VIDEO. Viitorul României e paradisul natural din interior. Îl vedem cu ochii noștri, dar nu l-am văzut niciodată cu adevărat

Cancelarul Germaniei a cerut zilele trecute liderilor statelor UE să închidă complet stațiunile de schi din Europa, pentru a preveni apariția de mari focare de infectare cum a fost cel din stațiunea austriacă Bad Ischl. Dar apelul lansat de Angela Merkel a fost primit cu rezerve pe continent, din cauză că industria turistică de iarnă va avea și mai mult de suferit, ea fiind deja afectată de restricțiile actuale provocate de valul doi al pandemiei de coronavirus.

Cea mai puternică voce a fost cea a Austriei, care prin liderii ei au respins ideea lui Merkel sau au cerut, la schimb, compensații financiare din partea Uniunii Europene.

Însă această dezbatere aprinsă aduce în discuție un sector foarte important: cel al industriei turistice de iarnă, dar nu numai. România e departe de media europeană la încasări din turism, ponderea acestui sector în PIB fiind chiar de trei-patru ori mai mică decât în statele-top ca încasări precum Franța, Spania și Italia, ca să le luăm exact în ordinea Eurostat.

În ultimii ani, cu ajutorul finanțărilor europene și al investitorilor locali, au apărut destinații noi în mai multe locuri din țară, față de cele deja cunoscute de pe Valea Prahovei, dar lipsa de investiții, dezvoltarea haotică și uitarea din partea politicului au lăsat în subdezvoltare paradisul de lângă noi, pe care îl vedem cu toții, fdar pe care nu l-am văzut niciodată cu adevărat.

Studiu de caz: județul lui Constantin Brâncuși

Gorjul, de exemplu, poate fi un interesant studiu de caz, pentru că este un județ dezvoltat masiv pe industrie, urmare a investițiilor din vremea comunismului făcute în mineritul de suprafață și în cele două cele mai mari termocentrale din țară, Rovinari și Turceni.

Asta a permis județului marelui Brâncuși să supraviețuiască economic de la Revoluție încoace, dar tocmai din acest motiv, al confortului de moment, nimeni n-a creat un plan alternativ de dezvoltare, unul în pas cu lumea viitorului și cu valorile locului.

Însă în paralel, au început să apară arii de economie alternativă la cărbune. A apărut de pildă tânăra stațiune Rânca, din vârful Parângului, deși dezvoltarea ei a fost haotică. Dar asta nu e singura problemă, după cum spune omul de afaceri Ion Iordache.

”Ştim atuurile judeţului nostru. Avem soluţie pentru turism, este unul din atuurile noastre. Avem nevoie de infrastructură, dar în afară de asta avem nevoie de a pregăti o legislaţie care să ne permită dezvoltarea. Peşterile din judeţ, care sunt fabuloase, sunt blocate de către nişte ONG-uri care, la un moment dat, prin intervenţiile lor şi prin modul în care au fost luate în seamă de instituţii au reuşit să blocheze accesul vizitatorilor şi automat s-au blocat multe activităţi odată cu privarea de vizita turiştilor la respectivele obiective. Discutăm de o legislaţie care să ne permită extinderea pârtiilor, de exemplu, pentru că acum legislaţia este foarte greoaie cu privire la scoaterea din circuitul silvic a terenurilor sau aproape imposibil de rezolvat, probleme care sunt create de către legislativul nostru, de către Guvern în special, sau de către Parlamentul României. Şi aici, la fel, trebuie să flexibilizăm legislația, să putem extinde domeniul schiabil şi să putem face şi altul chiar, nu doar cel de la Rânca, atunci putem să găsim şi investitori, putem să facem şi un proiect de dezvoltare. Altfel rămânem cu ele blocate”, spune omul de afaceri gorjean.

Europa ne-a pregătit un buget imens. Vom fi în stare să luăm banii?

Una dintre principalele surse de dezvoltare a sectorului turistic din România nu va fi bugetul de stat, ci finanțarea europeană. Fondul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene pune la bătaie sume imense pentru recuperarea din pandemia COVID și reconstrucție pe continent.

”Bugetul pe termen lung al UE și instrumentul NextGenerationEU (un instrument temporar conceput pentru a stimula redresarea) vor forma cel mai mare pachet de stimulente finanțat din bugetul UE. Un total de 1.800 de miliarde EUR va susține reconstrucția Europei după criza provocată de COVID-19. O reconstrucție prin care Europa va deveni mai ecologică, mai digitală și mai rezilientă.

Noul buget pe termen lung va consolida mecanismele de flexibilitate, pentru a garanta că poate răspunde unor nevoi neprevăzute. A fost proiectat în așa fel încât să răspundă nu numai realităților actuale, ci și incertitudinilor viitoare.

Pe 10 noiembrie 2020, Parlamentul European și țările UE au ajuns la un acord în cadrul Consiliului cu privire la următorul buget al UE pe termen lung și la instrumentul NextGenerationEU. Acordul va permite suplimentarea cu 15 miliarde EUR a fondurilor pentru anumite programe în cadrul bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027”, sună programul UE, care va fi de mare ajutor și României, pentru că exprimarea subliniată mai sus ia în calcul o dezvoltare ”ecologică”  – iar aici potențialul natural al României este fantastic.

