Anchetă la Bruxelles: dintre cei 8 europarlamentari care au făcut lobby pentru chinezăria Huawei, 3 sunt români! Bușoi a apărut și în „Qatargate”

Trei români se numără printre cei 8 europarlamentari care apar în investigația unor publicații belgiene și olandeze cu privire la lobbyul Huawei în Parlamentul European. E vorba de doi foști eurodeputați, Cristian Bușoi (PNL) și Tudor Ciuhodaru (PSD, migrat între timp la AUR), și de unul care anul trecut a obținut un nou mandat – Daniel Buda (PNL).

La mai bine de doi ani după „Qatargate”, un nou scandal de corupție a lovit Parlamentul European. La primele ore ale dimineții de joi, 100 de anchetatori din cadrul Poliției judiciare federale, acționând în baza unui mandat emis de un judecător de instrucție financiară și de Parchetul federal, au percheziționat 21 de adrese din regiunile Bruxelles, Flandra, Valonia și din Portugalia.

Aceste informații, confirmate de parchetul federal, au fost dezvăluite de cotidianul „Le Soir”, în parteneriat cu săptămânalul „Knack”, platforma de investigație olandeză „Follow The Money” și jurnaliștii de investigație greci de la „Reporters United”.

Autoritățile judiciare belgiene suspectează lobby-iști ai firmei chineze Huawei că ar fi mituit aproximativ 15 parlamentari europeni, potrivit publicațiilor „Le Soir”, „Knack” și „Follow The Money”.

Poliția judiciară federală a efectuat 21 de percheziții joi dimineața, a confirmat Parchetul federal pentru „Le Soir”.

„Scrisoarea celor 41”, combătută prin „Scrisoarea celor 8”

Numele europarlamentarului Daniel Buda (55 de ani) și ale foștilor eurodeputați Cristian Bușoi (47 de ani) și Tudor Ciuhodaru (56 de ani) apar în investigația mai multor publicații belgiene cu privire la lobbyul Huawei în Parlamentul European.

Cei 3 români s-au numărat printre cei 8 oficiali ai Parlamentului European care au semnat, în 2021, o scrisoare de susținere pentru compania chineză. Ei solicitau Comisiei Europene să modifice legislația restrictivă care îngreuna accesul Huawei la rețelele 5G, susține portalul „Follow the Money”.

Scrisoarea celor 8 eurodeputați a venit ca reacție la o alta, în care 41 de membri ai Parlamentului European ceruseră excluderea companiilor chineze Huawei și ZTE din rețelele 5G în întreaga Europă.

Cei 41 de eurodeputați au semnat în octombrie 2020 o scrisoare cunoscută la Bruxelles sub numele de „Nokia” (o firmă europeană concurentă cu Huawei), prin care pledau totodată pentru a fi interzisă finanțarea UE pentru utilizarea tehnologiei de la companii de mare risc din China.

5 italieni și 3 români / 6 populari și 2 social-democrați

Potrivit presei belgiano-olandeze, 8 eurodeputați – printre care și cei 3 din România – au semnat o contra-scrisoare, în 2021, și au avertizat asupra „rasismului tehnologic”, argumentând că excluderea companiilor în funcție de locul din care provin este discriminatorie.

Printre argumentele folosite de lobby-știi pro-Huawei în scrisoarea din 2021: „Din nefericire, unele state membre au interzis sau intenționează să interzică utilizarea dispozitivelor 5G străine, din motive ascunse și dintr-o teamă nefondată de riscuri de securitate națională, și chiar fac presiuni asupra altora să li se alăture”.

Follow the Money susține că scrisoarea a fost semnată și de Cristian Bușoi, la acea vreme președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din cadrul Parlamentului European.

Conform portalului belgian, printre semnatari s-au numărat și Tudor Ciuhodaru, pe atunci eurodeputat S&D (social-democrat / PSD), și Daniel Buda (PNL), care deține un mandat și în actuala legislatură.

