde și a încălzirii locuințelor este și ea una fierbinte
Sistemul actual de termoficare datează din anii ’70 și a rămas, tehnologic vorbind, la acel nivel. Ca și în alte orașe, avem două entități economice separate – una care produce agentul termic, adică CET Constanța (aflată în subordinea Ministerului Economiei), și alta care-l distribuie, respectiv RADET (o regie în subordinea Primăriei).
Relația comercială dintre cele două este una litigioasă, CET reclamă plata unei datorii ce anul trecut ajungea la o valoare de 300 de milioane lei. Așa s-a ajuns la situația incredibilă în care și CET și RADET sunt în insolvență. Cifrele sunt cu adevărat dezastruoase. Gigacaloria s-a scumpit de la 414 lei în 2016, la 538 lei în acest an (cu 30%), fiind cea mai scumpă din țară. Costul mare al gigacaloriei are două cauze: randamentul mic al CET-ului (cauzat de faptul că nu mai produce energie electrică) și pierderile uriașe din rețelele de distribuție a apei calde.
Cu toate că Primăria a subvenționat gigacaloria începând de la valoarea de 250 lei, jumătate dintre proprietarii de locuințe și clădiri s-au debranșat și și-au instalat centrale de apartament, în ciuda costurilor mari de instalare, nemulțumiți de calitatea serviciilor furnizate de RADET.
Avem un oraș poluat și aglomerat, cu de peste zece ori mai multe autovehicule decât erau în 1989.
Numărul de parcări este de 30.000 la 140.000 de mașini, de unde rezultă un deficit de 110.000 de locuri de parcare. Staționarea pe carosabil și pe trotuare îngreunează traficul și face imposibilă deplasarea pietonilor, a mamelor cu copii în cărucior, a persoanele cu dizabilități.
Mașinile care staționează ocupă în permanență echivalentul unei suprafețe de 100 ha (potrivit statisticilor, aceste mașini se deplasează doar în 6% din cele 24 de ore ale unei zile, în restul de 94% din zi sunt în staționare). Pentru constănțeni, disconfortul creat astfel este major. Mersul pe jos sau mersul cu bicicleta, ca forme de transport alternativ, sunt aproape inexistente, din cauza lipsei trotuarelor și a pistelor dedicate bicicliștilor.
Construirea de parcări nu ar elimina în totalitate deficitul din cauza costului foarte ridicat al acestora – ar trebui să cheltuim întregul buget de investiții al orașului pe 15 ani numai pentru a construi parcări suficiente.
Prin urmare, Constanța trebuie să devină „smart city”. Astăzi, tehnologia poate facilita interacțiunea între cetățeni și autorități și astfel poate crea oportunităţi pentru toată lumea – de la cetăţenii rezidenți sau turiști, până la companii, autorităţi şi instituții publice sau private.
Cu excepția unor amenzi prin care primăria încasează nemeritat bani din parcările auto considerate neregulamentare sau a unor softuri ce pot fi accesate pentru plata taxelor și impozitelor, nu s-a făcut nimic în direcția „smart city”.
Nu s-au făcut pașii minimali pentru digitalizarea interacțiunii dintre cetățean și primărie. De exemplu, nu se pot depune electronic actele pentru eliberarea autorizațiilor de construire și eliberarea acestora nu se poate face electronic.
Nu există o aplicație și nici afișaje în oraș care să prezinte în timp real parcările disponibile și numărul locurilor libere. Nu există o aplicație prin care doritorii să obțină informații în timp real despre transportul public. Nu există o aplicație turistică a orașului care să integreze informațiile de cazare, transport și detaliile legate de evenimentele din oraș.
Semaforizarea inteligentă, care să reducă ambuteiajele pe străzi, rămâne un vis îndepărtat, iar sistemul de supraveghere a zonelor aglomerate din oraș nu mai există nici măcar la nivel de intenție, ci a rămas o mare minciună.
Concepte precum clădiri inteligente, mobilitate inteligentă, infrastructură inteligentă, tehnologie inteligentă, energie inteligentă, conducere inteligentă şi, nu în ultimul rând, educaţie inteligentă au rămas la stadiul de intenții.
