Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi partidul Forţa Dreptei (FD) au anunţat luni formarea unui „pol de dreapta”, din care ar mai putea face parte Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache (PNȚMM) și partidul Alternativa Dreaptă (AD). Deși este o alianță, noua construcție politică va participa la alegeri ca partid – Forța Dreptei. Ludovic Orban va fi candidatul „polului de dreapta” la Președinția României.
Anunțul noului „pol de dreapta” a fost făcut luni, la Palatul Parlamentului, de președinții celor două partide, Eugen Tomac (PMP) și Ludovic Orban (Forța Dreptei), la două săptămâni după ce USR a hotărât să meargă singur în alegerile parlamentare și prezidențiale.
Europarlamentarul Eugen Tomac (43 de ani) și deputatul Ludovic Orban (61 de ani) au subliniat că este vorba despre „adevăratul pol de dreapta”.
Din acest pol politic ar mai putea face parte Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache (PNȚMM) și Alternativa Dreaptă (AD), cu care se poartă dscuții „constructive” și „promițătoare”. De altfel, reprezentanți din conducerea celor două partide au fost prezenți la conferința de presă susținută de Tomac și Orban la Palatul Parlamentului.
Candidatul noului „pol de dreapta” la alegerile prezidențiale va fi Ludovic Orban.
De ce candidează PMP-iștii pe listele Forței Dreptei
La alegerile parlamentare, toți candidații partidelor din „polul de dreapta” vor candida pe listele partidului Forța Dreptei. Candidații provenind de la PMP vor demisiona formal din partidul lor și se vor înscrie în Forța Dreptei, cu angajamentul ferm că după alegeri vor reveni în PMP. La fel vor proceda și candidații celorlalte partide care vor intra în „polul de dreapta”.
Există trei motive importante care au impus această soluție:
- Forța Dreptei este singurul partid din „polul de dreapta” care are grup parlamentar și, prin urmare, va putea avea câte un reprezentant în Biroul Electoral Central (BEC), în Birourile Electorale Județene (BEJ) și în cele peste 18.000 de secții de votare;
- o alianță electorală ar ridica pragul electoral de la 5% (un partid) la 8% (două partide), 9% (trei partide) sau 10% (patru sau mai multe partide);
- termenul de înscriere a alianțelor electorale a expirat pe 10 septembrie.
Eugen Tomac a explicat: „Pentru că știm, din propria experiență, cât de dificil este să te bați în secțiile vot, vom lua decizia înțeleaptă de a nu ne risipi voturile, inclusiv în cadrul alianței. De aceea, vom dezbate și adopta, în Congresele pe care le vom organiza în următoarea perioadă, ca la alegerile din 1 decembrie partidele noastre să candideze pe un singur partid. Vom face un efort uriaș în perioada următoare să le explicăm tuturor membrilor și susținătorilor noștri de ce este important să candidăm pe un singur partid. Forța Dreptei este partid cu reprezentare în Parlament, are dreptul la membri în secții și vom candida pe 1 decembrie pe listele acestui partid, toți cei care vom face parte din această alianță liberal-conservatoare pe care o constituim. Românii au nevoie de o alternativă serioasă de dreapta și ea va fi prezentă în această bătălie. După ce vom intra în Parlament, această alianță va avea grup comun”.
Declarațiile celor doi lideri ai „polului de dreapta”
Eugen Tomac (președinte PMP):
- „Astăzi se naşte un pol politic de dreapta, un pol autentic, pregătit de cea mai importantă bătălie din acest an. Partidul Mişcarea Populară şi partidul Forţa Dreptei au decis astăzi, în forurile de conducere, să pună bazele unei noi alianţe politice. Astăzi se naşte o adevărată forţă de dreapta, formată din PMP şi Forţa Dreptei, o alianţă politică liberal-conservatoare, care va intra în bătălia de la alegerile prezidenţiale şi alegerile parlamentare.”
- „România trece printr-un moment critic, printr-un moment de criză de oameni politici capabili să vină cu soluţii la problemele reale prin care trece societatea românească.”
- „Dreapta are obligaţia să vină cu soluţii, pentru că cetăţenii au obosit să asiste la o mare înşelătorie pe care o vinde PNL. Cei care stau în pat cu PSD nu pot fi o soluţie pentru electoratul de dreapta. De aceea am hotărât astăzi să punem bazele acestei alianţe politice.”
- „De asemenea, am început discuţii constructive cu Alternativa Dreaptă şi cu cei din Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache. Pentru noi e foarte important să fim împreună în aceste bătălii pe care le vom duce pentru viitorul României toate forţele oneste şi curajoase de dreapta”.
Ludovic Orban (președinte Forţa Dreptei):
- „Astăzi îi anunţ pe cetăţenii României că am luat decizia de a intra în competiţia pentru alegerea preşedintelui României. Am luat decizia de a candida la funcţia de preşedinte pentru că o consider o obligaţie morală pe care o am faţă de cetăţenii români şi un gest de responsabilitate faţă de viitorul României.”
- „Am o carieră politică de peste 30 de ani, în care am urcat treaptă cu treaptă pe aproape toate funcţiile de demnitate publică în care am putut să-i servesc pe cetăţeni, de la cea de consilier local până la cea de premier, până la cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor.”
- „Sunt un om care a servit interesul public şi care a stat la dispoziţia cetăţenilor care i-au acordat încrederea de peste 30 de ani, punând aproape tot timpul în plan secund lucruri care poate pentru alţi oameni au fost mai importante.”
VIDEO: Conferința de presă susținută de Ludovic Orban și Eugen Tomac
USR a renunțat la Alianța Dreapta Unită
La alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, PMP și Forța Dreptei au participat în alianță cu USR, sub numele Alianța Dreapta Unită. Scorul dezamăgitor de mic obținut la europarlamentare (8,7%) și pierderea unor primării importante (Brașov, Sectorul 1, Sectorul 2), chiar și în condițiile unor fraude masive gestionate de tandemul PSD-PNL, a dus la schimbarea conducerii USR. Locul demisionarului Cătălin Drulă a fost luat de Elena Lasconi, care a spus a reproșat fostei conduceri formarea alianței lui PMP și Forța Dreptei.
Pe 6 septembrie, Elena Lasconi a anunțat că USR va merge singur la alegerile parlamentare și prezidențiale, invocând „solicitările nerezonabile” ale foștilor parteneri politici.
Un comunicat al USR a confirmat opțiunea partidului: „Pretențiile prezentate de reprezentanții celorlalte partide au fost nerezonabile și imposibil de pus în practică. Ca urmare, USR va merge, cu motoarele turate la maximum, în următoarele alegeri și va candida prin forțe proprii”.
Această decizie îi crează o problemă în plus Elenei Lasconi, care astfel va avea un contracandidat în plus, în bătălia prezidențială: pe Ludovic Orban, care poate rupe din voturile de pe dreapta.
Orban și partidul său nu au beneficiat de pe urma Alianței Dreapta Unită: niciun candidat al Forței Dreptei n-a ajuns în Parlamentul European. Mai mult, Violeta Alexandru, locul 6 pe lista Dreptei Unite (în condițiile în care au fost aleși doar primii 3 au fost aleși), a părăsit recent Forța Dreptei, plecând la USR.
În schimb, PMP a ieșit în avantaj: Eugen Tomac (locul 3 pe lista Dreptei Unite) a obținut un nou mandat de europarlamentar, alături de USR-iștii Dan Barna și Vlad Voiculescu (primii doi de pe listă).
Nu este exclus ca, după alegerile din noiembrie-decembrie, PMP și Forța Dreptei să fuzioneze, formând un singur partid.
Păcat, MARE păcat că nu s-au înțeles cu USR-ul… of…
PNL nu mai există . Decaderea a început încă de la congresul de pomină din 25 septembrie , 2021 când, în plin val patru al pandemiei de COVID-19, s-au adunat la Romexpo, claie peste grămadă, în ceea ce ar putea fi numită mai degrabă o menajerie politică isterică și incontrolabilă, in care cel mai înverșunat dintre ei a fost Rareș Bogdan, care aproape și-a pierdut complet cumpătul într-un discurs mai mult urlat, decât vorbit, a răgnit până a răgusit „Florin Cîțu- presedinte”!
(Vezi: https://m.facebook.com/4media.INFO/videos/tr%C4%83d%C4%83torul-rare%C8%99-bogdan-florin-c%C3%AE%C8%9Bu-pre%C8%99edinte/328652985724586/
Ulterior s-a produs apropierea de PSD, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
Groparul PNL este Klaus Iohannis, cel care, pentru linistea lui, a adus PSD la Guvernare ceea ce a dus la ruperea partidului, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „FortaDreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta. Prin urmare, actualul PNL este de fapt fostul PDL , despre care Traian Băsescu spune că se revendică de la Petre Roman si nu au nici o treabă cu Brăteanu.
După ce Iohannis le-a băgat liberalilor mortul in casă prin alianta cu PSD , PNL a scăzut drastic in sondaje, ajungând la 15%.
De altfel Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
– Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
– Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
– A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme.
Asadar, acest guvern al struto-cămilei PSDNL are în vedere o reforma fiscală, prin împovărarea contribuabilului onest si a mediului de afaceri cu noi taxe si impozite care să aducă mai multi bani la buget pentru a reduce deficitul bugetar excesiv.
Klaus Iohannis considera ca măsurile fiscale incluse in “Ordonanta austeritătii” care urmează a fi adoptate in Parlament prin procedură de angajare a răspunderii Guvernului”sunt un pas în direcţia bună”. De asemenea, Rareș Bogdan ,admiratorul declarat al presedintelui Iohannis , spune că PNL a făcut „eforturi supraomenești” ca ordonanța austerității „să fie mai ingurgitabilă”.
Nimic însă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Reforma administrativ-teritorială se poate face acum printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
De asemenea, la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
De aceea, Marcel Ciolacu ar face mai bine să-si asume răspunderea pe o reformă administrativ-teritorială care să ducă la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.
Din păcate, n-ai cu cine. PSD și PNL, aceeași mizerie!
Dintr-o derogare în alta lingăii din PNL îl împing pe Ciucă spre Cotroceni. Generalul cu patru stele Nicolae-Ionel Ciucă a trecut în rezervă la 28 octombrie 2018, prilej cu care a spus că nu va face politică: „Consider atât de sfântă onoarea şi demnitatea de a fi fost şeful Statului Major al Apărării încât, indiferent de ceea ce mi s-ar propune, nu voi face altceva. Odată ce ai fost şeful Statului Major al Apărării, reprezintă demnitatea cea mai mare pentru fiecare dintre noi. Iar eu consider că nu trebuie să fie în niciun fel umbrită această poziţie de activitatea în alt domeniu.
Nu voi face politică. Voi face tot ceea ce îmi stă în putere şi îmi va îngădui viitorul să sprijin această instituţie. Dar nu dintr-o funcţie publică”.
Cuvântul dat cu ocazia pensionării de Nicolae Ciucă de a nu intra în politică a ţinut până în octombrie 2020, când s-a înscris în PNL pentru a putea candida în Senatul României la alegerile legislative din acel an. Apoi la Congresul extraordinar al PNL, din 10 aprilie 2022, Nicolae Ciucă a primit o derogare de la statul partidului pentru a candida de unul singur la functia de presedinte al PNL, desi orice alegere presupune cel putin 2 indivizi. Ca si cum PNL ar fi în criză de cadre, acum Ciucă primeste o nouă derogare pentru a candida la presedintia României.
Nicolae Ciucă este perceput ca marioneta lui Iohannis, iar sforarii sunt lingăii din PNL, în frunte cu Rareș Bogdan. In politică Nicolae Ciucă s-a dovedit a fi un prost comunicator, având un discurs șters, lipsit de spontaneitate și cu un vocabular mai degrabă modest. La Consiliul Naţional al PNL din 15 septembrie, 2014 Ciucă a declarat că pe scena politică românească, există doar „urmașii partidului comunist și liberalii”, uitând că de mai bine de trei ani, Iohannis i-a adus împreună la guvernare si nu au curajul să se separe.
De altfel Crin Antonescu a declarat că nu vrea un saltimbanc drept președinte al țării. Iată si câteva exemple, in care Ciucă apare cu lingăii după el:
(vezi: https://www.cotidianul.ro/domnu-presedinte-ia-uitati-cum-miroase-patrunjel-adevarat/)
Sau: https://www.timesnewroman.ro/politic/laude-la-adresa-sefului-rares-bogdan-spune-ca-l-a-ciocanit-pe-ciuca-si-e-copt/
Si exemplele ar putea continua.
Rămâne de văzut dacă „Polul de dreapta” va reusi să devină o alternativă pentru alegătorii cu convingeri liberale.