Clotilde Armand (USR), fosta primăriță a Sectorului 1 (2020–2024), a semnalat promovarea pe Antena 3 a lui Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și liderul grupării anti-Bolojan din PNL. „Franțuzoaica” arată că Thuma se afla „la el acasă”, dat fiind că în ultimii trei ani a pompat aproape 100.000 de euro, din bani publici, în televiziunea lui Dan Voiculescu.
Ex-primărița Clotilde Armand (52 de ani) a reținut o afirmație a lui Hubert Thuma (52 de ani) la Antena 3: „E prima oară când vin într-un platou de televiziune și am ales să fac asta pentru că sunt liberal și cred în libera exprimare”.
E vorba de emisiunea realizată la Antena 3 CNN de Oana Stancu-Zamfir, soția senatorului Daniel Zamfir (PSD), în seara zilei de duminică, 8 februarie. O emisiune în care „otrava” Antenei 3 a fost foarte binevoitoare cu invitatul său – baronul PNL de Ilfov.
În postarea făcută luni, 9 februarie, Clotilde Armand arată că „libera exprimare” pe care o prețuiește Hubert Thuma la Antena 3 are în spate contracte prin care Consiliul Județean Ilfov și două entități din subordinea acestuia au plătit Antenei 3 suma totală de 472.560 de lei în trei ani. Circa 95.000 de euro.
Acești bani au fost virați Antenei 3 prin 10 contracte.
VIDEO: Hubert Thuma la Antena 3
Textul lui Clotilde Armand
„Las și eu asta aici pentru nepenalul Thuma din PNL, șeful securistului de la Sectorul 1 (George Tuță, primarul Sectorului 1 – n. red.).
«E prima oară când vin într-un platou de televiziune și am ales să fac asta pentru că sunt liberal și cred în libera exprimare.» Asta a declarat aseară președintele Consiliului Județean Ilfov.
Bun. Ce curaj, dom’ Thuma! Ce gest spontan! Ce decizie venită din suflet!
Doar că sufletul ăsta a venit cu 472.560 de lei din bani publici către Antena 3 SA, în ultimii 3 ani. Din trei entități pe care le controlează – Consiliul Județean Ilfov, Centrul de Cultură Tradițională Ilfov și Apa Canal Ilfov.
Dar sigur, e «prima oară». E «liberă exprimare». N-are nicio legătură cu contractele de achiziții directe care includ doar promovarea și lingușeală. Iată:
- 25.000 de lei – https://e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/119283735
- 22.000 de lei – https://e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/118543510
- 28.000 de lei – https://e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/118543258
- 97.000 de lei – https://e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/118542782
- 76.000 de lei – https://e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/113689786
- 90.376 de lei – https://e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/116482364
- 26.878 de lei – https://e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/120634421
- 36.138 de lei – https://e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/118935393
- 35.714 de lei – https://e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/118825928
- 35.454 de lei – https://e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/121344769
***
A zis Thuma că Bolojan nu e bun pentru că vrea «userizarea PNL». Adică să scape de hoții combinatori și iubitori de pesedism din PNL… fiindcă asta însemnă userizarea în viziunea unui condamnat penal definitv pentru fapte de CORUPȚIE.
☝🤮🤮🤮🤮🤮🤮🖕
Motto:
„Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale, supreme, corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică orice ar fi, pe de altă parte, religia politică a unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulităţi venale, de oameni de nimic, pentru a guverna”
(MIHAI EMINESCU- articol din ziarul Timpul, 9 decembrie 1882).
Orice asemănare cu situaţia din România de astăzi nu-i deloc întâmplătoare. Guvernările anterioare din care au făcut parte atât PNL cât și PSD, au adus România la un deficit bugetar excesiv, deși au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie greșită:
(Vezi: omania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html)
Ba mai mult, în loc să îndrepte situatia în urma avertizmentelor primite, premierul PSD-ist Marcel Ciolacu a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar:
(vezi: https://www.cotidianul.ro/bolos-despre-ciolacu-mi-a-spus-ca-l-doare-in-organul-genital-de-deficit/)
și: (https://www.youtube.com/watch?v=U-kNjtiqSMw)
Numai că, reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierile otova a resurselor financiare ale instituţiilor publice reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice. Pentru asta e nevoie de reforme autentice, deoarece conform unui proverb„Unde-i lege, nu-i tocmeală”.
De aceea, înainte de întocmirea proiectelor de buget pe anul 2026 ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate.
In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
(Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor)
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială PIB-ul cumulat al județelor componente din fiecare regiune de dezvoltare ar determina contribuția la PIB-ul României cu cote mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare comparativ cu capitala.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe o bază sustenabilă.
(Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)