„Smart city”-ul Constanța, după 20 de ani de administrație PSD, are astăzi 6 camere video nefuncționale dintr-un necesar de 1.000 și un proiect pilot de parcare inteligentă la Sala Sporturilor, în parteneriat cu 2 companii private. Nefuncțional, a rămas pe hârtie.
Deși este centru universitar, Constanța nu este atractivă nici pentru „smart people”!
După absolvirea facultății, mulți tineri aleg fie Capitala sau orașe din vestul țării, fie străinătatea. În oraș ar lucra pe poziții (în port sau în zona turistică) pentru care ar fi supracalificați. În plus, se știe că există factori mai importanți decât salariul care îi determină pe tineri să-și gândească viitorul într-un anumit loc – de la sănătate, educație, transport, utilități și interacțiunea cu funcționarii locali, până la posibilitățile de recreere în parcuri, complexuri sportive sau centre culturale.
Toate acestea sunt indicatori ce măsoară calitatea scăzută a vieții în Constanța și care-i fac în special pe tineri să nu-și mai proiecteze viitorul în oraș.
Nici în siguranță nu s-ar simți. Statistica Inspectoratului General al Poliţiei Române de la finalul anului 2019 arată că orașul nostru este pe locul doi în topul celor mai nesigure orașe, cu un coeficient de 192,41. Coeficientul este foarte ridicat, fiind depășit doar la Iași, unde este de 199,07. Coeficientul de criminalitate este rezultatul unui studiu realizat de către IGPR, în care este luat în calcul numărul de furturi și tâlhării.
Constanța, locul 2 la nivel de criminalitate:
coeficient 192,41 – Ridicat
Iași, locul 1 la nivel de criminalitate:
coeficient 199,07 – Ridicat
Un oraș care nu prezintă siguranță pentru cetățenii săi, nu va prezenta nici pentru investitori și investițiile lor, periclitând astfel redresarea economică pe care mizăm cu toții, ca direcție prioritară. Suntem într-o situație care cere măsuri urgente.
La capitolul urbanism există 3 strategii elaborate de experți, adoptate de Consiliul Local, și anume:
• Agenda Locală 21 sau Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului Constanța 2008-2028,
• Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Polului de creștere Constanța 2016-2030,
• Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Constanța 2017-2023.
Deși s-au plătit bani grei pentru ele și deși conțin studii și propuneri de programe prioritare, au rămas în sertare.
În Primăria Municipiului Constanța nu există cultura de a lucra cu documente programatice, cum sunt strategiile de dezvoltare. Ca atare, administrația acționează improvizat, fără să urmărească planuri de dezvoltare și să aloce fondurile necesare realizării proiectelor din portofoliu. În același timp însă, aceste strategii au fost elaborate de echipe de consultanță care nu au implicat: în niciun fel specialiștii locali sau cetățenii orașului.
Toate acestea reprezintă un tablou al regresului unui oraș administrat după ureche, vânând în cvasitotalitate veniturile din turism estival și comerț, alimentând doar segmentul de locuri de muncă sezoniere și, în mare parte, prost plătite. Constanța trebuie să facă un atu consistent din turism și comerț, iar pentru asta sectorul trebuie dublat de un segment alimentar și de bunuri de consum. Pe partea economică, la ora actuală mai există industria portuară și cam atât. În rest, în Constanța mai funcționează instituțiile statului, dar întrebarea mea este în slujba cui?
Mă întristează să semnalez atâtea lucruri nefuncționale sau absente cu desăvârșire, dar trebuie să o fac pentru a vedea exact de unde plecăm. Orice soluție de tratament are nevoie de o diagnoză precisă pe care v-am prezentat-o succint mai sus.
Trezirea din comă. Terapie-șoc pe 3-6 luni până la 1 an
Strategii aplicate
Este absolut necesară o analiză a celor trei strategii aprobate de Consiliul Local Constanța, care să includă proiectele realizate, cele aflate în curs de realizare și cele nerealizate până în acest moment. În urma analizei, proiectele vor fi prioritizate și va fi stabilită sursa de finanțare: Fonduri Europene Nerambursabile sau Bugetul local. După consultarea prealabilă a specialiștilor locali și a cetățenilor, cele trei documente trebuie apoi condensate într-unul singur care să definească «Strategia de dezvoltare a municipiului Constanța 2021-2027».
