După ziare din Franța, Belgia și Marea Britanie, e venit rândul celei mai mari gazete din Elveția să arate paradoxul președinției românești la Consiliul UE.
România preia conducerea Consiliului UE, deși țara este ocupată cu probleme interne de lupte de putere. Statul de drept este amenințat și sabotat din cauza intereselor grupului de corupți aflat la putere, scrie jurnalistul Volker Pabst în „Neue Zürcher Zeitung”, citat de G4Media.ro.
- „La sfârșit de an, conflictul a escaladat între premierul Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis, fiind rezultatul bilanțului unei guvernări extrem de proaste, care face din România noul copil-problemă al Uniunii Europene”.
- „De la alegerile Parlamentare din decembrie 2016, coaliția formată din ex-comuniștii social-democrați (PSD) și liberali (ALDE) a schimbat trei premieri și în jur de 70 de miniștri. Schimbările dese de miniștri sunt în primul rând rezultatul luptelor de putere din PSD, care este condus cu mână de fier de Liviu Dragnea”.
- „Dragnea este de departe cel mai puternic politician din țară, dar nu poate ocupa funcții executive din prima linie din cauza unei condamnări penale definitive. Prin membrii cabinetului, pe care îi controlează, reușește să influențeze politica guvernamentală. Și pe prim-ministrul Viorica Dăncilă mulți o văd ca pe unul din executanții lui Dragnea”.
- „Liviu Dragnea este promotorul controversatelor modificări aduse legilor Justiției și Codurilor penale, al căror pretext invocat este eficientizarea sistemului judiciar. În realitate însă, aceste modificări duc la slăbirea celei de-a treia puteri din stat, la împiedicarea urmăririi penale și, în special, la blocarea luptei anticorupție și la subordonarea politică a justiției”.
- „Cei mai mari beneficiari ai modificărilor sunt politicienii care au intrat în conflict cu legea. Pe lângă Dragnea, se regăsesc printre beneficiari și alți politicieni de la nivel central și local, reprezentanți ai Guvernului și ai Parlamentului. Urmare a acestui fapt, sforarul Dragnea reușește să adune susținere în PSD, cu toate că are un stil de conducere autoritar”.
- „Președintele Iohannis, considerat un politician pro-european, s-a exprimat de nenumărate ori critic cu privire la guvernarea PSD-ALDE. Competențele sale constituționale sunt însă limitate”.
- „Și conflictul dintre guvern și UE escaladează. De la Bruxelles se privește cu îngrijorare spre România. Ultimul raport MCV a subliniat pașii înapoi pe care-i face România în ceea ce privește combaterea corupției, cu riscul de a șterge progresele făcute în ultimul deceniu. Jean-Claude Juncker și Frans Timmermans sunt văzuți de guvernul de la București drept <<dușmanii de la Bruxelles>>”.
- „Românii, în schimb, rămân proeuropeni în majoritatea lor, atât susținătorii guvernului, cât și opozanții acestuia”.
- „Șeful PSD ignoră însă orice presiune și merge mai departe cu programul lui, vorbind fără ocolișuri despre o ordonanță de urgență pentru amnistie”.
- „Se pare totuși că mai mulți politicieni din executiv sunt împotriva amnistiei. Ambițiile pentru posturi europene, precum cea a premierului Dăncilă, fost parlamentar european, sau a ministrului justiției, Tudorel Toader, își arată efectele, deși aceștia din urmă nu s-au dovedit a avea până acum coloană vertebrală. Tensiunea crește, mai ales cu privire la planurile de amnistiere a unor infracțiuni”.
- „Opoziția față de Dragnea e bună pentru România și e un semn bun. Luptele interne și preocuparea pentru ele pot afecta însă negativ președinția Consiliului UE într-o perioadă cu Brexit și alegeri europene”.
