Autocratul maghiar Viktor Orban începe să aibă probleme electorale serioase, după 14 ani de putere absolută. Deși controlează total presa și justiția, partidul său, Fidesz, a căzut pe locul 2, semn că politica golănească a lui Orban, de prietenie cu dictatorii (Putin, Xi Jinping) și de dușmănie cu Occidentul democratic, nu mai e acceptată de majoritatea populației din Ungaria.
Profitând de manifestările privind comemorarea anuală a revoltei maghiare anti-comuniste din 1956, zdrobită de tancurile Armatei Roșii, Viktor Orban (61 de ani) a lansat două rafale veninoase împotriva Unii Europene – una miercuri, cealaltă vineri.
De fiecare dată, Orban i-a acuzat pe liderii europeni, mai ales pe cei din Partdul Popular European (din care a făcut parte și Fidesz până în 2021, când a fost nevoit să plece din cauza alunecării spre o zonă nedemocratică), că pun la cale debarcarea sa de la conducerea Ungariei.
Spaima lui Viktor Orban este dată de apariția unei grupări politice de centru-dreapta, Tisza (Respect și Libertate), care câștigă teren în rândul electoratului. Pentru prima dată în ultimii 14 ani, Fidesz a picat pe locul 2 într-un sondaj național, fiind depășit de Tisza. Acest partid nou a fost înființat de un fost colaborator al lui Orban: avocatul Peter Magyar (43 de ani), care a demisionat din Fidesz după ce a divorţat de Judit Varga, ex-ministra Justiţiei şi o aliată a premierului.
Magyar a pornit iureșul anti-Orban după grațierile scandaloase acordate de președinta Katalin Novak (o altă colaboratoare apropiată a lui Viktor Orban), care a fost nevoită să demisioneze.
Afiliat la Partidul Popular European (PPE) îl locul exclusului Fidesz, Tisza s-a impus rapid ca principalul partid de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare din acest an s-a clasat pe locul 2, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi. Printre europarlamentarii Tisza se numără și tânărul Peter Magyar.
În afara declaraţiilor politice tăioase, Peter Magyar și alți lideri ai Tisza se remarcă şi prin organizarea de manifestaţii anti-guvernamentale viguroase. Aderența populației vine și din faptul că situația economico-socială a Ungariei s-a deteriorat (inflație mare, putere de cumpărare în scădere) din cauza politicilor izolaționiste ale Guvernului Orban. Acesta are blocate mare parte din fondurile europene, inclusiv pe cele din PNRR, ca urmare a afectării grave a statului de drept.
Atacurile de miercuri: „Uniunea Europeană vrea să instaleze în Ungaria un guvern-marionetă, la fel ca Uniunea Sovietică în 1956„
Atacurile de vineri: „Ei au spus: «S-a terminat, domnule prim-ministru!»”
Vineri, la Radio Kossuth (postul public), șeful Guvernului maghiar a reluat vineri acuzațiile la adresa Uniunii Europene, ducându-le pe noi culmi ale penibilului.
Viktor Orban: „Bruxelles-ul vrea un guvern-marionetă în Ungaria şi, imediat ce va reuşi să ajute unul să preia puterea, îi vor da instrucţiuni, iar ordinele lor vor trebui executate”.
Liderul naționalist „știe sigur” că o decizie în acest sens, orchestrată de Partidul Popular European (PPE), „a fost deja luată la Bruxelles”.
Viktor Orban: „Ei au spus: «S-a terminat, domnule prim-ministru! Plecaţi – dumneata şi guvernul dumitale –, noi avem aici de pus un nou prim-ministru şi un pretins partid de guvernământ! Noi, la Bruxelles, îi sprijinim». Ei au nevoie de un guvern-marionetă. Toate imperiile sunt aşa, la fel erau şi sovieticii. (…) Bruxelles-ul vrea un guvern de «yesmeni», care, atunci când primeşte un telefon de la Bruxelles, să spună mereu «Da». (…) Aceasta nu este doar o chestiune de putere. Bruxelles-ul are dispute de politică economică cu Ungaria, iar impactul asupra populaţiei va fi serios dacă renunţăm. Problema nu este cine va fi prim-ministru, ci care sunt efectele pe care le va suferi populaţia”.
Marile probleme ale Ungariei lui Orban
Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin:
- controlul asupra presei, a justiţiei şi a achiziţiilor publice;
- contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional;
- limitarea drepturilor comunităţii LGBT;
- respingerea totală a migranţilor ilegali.
Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro, pentru redresarea post-pandemie.
Mai mult, Bruxelles-ul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept. Au fost suspendate astfel 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei, fiind deblocate doar o treime la sfârşitul anului trecut, când Ungaria ameninţa să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.
Ungurii dau semne că s-au săturat de formula lui Orban – „prieten cu Putin, dușman cu Europa”
Ultimele sondaje arată că Tisza a depăşit Fidesz în opţiunile de vot. Dacă tendinţa se menţine, ar conduce la pierderea puterii de către Viktor Orban la următoarele alegeri legislative, în 2026, când liderul populist ar avea 16 ani consecutivi la guvernare.
În rândul alegătorilor care au declarat că sunt deciși cu cine vor vota, Orban a căzut deja pe locul 2:
- Tisza (Peter Magyar) – 42%
- Fidesz (Viktor Orban) – 40%
În rândul întregii populații (deciși + indeciși), Fidesz conduce în continuare, dar cu un avans mic, aflat în continuă scădere:
- Tisza (Peter Magyar) – 26%
- Fidesz (Viktor Orban) – 29%
Sondajul a fost realizat de 21 Research Center, un think tank cu sediul la Budapesta. După publicarea sa, Peter Magyar a transmis printr-un comunicat: „Ungurii au trimis un mesaj: regimul lui Viktor Orban s-a sfârșit!”.
Alte două sondaje, publicate recent, au confirmat trendul, arătând că Fidesz are un avans tot mai mic față de Tisza.
Cifrele arată succesul de care se bucură Peter Magyar, care a intrat în politică în urmă cu numai un an, cu un mesaj împotriva corupției și a propagandei oficiale.
Peter Magyar a speculat foarte bine și o gafă monumentală a unui consilier de rang înalt al lui Viktor Orban. Urmărind să critice sprijinul primit de Ucraina din partea UE, oficialul a sugerat, luna trecută, că Ungaria ar fi avut de câștigat dacă nu s-ar fi opus invaziei sovietice din 1956. Declarația acestuia a provocat indignare printre cetățenii maghiari. Viktor Orban, un naționalist care și-a câștigat notorietatea în 1989 cerând retragerea trupelor sovietice din Ungaria, a încercat să mai dreagă busuiocul, spunând că vorbele „ambigue” ale consilierului său au fost o eroare. În schimb, Peter Magyar le-a condamnat drept o dovadă de „trădare”.
Următoarele alegeri parlamentare din Ungaria sunt programate să aibă loc la începutul anului 2026.