În total, scrisoarea a fost semnată de 5 italieni și 3 români. Pe grupuri parlamentare, 6 provin de la Partidul Popular European (PPE), iar 2 de la Social-Democrați (S&D).

Ancheta demarată de sistemul de justiție din Belgia în privința lobby-ului făcut de Huawei în Parlamentul European se află în fază incipientă. Joi au fost sigilate birourile a doi asistenți parlamentari de la sediul din Bruxelles al Legislativului european.

Cei 8 europrlamentari care au semnat scrisoarea pro-Huawei

• Fulvio Martusciello (Italia / PPE)
• Giuseppe Milazzo (Italia / PPE)
• Herbert Dorfman (Italia / PPE)
• Aldo Patriciello (Italia / PPE)
• Giuseppe Ferrandino (Italia / S&D)
• Cristian-Silviu Bușoi (România / PPE)
• Daniel Buda (România / PPE)
• Tudor Ciuhodaru (România / S&D)

Bușoi și Buda spun că n-au semnat „Scrisoarea celor 8”. Ciuhodaru tace

În scandalul „Lobby pentru Huawei”, Cristian Bușoi a reacționat joi pe Facebook, susținând că nu a semnat „Scrisoarea celor 8”.

Cristian Bușoi: „Pentru corecta informare a publicului, în legătură cu informațiile care au apărut în legătură cu o scrisoare trimisă în 2021 către Comisia Europeană, fac următoarea precizare: din verificările e-mail-ului oficial de la Parlamentul European și cu foștii mei asistenți, nu am găsit nicio corespondență cu domnul Fulvio Matrusciello, care pare inițiatorul demersului scrisorii de lobby pentru Huawei, sau cu altcineva pe tema acestei scrisori. Cu siguranță, NU am semnat nici electronic, nici olograf această scrisoare și nu-mi aduc aminte ca fostul meu coleg, eurodeputatul Matrusciello, să-mi fi cerut un acord verbal pentru această scrisoare. Poziția mea în toate discuțiile oficiale și neoficiale a fost de a susține poziția României în a avea o tehnologie 3, 4 și 5 G fără breșe de securitate”.

Și celălalt PNL-ist, Daniel Buda, susține – într-un răspuns pentru G4Media – că nu a semnat scrisoarea inițiată de italianul Fulvio Matrusciello.

Daniel Buda: „Aș dori să clarific în mod categoric câteva aspecte esențiale: 1. Nu am avut niciodată vreo legătură, întâlnire sau contact cu autorități, lobby-iști, reprezentanți chinezi sau orice alte persoane asociate cu acest subiect; 2. Scrisoarea a fost primită de la europarlamentarul Martusciello pentru a fi semnată, ceea ce reprezintă o practică obișnuită în Parlamentul European. Menționez ca nicăieri nu apare în cuprinsul scrisorii vreo referire la Huawei sau China. În ceea ce privește acordul meu asupra scrisorii, trebuie să subliniez că mi-a fost adusă în atenție printr-un rezumat «summa summarum» pregătit de echipa mea, care m-a informat că și alți membri ai Comisiei AGRI au semnat-o. În mod cert, acordul meu față de această scrisoare a fost dat având în vedere referințele la necesitatea accesului la internet de bandă largă în zonele rurale. Fermierii se confruntă cu dificultăți majore în procesul de digitalizare din cauza lipsei conectivității la internet. De fapt, în timpul dezbaterilor din Comisia pentru Agricultură pe tema revitalizării zonelor rurale, principala condiție evidențiată a fost accesul la internet. Precizez că mecanismele tehnice și metodele de implementare ale acestei dezvoltări depășesc aria mea de expertiză. Singurul aspect pe care-l cunosc este că Comisia Europeană a alocat fonduri pentru dezvoltarea internetului în toate regiunile sale, iar instituțiile europene își manifestă și astăzi o preocupare continuă legată de internet, deoarece nu poți vorbi nici de zone rurale, nici de medicina de calitate, nici învățământ de calitate în lipsa accesului la internet. Orice acord din partea mea s-a referit strict la dezvoltarea infrastructurii digitale în zonele rurale, fără nicio influență externă sau internă. În toate demersurile mele, am acționat întotdeauna – și voi continua să acționez – cu bună-credință, pentru a sprijini activitatea fermierilor, respectând cu strictețe toate obligațiile legale și morale”.

