Stresul este omniprezent în viețile noastre, de la problemele de la job până la cele de familie, inevitabil te poți regăsi într-o astfel de situație. Mecanismele de coping nesănătoase funcționează ca un plasture temporar pe o rană care necesită, de fapt, îngrijiri mult mai profunde.
În căutarea alinării rapide a disconfortului, multe persoane adoptă comportamente care, pe termen lung, pot avea consecințe dăunătoare asupra sănătății emoționale.
Iată care sunt cinci dintre aceste mecanisme nesănătoase de coping care adâncesc ciclul stresului și deteriorează sănătatea mentală!
1. Fumatul
Fumatul are o componentă psihologică foarte importantă. Oamenii care folosesc frecvent tutun îl consideră o modalitate eficientă de a gestiona stresul, anxietatea sau alte emoții neplăcute.
Cu toate acestea, comunitatea științifică a demonstrat contrariul: chiar dacă fumatul poate fi folosit, parțial, ca un comportament de adaptare, acesta nu este un tratament corect al problemelor din spectrul sănătății mintale.
Indiferent dacă este vorba despre tutun, trabucuri sau altele, nicotina poate să ofere o ușurare temporară, dar acesta vine cu un preț înalt: dependență, probleme respiratorii, cardiovasculare și un risc crescut de cancer.
Multe persoane aleg să se îndrepte spre țigările de foi online, simțind astfel că au mai mult control asupra viciului.
Totuși, momentul de relaxare este efemer și în curând stresul revine, adesea amplificat de consecințele negative ale fumatului asupra stării de sănătate.
2. Mâncatul compulsiv
În situații de stres crescut, mâncatul devine adesea un refugiu. Este vorba despre mâncatul compulsiv sau emoțional, unde alimentația nu mai este legată de foamea reală, ci de căutarea confortului.
Alimentele bogate în zahăr și grăsimi stimulează eliberarea de serotonină, ducând la o stare temporară de bine. Dar, pe termen lung, acest obicei poate conduce la obezitate, la sentimente de vinovăție și la o scădere a stimei de sine.
Este esențial să recunoaștem când mâncăm pentru a ne hrăni corpul și când o facem pentru a ne „hrăni” emoțiile.
3. Consumul excesiv de cafeină
Atunci când energia începe să scadă, mulți dintre noi credem că o cafea va fi de ajutor, însă acest aspect funcționează exact invers. Cafeina stimulează eliberarea de adrenalină, care poate crește nivelul de stres și anxietate.
Desigur, o ceașcă de cafea poate fi benefică, dar în exces, cafeina poate perturba echilibrul hormonal, poate afecta somnul și poate duce la un ciclu nesfârșit de căutare a energiei pierdute, care, de fapt, ne lasă și mai obosiți.
4. Neglijarea somnului
Somnul este esențial când vine vorba de bunăstarea emoțională, cele 7-8 ore de somn recomandate asigurând odihna de care corpul are nevoie pentru a se recupera. Privarea de somn este un răspuns frecvent la stres, însă neglijarea somnului amplifică sensibilitatea la stres, reduce capacitatea de a gândi clar și ne privează de beneficiile somnului profund.
A face din somn o prioritate este o strategie de coping sănătoasă și eficientă în gestionarea stresului.
5. Evitarea activităților fizice
Deși uneori ne simțim mult prea obosiți pentru a face activități fizice, adevărul este că exercițiul fizic este un remediu anti-stres extrem de eficient. Activitatea fizică regulată eliberează endorfine, cunoscute ca „hormoni ai fericirii”, îmbunătățește calitatea somnului și sporește sentimentul de stăpânire asupra propriului corp.
Renunțarea la mișcare fizică, pe fondul stresului, este o capcană comună în care nu ar trebui să picăm.
Cunoașterea acestor mecanisme de coping nesănătoase și conștientizarea efectelor lor pe termen lung ne poate ajuta să căutăm alternative mai sănătoase. Sănătatea emoțională nu este un dat, ci un echilibru de menținut prin alegeri înțelepte, chiar și în fața provocărilor cotidiene.
Sunteți ziariști și scriitori, deci experți în limba Română. De ce nu utilizați cuvintele ronînești? Ce e aia coping?! Vreți să ne siliți să consultăm un dicționar englez român pentru a înțelege subtilitățile articolului ?! Haideți să conservăm propria limbă și să utilizăm neologismele numai unde nu are limba română un termen echivalent(chiar dacă în loc de un cuvânt trebuie folosite 2 sau 3 cuvinte).