Primăria Online – platforma digitală în serviciul cetățenilor
Procedurile de lucru din Primărie vor fi regândite pentru a fi în marea lor majoritate electronice, disponibile atât la ghișeu, cât și online. În același cadru, cetățenii vor beneficia de un sistem de gestionare a sesizărilor trimise direct de pe telefon către autoritățile competente: Primărie, Poliția locală, RADET, RAJA, CT Bus. Astfel, Primăria va verifica modul de soluționare a sesizărilor și va informa avertizorii.
În spiritul transparenței decizionale, va fi publicat online calendarul cheltuielilor publice, pentru a da posibilitatea companiilor interesate să-și pregătească ofertele. Cetățenii vor putea decide direct prin vot online care proiecte să fie finanțate în Constanța – «bugetare participativă». Astfel Primăria se va transforma într-o platformă digitală în serviciul cetățenilor.
Servicii publice eficiente, la prețuri decente
Toate contractele de servicii ale Primăriei aflate în derulare vor fi analizate cu scopul de a crește standardul de calitate. Vom introduce mecanisme riguroase de control al prețurilor plătite, cu referire specială la colectarea gunoiului, curățenia stradală, dezinsecția și deratizarea, amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, piețele agroalimentare.
Siguranța cetățenilor înainte de toate
Poliția locală, dotată corespunzător, trebuie să fie o prezență constantă pe străzile orașului nostru. Astfel, organele vor putea interveni prompt la solicitările cetățenilor și le vor spori acestora confortul și sentimentul de siguranță. Alături de Poliția locală, departamentele de control ale Primăriei vor fi prezente în stradă la orele de vârf.
„Iubiți și câinii vagabonzi!”
Acest program va oferi adăpost și hrană pentru fiecare câine fără stăpân. De asemenea, odată ce aceștia vor fi luați de pe străzi, vor fi sterilizați și vaccinați. În același timp, cetățenilor le va fi interzis să-și lase câinii nesupravegheați pe stradă. Programul se va derula prin colaborarea dintre Primărie, cabinetele veterinare și ONG-urile din domeniu.
Urbanism pentru oameni, nu pentru profitorii imobiliari
Realizarea Planului Urbanistic General (PUG) este o urgență în condițiile în care actualul PUG datează din 1999, cu o valabilitate de 10 ani și, prin urmare, a expirat de 11 ani. În mod categoric, această întârziere a fost deliberată pentru a lăsa loc Planurilor Urbanistice Zonale, care au derogat de la indicatorii urbanistici din PUG. Așa se face că s-au emis o mulțime de Autorizații de Construire (AC) ilegale și odată cu ele au răsărit clădiri care au sluțit orașul. Când vom avea PUG-ul, va înceta definitiv și practica votării PUZ-urilor, iar AC vor fi emise numai dacă vor respecta PUG și cel puțin următoarele condiții: să nu fie construcții pe spații verzi, să respecte regimul de înălțime al zonei și zona să ofere suficiente locuri de parcare.
Stop construcțiilor pe spații verzi
Programul va presupune, într-o primă fază, finalizarea Registrului Spațiilor Verzi, care va identifica toate suprafețele verzi din oraș. Pentru acele suprafețe de spații verzi care au făcut obiectul retrocedării și au proprietari, vom găsi o metodă pentru ca acestea să reintre în patrimoniul imobiliar al orașului (în acest caz, Lega 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică poate constitui o soluție). Odată identificate spațiile verzi, eliberarea unor Autorizații de Construire pe aceste suprafețe va fi ilegală.
Calitate certificată
Implementarea Sistemului de Management al Calității în conformitate cu standardul ISO 9001/2008 este o necesitate, nu un moft. Aplicarea Sistemului de Management al Calității garantează că toate activitățile cu caracter organizatoric, tehnic sau comercial care au influență asupra calității serviciilor furnizate de Primărie sunt planificate, executate, controlate și supuse procesului de îmbunătățire continuă. Simultan, managementul calității îmbunătățește comunicarea cu cetățenii și dezvoltă cultura calității la nivelul fiecărui compartiment din primărie.