Traseistul Tudor Ciuhodaru (acum la AUR) nu a răspuns întrebărilor adresate de mai multe publicații pe această temă.

Bușoi în scandalul „Qatargate”: „Au plătit cei din Qatar”

Numele lui Cristian Bușoi, „cel mai europarlamentar” dintre români (4 mandate, 16 ani), a fost menționat și în scandalul „Qatargate”. În urmă cu mai bine de doi ani, persoane asociate Parlamentului European, inclusiv eurodeputați, au fost acuzate că au primit bani sau cadouri consistente pentru a satisface interesele statului Qatar.

În decembrie 2022, Bușoi a recunoscut pentru „Libertatea” că a fost invitat în Qatar în 2020, pe banii gazdelor: „Am fost în Qatar, dar nu ca membru în Grupul de prietenie PE – Qatar. M-au întrebat și cei de la publicația «Politico» și le-am spus că n-a făcut Comisia de prietenie nicio deplasare în Qatar. (…) Cum n-a fost o deplasare oficială a Parlamentului, au plătit cei din Qatar. Acesta este obiceiul”.

În calitate de președinte al Comisiei ITRE, Cristian Bușoi a cerut „acorduri pe termen mediu și lung și investiții în Qatar”. Liberalul spunea că Doha „poate să furnizeze importante cantităţi suplimentare de gaz, dar pentru asta este nevoie de acorduri pe termen mediu şi lung – între 10 şi 20 de ani – şi de investiţii semnificative care trebuie făcute în Qatar”. El menționase și alte surse, ca Norvegia, SUA, Azerbaidjan și Algeria.

Din Comisia ITRE a făcut parte și fosta eurodeputată greacă Eva Kaili, fostă vicepreședintă a Parlamentului European, cel mai înalt oficial arestat în scandalul „Qatargate”. Ea a fost găsită de autoritățile belgiene cu sute de mii de euro în numerar – șpagă de la qatarioți.

4 + 1 + 3 mandate de europarlamentar

Cristian Bușoi (PNL) a avut patru mandate de europarlamentar: 2007-2009 (rest de mandat, la intrarea României în UE), 2009-2013 (a plecat cu un an mai devreme, pentru a ocupa o funcție executivă în România), 2014-2019 și 2019-2020. Așadar, a stat 16 ani în Legislativul european, fiind românul cu cea mai lungă activitate în această înaltă demnitate!

Tudor Ciuhodaru (AUR) este un campion al traseismului politic. Din 2008, când a devenit senator, medicul băcăuan stabilit la Iași a trecut prin 5 partide, făcând 7 transferuri: PSD – UNPR (Gabriel Oprea) – Partidul Conservator (Dan Voculescu) – UNPR – PPDD (Dan Diaconescu) – UNPR – PSD – AUR. În perioada 2019-2024, a câștigat în medie 18.000 de euro pe lună (cifrele din 2022: 165.000 de euro pe an la Parlamentul European și 235.000 de lei la Spitalul de Neurochirurgie din Iași). Numai el știe cum a putut fi și europarlamentar la Bruxelles/Strasbourg, și medic cu normă întreagă la Iași!

Daniel Buda (PNL) se află la al treilea mandat consecutiv de europarlamentar (din 2014). Anterior avusese două mandate consecutive de deputat în Parlamentul României (obținute în 2002 și 2008). A făcut parte din fostul PD/PDL, care în februare 2015 s-a „topit” în PNL).

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI: