O țară de 5,6 milioane de locuitori este super-puterea Jocurilor Olimpice de iarnă, câștigând detașat competiția cu națiuni de zeci sau sute de ori mai mari. Norvegia a încheiat pe primul loc și la Milano Cortina (2026), la fel cum o făcuse la Beijing (2022), Pyeongchang (2018) sau, mai înainte, la Salt Lake City (2002).
Un singur sportiv norvegian, schiorul de fond Johannes Hoesflot Klaebo, a câștigat în acest an 6 medalii de aur. La sporturile de iarnă, România nu are niciun titlu într-o istorie olimpică de 96 de ani! A reușit doar o medalie de bronz, în 1968.
Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano Cortina s-au încheiat duminică, 22 februarie. Au fost 116 probe, în 16 discipline sportive. Cele 348 de medalii au fost dsputate de peste 2.900 de sportivi din 92 de țări.
29 de țări au câștigat cel puțin câte o medalie, dintre care 20 au luat cel puțin câte una de aur.
Aproape o șesime din titlurile olimpice, 15,51% (18 din 116), au fost câștigate de o singură țară: Norvegia. O țară-fenomen, care, deși are doar 5,6 milioane de locuitori și o suprafață de 385.207 km² (de 26 de ori mai mică decât Canada, de 25 de ori mai mică decât SUA), a dominat clar ultimele trei ediții ale Jocurilor Olimpice de iarnă.
Clasamentul pe medalii
Fenomenul Klaebo: 3 + 2 + 6 titluri olimpice!
În total, Norvegia a obținut 41 de medalii: 18 de aur, 12 de argint și 11 de bronz. Prin comparație, România are o singură medalie, și aceea de bronz (Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe la bob-2 masculin, în 1968, la Grenoble – Franța), într-un secol de participare la Olimpiadele de iarnă, începând cu Saint Moritz (Elveția) – 1928. Aceeași probă, bob-2 masculin, a adus României, prin Mihai Țentea și George Iordache, și cea mai bună clasare la Milano Cortina 2026: locul 5.
Să revenim însă la Norvegia. Marele erou al „țării fiordurilor” a fost Johannes Hoesflot Klaebo (29 de ani), care la Milano Cortina a câștigat 6 medalii de aur! Scandinavul s-a impus în toate probele la care a participat: 10 km stil liber start la interval, 10+10 km skiatlon, 50 km stil clasic start în bloc, sprint stil clasic, ștafetă 4×7,5 km și ștafetă sprint stil liber.
Klaebo a ajuns astfel la 11 titluri olimpice în carieră, după cele trei câștigate la Pyeongchang (Coreea de Sud), în 2018, și cele două de la Beijing, în 2022. De asemenea, acum patru ani a mai luat un argint și un bronz.
Cele trei Olimpiade ale lui Johannes Hoesflot Klaebo
Un alt norvegian, Sturla Holm Laegreid (29 de ani), a fost ghinionistul Olimpiadei: deși a venit pe locul 2 ca număr de medalii (5), n-a obținut niciun titlu olimpic! El și-a trecut în palmares trei medalii de argint și două de bronz.
Principala disciplină sportivă care a contribuit la bilanțul Norvegiei, la ediția din acest an, a fost schiul fond: 7 medalii de aur, 2 de argint și 5 de bronz. Contribții importante au mai avut biatlonul (3–5–3), combinata nordică (3–0–0) și săriturile cu schiurile (2–2–1).
Norvegia la ultimele 9 Olimpiade de iarnă: locul 2 – 2 – 1 – 13 – 4 – 2 – 1 – 1 – 1. În total, 103 medalii de aur!
Triumful Norvegiei nu este o întâmplare, ci tinde să devină o tradiție. Scandinavii au încheiat pe primul loc și la precedentele două Olimpiade de iarnă: 37 de medalii (16–8–13) la Beijing 2022, respectiv 39 (14–14–11) la Pyeongchang 2018.
De observat că, la ultimele trei Olimpiade de iarnă, bilanțul Norvegiei s-a îmbunătățit constant: 37 / 39 / 41 de medalii la total medalii, 16 / 14 / 18 la titluri olimpice.
În 2014, la Soci (Rusia), Norvegia s-a clasat pe locul 2, cu un total de 26 de medalii (11–5–10), fiind depășită la mustață de Rusia, cu 29 de medalii (11–9–9). Așadar, la titluri olimpice a fost egalitate.
În 2010, la Vancouver (Canada), Norvegia a ocupat locul 4 pe națiuni, cu 23 de medalii (9–8–6), după Canada (14–7–5), Germania (10–13–7) și SUA (9–15–13).
În 2006, la Torino, Norvegia a fost abia pe locul 13, cu 19 medalii (2–8–9). Ierarhia a avut în frunte Germania, cu 29 de medalii (11–12–6).
În schimb, în 2002, la Salt Lake City (SUA), Norvegia a dominat Jocurile Olimpice: 25 de medalii (13–5–7), devansând Germania (12–16–8) și SUA (10–13–11).
În 1998, la Nagano (Japonia), Norvegia a fost pe locul 2, cu 25 de medalii (10–10–5), după Germania – 29 de medalii (12–9–8).
Tot pe locul 2 s-a clasat Norvegia și în 1994, la Jocurile Olimpice pe care le-a găzduit la Lillehammer. Scandinavii au avut 26 de medalii (10–11–5), fiind depășiți la limită de Rusia – 23 (11–8–4), care a avut un „aur” în plus.
La hochei, SUA a câștigat identic ambele finale cu Canada: 2-1 în prelungiri!
Depășită de Norvegia și de această dată în clasamentul pe medalii, SUA s-a consolat cu titlul olimpic câștigat în proba-regină a Olimpiadei de iarnă: hochei pe gheață masculin. Cronologic, a fost și ultima medalie de aur acordată în competiția găzduită de Italia.
A fost o confruntare crâncenă, tranșată în prelungiri: 2-1 (1-0, 0-1, 0-0, 1-0) cu vecina Canada. Golul decisiv a fost marcat de Jack Hughes în minutul 61:41.
Și în „sferturi”, contra Suediei, naționala SUA a câștigat tot cu 2-1 (0-0, 1-0, 0-1, 1-0) și tot în prelungiri, golul decisiv fiind marcat de același Mark Hughes – eroul nord-americanilor – în minutul 63:27. Chiar și evoluția scorului a fost similară celei din finală: 1-0, 1-1, 2-1.
A fost cel de-al treilea titlu olimpic din istorie al hocheiștilor din SUA, după cele din 1960 și 1980. Așadar, acest triumf a venit după o „secetă” de 46 de ani, deși campionatul nord-american (NHL) este cel mai puteric din lume.
În „finala mică”: Finlanda – Slovacia 6-1.
În semifinale: SUA – Slovacia 6-2, Canada – Finlanda 3-2.
În „sferturi”: SUA – Suedia 2-1 (după prelungiri), Canada – Cehia 4-3 (după prelungri), Finlanda – Elveția 3-2 (după prelungiri), Slovacia – Germania 6-2.
Și finala feminină a fost câștigată tot de SUA, și tot contra Canadei, și tot cu 2-1 (0-0, 0-1, 1-0, 1-0), și tot în prelungiri! Canadiencele au condus cu 1-0 până spre final, fiind egalate în minutu 57:56 (timpul regulamentar fiind de 60 de minute). Golul decisiv pentru naționala SUA a fost înscris de Megan Keller în minutul 64:07.
Olandezii au luat 10 medalii de aur doar din două sporturi!
La Milano Cortina, locul 3 în ierarhia pe medalii a revenit Olandei, care a depășit Italia „la mustață”. Per total, gazdele au avut mai multe medalii (30/20), dar, la egalitate de titluri olimpice (10/10), diferența a făcut-o, în favoarea nordicelor, o medalie de argint (7/6).
Olandezii au făcut furori în două discipline sportive: patinaj viteză (5–6–2) și short track-ul (5–1–1). Toate medaliile le-au fost aduse de aceste două sporturi!
Germania, Franța, Suedia, Elveția, Austria și Japonia completează Top 10 la Olimpiada de iarnă din 2026.
De remarcat cele două titluri olimpice câștigate de Slovenia, o țară de 2,1 milioane de locuitori. În total, republica ex-iugoslavă a obținut patru medalii – toate la sărituri cu schiurile!
Primul titlu olimpic al Americii de Sud a fost adus… tot de un norvegian! Acesta concurează pentru Brazilia
O premieră istorică a fost reușită de un sportiv brazilian: Lucas Pinheiro Braathen (25 de ani) a adus Americii de Sud prima medalie la Jocurile Olimpice de iarnă! Și n-a fost orice medalie, ci chiar una de aur. Pinheiro Braathen a triumfat la schi alpin, în proba de slalom uriaș – o probă dominată, de-a lungul timpului, de sportivi din Austria, Elveția, Italia sau Germania.
Există însă un detaliu important: Lucas Pinheiro Braathen nu este născut la Sao Paulo sau Rio de Janeiro, ci în capitala Norvegiei, Oslo! Tatăl său e norvegian (Bjorn Braathen), iar mama – braziliancă (Alessandra Pinheiro de Castro). Noul campion olimpic are dublă cetățenie, norvegiană și braziliană, dar a ales să reprezinte țara sud-americană în competițiile sportive.
a fost Olimpiada, au fost campionatele nationale ale Norvegiei. Cunosc tara, se investeste serios in educatie si in sport iar astea sunt rezultatele.
Vizitam o scoala dintr-un catun, scoala noua superdotata, teren artificial, sala de sport acoperita, manuale si excursii gratuite, copiii au 50% reduceri la haine si incaltaminte, asta face o tara ce se gndeste la urmasi!
Dar ei au redevente de pana la 75% la gaze si petrol, noi, 3-6%…
SIII la ei nu prea se fura, foarte multi nici nu mai au chei la use. NISTE INAPOIATI putem spune, asa avea si bunica, acum 60-70 de ani!!!