Însănătoșirea Constanței – profilaxie pe patru ani
Harta vie a orașului
Planul Urbanistic General (PUG) este scheletul viziunii de dezvoltare. În PUG vom rezerva terenul pentru proiectele majore (de exemplu, terenul aferent viitorului Parc Industrial «Anghel Saligny»), vom propune o tramă stradală care să direcționeze dezvoltarea orașului, vom identifica zonele de teren construibile, vom prezenta zonele protejate (de exemplu parcuri, păduri, zone istorice, spații verzi) și vom propune un regim de înălțime.
Toate acestea vor crea o bază solidă pentru o eliberare rapidă și eficientă a autorizațiilor de construire. În același timp, odată finalizat, Registrul spațiilor verzi va fi integrat în PUG pentru a ne asigura că niciodată nu se va mai construi pe spațiile verzi, cum s-a făcut până acum.
Relansarea economiei orașului
Este urgența numărul unu a conducerii primăriei. Fără un sector privat dinamic, orașul nu se poate dezvolta. Investițiile private vor sosi, dar doar după ce ne facem ordine în propria casă. De ce ar investi un privat, dacă primăria nu investește în orașul pe care-l gospodărește?
În acest scop, vom realiza investiții din fonduri publice sau fonduri europene care să urmărească dezvoltarea infrastructurii de transport, extinderea rețelelor de utilități, creșterea siguranței cetățenilor și eliminarea infracționalității de pe străzile Constanței. Concomitent, este nevoie de măsuri administrative care să susțină efortul privat. Regulamentul de facilități fiscale acordate companiilor care investesc și creează locuri de muncă, redactat în conformitate cu codul fiscal sau înființarea unui Birou unic de autorizări a agenților economici care să-i informeze și să le rezolve cererile cu celeritate sunt câteva exemple de astfel de măsuri.
La acest capitol, proiectul meu de suflet este Parcul Industrial Tehnologic „Anghel Saligny”, conceput pe o suprafață de 1.500 de hectare, unind cele 500 de hectare ale fostei zone industriale a Constanței cu noua centură de Sud-Vest. Prin această mărire cu 1.000 de ha, Parcul Industrial va avea acces la autostradă, port, canal și cale feroviară.
Exemplele de bună practică ne arată că investițiile private vin ca o consecință a acordării Fondurilor Europene Nerambursabile, pentru că o primărie care a derulat proiecte europene are un aparat de lucru profesionalizat și mai puțin supus corupției. Uitați-vă, vă rog, cum arată Cluj, Oradea, Iași. Constanța de ce nu ar arăta așa?! Depinde de noi, depinde de mine, odată ajuns la Primărie.
Constanța educată
Progresul unei comunități se face prin educație. Am o carieră de profesor în spate. Educația de calitate trebuie să cuprindă atât formarea inițială – de la grădiniță până la facultate -, cât și formarea pe tot parcursul vieții, prin programe de reorientare și reconversie profesională pentru cei care își caută un loc de muncă, vor o schimbare sau au fost afectați de dinamica pieței de muncă.
Primăria va sprijini infrastructura educațională prin construirea de grădinițe în cartierele în care nu există sau sunt insuficiente, săli de sport în școlile și liceele care au spații disponibile și prin modernizarea laboratoarelor liceelor tehnologice. Ca fost profesor, voi susține eforturile de identificare, consiliere și sprijinire a copiilor cu dificultăți pentru ca astfel să putem combate fenomenul abandonului școlar.
Vom regândi împreună învățământul superior constănțean pentru a-l corela cu realitatea economică. Primăria va fi un liant între universități și mediul economic și social, pentru ca acestea să asigure practica studenților și să-și restructureze permanent specializările și planurile de învățământ în acord cu nevoile de pe piața muncii, să rezolve prin cercetare științifică și dezvoltare tehnologică problemele cu care ne confruntăm. Fără această corelare, absolvenții nu vor satisface condițiile angajatorilor, iar aceștia din urmă se vor plânge tot timpul de calitatea absolvenților. Avem nevoie de un învățământ superior calibrat la profilul economic al Constanței.
Constanța pentru tine(ri)
Constanța Puternică are nevoie de tine(ri). Iar ei au nevoie de un întreg ecosistem socio-educațional-cultural care să le permită să-și atingă potențialul maxim. Acest lucru se va putea face punând la punct o strategie pe termen lung pe care o numesc chiar așa – «Constanța pentru tine(ri)».
O strategie cu obiective punctuale, anuale, care prevede facilități și crearea unui mediu cu oportunități pentru absolvenți. Vom lupta cu fenomenul exodului astfel încât Constanța să devină o alternativă serioasă la deja clasicele migrări spre București, spre orașele din vestul țării sau, și mai dramatic, în străinătate.
Strategia «Constanța pentru tine(ri)» va urmări, punctual, următoarele direcții:
• acordarea de facilități tinerilor antreprenori care se află la început de drum și care au nevoie de sprijin și de un cadru sigur în care își pot desfășura activitatea;
• crearea de hub-uri IT și încurajarea industriilor creative prin programe și activități adecvate;
• crearea de punți între mediul tinerilor antreprenori și mediile universitare și de business din Constanța, care să faciliteze dialogul, consultanța și oportunitățile de colaborare dintre acestea;
• activități sportive și cultural-artistice adaptate nevoilor și exigențelor generațiilor viitoare, care să încurajeze inovația și dezvoltarea de proiecte specifice;
• crearea unei infrastructuri specifice: centre de creație, hub-uri, săli de conferințe și spații de birouri adaptate nevoilor publicului tânăr;
• digitalizarea orașului și, îndeosebi, a tuturor interacțiunilor pe care constănțenii le vor avea cu Primăria și cu serviciile acesteia (plata taxelor și impozitelor, depunerea și emiterea documentelor, plata serviciilor și a biletelor, bugetare participativă etc.).
Revitalizarea culturii și a sportului constănțean
Constanța este o regiune cu o țesătură socială multietnică și o istorie complexă, puțin cunoscută. Aici, în Constanța, am experimentat mai multe modele: grec, roman, otoman, bulgar, rus, românesc, etc. Constanța și Dobrogea sunt modele de toleranță confesională și culturală pentru toată țara. Toate acestea ar trebuie să fie atuul și baza prosperității noastre.
Putem revitaliza cultura și sportul. Este urgentă clarificarea situației patrimoniale a Teatrului Național de Operă și Balet «Oleg Danovski» și a Teatrului de Stat Constanța. Acum, asistăm la un ping-pong între Primărie, Consiliul Județean și Ministerul Culturii.
Trebuie pusă la punct, în termen de 1 an, Strategia culturală a orașului, pornind de la barometrul cultural actual. În baza ei, putem cere și absorbi Fonduri Europene Nerambursabile pentru executarea proiectelor culturale.
În ultimii 20 de ani, nume precum Fantasio, Farul, Cazino, Teatrul de vară Mamaia au dispărut sau sunt complet prăfuite. Constanța a ajuns să fie asociată aproape în exclusivitate cu Mamaia, să fie percepută doar ca o atracție turistică sezonieră, unde distracțiile de noapte din cluburi se întind până în zori.
Ce se poate face? Dezvoltarea infrastructurii culturale a orașului trebuie să înceapă cu preluarea în administrare a teatrului de vară Mamaia. Apoi acesta împreună cu teatrul de vară Soveja vor fi renovate și reintroduse în circuitul cultural al Constanței. Actualul Teatru de Stat va fi reconstruit și transformat în Teatru Național.
Vom încuraja sportul constănțean prin construirea infrastructurii sportive (săli și terenuri de sport, bazin olimpic de înot) și instituirea unui program de practicare a sportului de masă în școli.
Sănătate, că-i mai bună decât toate
Constanța azi are nevoie de cel puțin 3 spitale noi. Suntem codași când vine vorba de sănătatea cetățenilor, după cum o arată statisticile naționale. Anul trecut, în județul Constanța au murit 55 de bebeluși, mai mult decât în oricare alt județ al țării. Numărul de decese a depășit cu 1.606 numărul de nașteri.
Pacienții suferă din cauza serviciilor medicale de proastă calitate, cauzate de condițiile din spitale, fie de lipsa de personal medical și de medici în număr suficient, fie din lipsa de spitale suficiente, fie pentru că medicina de familie nu face față în activitățile de prevenție. Avem cel mai mic număr de spitale (5) dintre toate marile municipii. Pentru comparație, în Iași sunt 14 spitale, iar în Cluj-Napoca 12.
Specialiștii estimează că avem nevoie urgentă de următoarele tipuri de spital: Spital Municipal Policlinic (cu următoarele secții, cel puțin: interne, chirurgie, ortopedie, neurochirurgie, gastroenterologie, nefrologie), Spital de Copii și o Maternitate distinctă de Spitalul de Copii. Sunt convins că două dintre acestea se pot realiza în mandatul 2020-2024.
O altă măsură necesară care va decongestiona Urgența de la spital este înființarea unui centru/asociație de cabinete de medici de familie, eventual într-o clădire aparținând primăriei, în care să existe 1 sau 2 linii de gardă. În acest fel vom da cetățenilor posibilitatea să meargă pentru urgențe la medicul de familie la orice oră.
Prevenția prin programe de educație medicală în școli, cursuri de prim ajutor în instituții sau amenajarea/dotarea cu echipamente a cabinetelor medicale din școli sunt pe lista obiectivelor mele.
Siguranța cetățenilor
Cum am spus mai sus, statistica Inspectoratului General al Poliţiei Române de la finalul anului 2019 cu privire la coeficienţii de criminalitate la nivelul ţării arată că orașul Constanța este pe locul doi în topul celor mai nesigure orașe, cu un coeficient de 192,41 – doar Iași este mai nesigur, cu un coeficient de 199,07.
Pentru a ameliora situația, trebuie montat un sistem inteligent de supraveghere și management al situațiilor infracționale prin camere video amplasate în intersecții, pe arterele principale, în spații publice intens circulate este o măsură necesară și urgentă. În paralel, vom înființa un centru de monitorizare și intervenție rapidă în cadrul Poliției locale. Odată finalizat, sistemul va asigura supravegherea întregului oraș.
Fațade care-ți plac, nu care-ți cad în cap
Lansarea unui program de reparare a fațadelor clădirilor din zona centrală și iluminarea lor arhitecturală sunt o prioritate. Concomitent, trecem la reabilitarea clădirilor degradate. Pe lângă faptul că multe dintre ele sunt monumente istorice și, dacă le lăsăm să se degradeze, orașul își pierde patrimoniul, există riscul producerii unor tragedii, dacă bucăți din fațade cad peste trecători.
Ambele programe vor pune în valoare arhitectura istorică din zona centrală și vor fi finanțate prin contractarea unui credit pe termen lung care va fi restituit din recuperarea graduală a banilor de la proprietarii clădirilor. Primăria va finanța în mod diferit repararea clădirilor și a fațadelor. Pentru repararea clădirilor, Primăria va suporta cheltuieli precum proiectul tehnic și dirigenția de șantier, pentru a avea garanția calității lucrărilor, și va facilita obținerea în regim de urgență a autorizației de construire. Putem face toate acestea, avem Legea Fațadelor
Mall în aer liber. Hai în centru!
Proiectul își propune să pună în valoare centrul Constanței, inclusiv zona peninsulară, să reducă traficul și staționarea mașinilor în zonă și să redea acest spațiu pietonilor. Zona pietonală va fi extinsă în special în zona orașului vechi, centrul istoric unic.
Vor fi construite trei parcări în proximitatea și în interiorul zonei, respectiv o parcare subterană în parcul Teatrului de operă și balet „Oleg Danovski”, o parcare supraterană la Poarta I și o altă parcare supraterană pe malul portului (strada Traian). Aceste trei parcări vor oferi suficiente locuri pentru a decongestiona zona centrală. Din același motiv vom impune aprovizionarea unităților comerciale din zona centrală exclusiv noaptea, în intervalul orar 22:00 – 05:00 vara și între 20:00 – 05:00 în restul anului. Din rațiuni comerciale, centrul istoric va fi gândit ca un mall în aer liber. Vom avea un mix de spații, de la restaurante și cafenele, la servicii bancare, medicale, produse tradiționale, spații comerciale, magazine turistice, etc. De asemenea, pentru ca centrul să fie frecventat și în extrasezon, vom gândi relocarea unor instituții din subordinea primăriei în clădiri din această zonă.
Termoficare pentru fiecare
Sistemul de termoficare al orașului trebuie să îndeplinească următoarele condiții minime: să fie funcțional, sigur și cât mai puțin poluant. Faptul că o țară ca Austria, de exemplu, trece la sistemul centralizat de termoficare, este dovada că această soluție este de viitor. Primăria va reface și va pregăti sistemul de termoficare pentru momentul când centralele de apartament actuale vor fi schimbate, iar în acel moment branșarea va fi gratuită pentru a reface numărul de clienți. Primăria va veni cu soluții juridice și tehnice de restructurare și de finanțare a proiectului.
Cea mai simplă soluție juridică pe care am identificat-o și care se va concretiza într-un plan de reorganizare viabil este transferul de afacere către o companie municipală nouă, înființată legal. Un sistem de termoficare integrat de generare – cogenerare în regim de înaltă eficiență este cea mai fezabilă variantă tehnică de restructurare. Sistemul va fi format din CET retehnologizat și centrale de cartier alimentate pe gaze. Soluția de finanțare este prevăzută de programul european „Green Deal”. România a acumulat deja 7,5 miliarde de euro din vânzarea certificatelor verzi, fonduri disponibile care trebuie folosite pentru proiecte energetice nepoluante. Schema de finanțare este următoarea: 70% fonduri din cei 7,5 miliarde de Euro și 30% cofinanțare. Subvenția trebuie păstrată pentru a rămâne constant nivelul de încărcare al sistemului, urmând să scadă după modernizare, prin rebranșări ale persoanelor fizice sau ale unor instituții private cum sunt spitale, hoteluri etc. Izolarea termică a blocurilor prin anvelopare va deveni obligatorie, pentru că reduce cu 30% pierderile de energie termică.
Transport civilizat și echilibrat
Acest proiect cuprinde măsurile pe care le vom lua și care vor viza scăderea numărului de autovehicule (după cum se întâmplă deja în majoritatea orașelor europene), managementul traficului (semaforizare inteligentă), îmbunătățirea infrastructurii de transport, dezvoltarea transportului public, managementul parcărilor.
Va trebui să ajungem la un raport echilibrat între transportul în comun, mașina proprie și mijloacele alternative de deplasare. În Viena, orașul cu cea mai bună calitate a vieții într-un index internațional care cuprinde 231 de orașe, situația e următoarea: 38% dintre cetățeni utilizează transportul în comun, 27% mașina proprie și 35% merg pe jos sau cu bicicleta.
Infrastructura de transport va fi îmbunătățită prin modernizarea rețelelor stradale principale și secundare, în corelare cu schimbarea rețelei de termoficare și a celei de apă – canalizare acolo unde este cazul, construcția șoselei de coastă, construcția de pasarele și pasaje. Pistele de biciclete vor urmări ramele stradale majore.
Măsurile pe care le vom lua cu privire la transportul public vor avea în vedere:
• Cumpărarea printr-un leasing financiar a unei flote mixte formate din autobuze diesel Euro 6 si autobuze electrice achiziționate pe Fonduri Europene, dar și microbuze noi;
• Transport public gratuit pentru rezidenți;
• Benzi unice pentru transportul în comun și biciclete;
• Pe termen lung, reintroducerea tramvaielor, pentru că acestea sunt cele mai prietenoase mijloace de transport.
Nu în ultimul rând, strategia privind parcările va contribui la fluidizarea traficului în Constanța. Ideea de la care plecăm este că trebuie să existe cel puțin o parcare pe o rază de 500m de locul în care te afli și o parcare la 500m de casă.
Vom construi parcări de tip „Park and Ride” la intrările în oraș dinspre Nord, Sud și Vest, pentru ca mașinile celor care nu sunt rezidenți, dar muncesc în Constanța să nu mai aglomereze circulația rutieră. Actualele parcări din cartiere se vor amenaja de Primărie după care vor fi predate Asociațiilor de Proprietari care vor colecta ulterior banii pe parcare de la cetățenii din Asociații. O parte din bani vor reveni Primăriei pentru amortizarea investiției, iar restul vor fi folosiți de Asociații pentru întreținerea parcărilor și toaletarea spațiilor verzi aferente.
În cartiere vom construi parcări noi subterane sau supraterane dintr-un fond de investiții de 15 milioane de lei, alimentat inițial de la bugetul local. Locurile de parcare construite în acest mod vor fi oferite spre vânzare proprietarilor de autoturisme la un preț redus sau chiar într-un sistem avantajos de rate. Se va recupera în felul acesta fondul investit și se vor construi noi parcări.
Groapa de gunoi trebuie să fie ultima soluție
Astăzi, în Constanța, gunoiul se strânge și se duce la groapă, o soluție care nu mai corespunde exigențelor salubrizării moderne. În toate orașele civilizate se face în prezent un management integrat al deșeurilor, după modelul economiei circulare, care favorizează reutilizarea și reciclarea materialelor și produselor existente.
Din această perspectivă, „waste management” înseamnă altceva decât aruncatul gunoiului, înseamnă resurse. Înseamnă și sănătate, dacă ne uităm în istorie și vedem că pandemiile au pornit în general de la gestiunea greșită a deșeurilor.
Propunem măsuri eșalonate pentru un management integrat al deșeurilor. Primul pas îl constituie colectarea selectivă a cel puțin 5 fracții (sticlă, plastic, hârtie, biodegradabil, produse spitalicești). În situația în care compania de salubritate nu reușește colectarea selectivă în totalitate, vom decupla acțiunea pe fluxuri. O divizie de măsurare a gunoiului și o stație de biogaz care să producă metan lichefiat și compost sunt de asemenea componente esențiale ale acestui sistem.
Vom crea un sistem de tip barieră în zona costieră pentru a limita aruncatul deșeurilor în mare. Astăzi, văd cu tristețe că în sectorul românesc al Mării Negre sunt mai multe măști decât meduze.
Înverzim Constanța
Acest program vizează gestionarea și îngrijirea spațiilor verzi și a parcurilor neafectate de interesele imobiliare. În urma unui proces de regenerare urbană, aceste spații vor fi extinse. Există Fonduri Europene Nerambursabile pe linia de finanțare «Regenerare urbană» care finanțează proiecte prin care zonele degradate urban se transformă în spații verzi.
Distribuirea acestora va avea la bază următorul principiu – «Indiferent unde locuiești, poți ajunge în maxim 10 minute la o zonă cu spațiu verde». Spațiile verzi din jurul blocurilor vor fi date în administrare Asociațiilor de Proprietari printr-un Regulament care va stabili modul de întreținere, finanțarea lucrărilor necesare, modalități de premiere a celor mai îngrijite spații verzi, dar și amenzi pentru Asociațiile de Proprietari care nu-și îngrijesc spațiile verzi date în administrare.
Pentru a ajunge la standardul european de 26 mp de spațiu verde pe locuitor, estimez că este nevoie de încă 300 ha spații verzi și parcuri. Se vor avea în vedere următoarele:
• Transformarea în spații verzi a 2 ha de teren pe an
• Plantarea de arbori de talie mare pe aliniamentele stradale
• Creșterea densității vegetației în parcuri
• 10 ha de parcuri pe an
• Demararea lucrărilor la centura verde a orașului, așa cum este prevăzut în PUG-ul actual
Concluzii
Prezentul Program de guvernare locală solicită comunitatea constănțenilor să fie, alături de Primărie, un actor esențial într-un amplu PROIECT DE REFORMĂ, REFACERE ȘI RENAȘTERE A CONSTANȚEI.
Obiectivul pe termen lung este să schimbăm percepția asupra orașului din „destinație turistică sezonieră” în „puternic centru economic”. Toate acestea vor crește calitatea vieții și vor impune Constanța ca pe o capitală regională recunoscută atât în România, cât și la nivel internațional.
Trebuie să înțelegem că efectele nefaste ale conducerii arbitrare a orașului din ultimii cel puțin 20 de ani nu pot fi înlăturate cu ușurință, ca și cum am șterge cu buretele de pe tablă niște formule matematice greșite. Dar, cu o optică nouă în administrație, orașul va intra pe un curs normal. Transformarea nu se va produce peste noapte, dar odată începută, efectele ei benefice vor fi simțite în cel mai scurt timp posibil de fiecare constănțean.
AVEȚI ÎNCREDERE!”