”Putem să fim printre cei mai mari beneficiari din țară”

Dar cum putem atrage mai ușor fonduri europene, având în vedere eșecul de până acum din vremea guvernărilor PSD în special? Explică tot Ion Iordache, om de afaceri care a decis să nu-și părăsească niciodată județul natal, dar vrea în schimb nici să nu mai stea pe margine. De aceea, a decis să candideze la alegerile din 6 decembrie pe listele PNL Gorj la Senat și a explicat doar unul dintre motivele implicării sale: ajutarea antreprenorilor.

”Trebuie să facem nişte proceduri de implementare a proiectelor de finanţare şi de obţinere a finanţărilor europene mult mai simplu. Sunt extrem de complicate şi unui tânăr antreprenor îi este aproape imposibil să acceseze bani europeni şi să-şi implementeze un proiect, chiar dacă reuşeşte în primă fază să acceseze proiectul pentru că dacă are norocul să găsească un consultant bun, îi scrie proiectul şi ia finanţare, după care marea problemă apare în implementare. Legat de proceduri, aici putem să intervenim. După aceea trebuie să abordăm foarte foarte serios încurajarea antreprenorilor. În afara fondurilor europene putem să discutăm de bani guvernamentali. Vrem cu adevărat să dăm drumul la dezvoltarea mediului antreprenorial în România? Vrem să începem să creştem economia românească? Atunci trebuie să facem acest lucru. Şi Guvernul liberal deja are un proiect de dezvoltare a României foarte ambiţios şi eu cred că noi, Gorjul, prin reprezentanţii lui, putem în perioada următoare să fim printre cei mai mari beneficiari din ţară. Totul ţine de implicarea noastră şi cred că va fi aşa cum trebuie şi să ne întâlnim şi la anul, şi peste un an, şi peste doi şi peste trei ani şi să vedem rezultatele. Cu siguranţă. Ăsta este angajamentul nostru şi eu personal pentru asta am intrat în această bătălie, în acest proiect, pentru că îmi doresc ca Gorjul să se dezvolte, îmi doresc să trăim mai bine cu toţii în judeţul Gorj”, mai spune omul de afaceri gorjean.

Klaus Iohannis: ”Într-un singur an, rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%”

Gradul de absorbţie a fondurilor europene a crescut considerabil în ultimul an, în guvernarea PNL, comparativ cu guvernările PSD, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la conferinţă de presă pe care a susţinut-o aseară, la Palatul Cotroceni, în urma întâlnirii pe care avut-o cu premierul Ludovic Orban şi cu miniştrii cu responsabilităţi în programele finanţate din fondurile Uniunii Europene.

“Atragerea de fonduri UE este deja la un nivel mult mai bun decât în guvernările anterioare. Sumele atrase de România din fonduri UE în ultimul an însumează 4,1 miliarde euro, la care se adaugă fondurile pentru plăţile directe în agricultură. Într-un singur an, rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%. Au fost deblocate sau începute proiecte majore de infrastructură în această guvernare. În sănătate, în acest an au fost încheiate contractele de finanţare pentru cele trei spitale regionale. Un ultim exemplu: în acest an s-a deschis un apel de proiecte de 235 milioane de euro pentru reţele inteligente de distribuţie a gazelor naturale”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a precizat că a discutat cu membrii Guvernului despre modalităţile concrete de atragere a fondurilor europene şi au fost stabilite 12 direcţii prioritare: digitalizare, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediul de afaceri, cercetare, creşterea capacităţii de rezilienţă, educaţie, sănătate. Cele 12 direcţii, sunt grupate în trei piloni principali: tranziţia verde, servicii publice, competitivitate economică.

Putem dezvolta masiv turismul viitorului, dacă protejăm natura!

Prin urmare, din prioritățile UE și din potențialul României, rezultă clar că ”economia verde” și turismul în natură pot fi o mare șansă pentru România în perioada 2021-2027.

Dar pentru asta, avem nevoie nu doar de finanțare europeană semnificativă, ci și de protejarea ariilor naturale, puternic afectate de exploatarea distructivă a naturii.

Zeci de gorjeni au protestat, în septembrie, în Piața Prefecturii din Târgu Jiu, împotriva exploatărilor ilegale de lemn din Gorj și din țară, ”acțiunea fiind organizată de Marinela Strîmbulescu, susținută de Grupul Fermierilor Gorjeni, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” și Asociația „Detecții Gorj”, după cum relata ziarul Ediție Specială.

Aceasta este prima acțiune de protest de acest fel din țară. Potrivit statisticilor, Gorjul se află în topul județelor cu cele mai multe defrișări ilegale.

„A sosit timpul să spunem NU tăierilor ilegale de păduri! Să „defrișăm” instituțiile statului de corupți și incompetenți!”, au completat organizatorii. „În România se taie anual peste 31 milioane de metri cubi de lemn din care mai mult de 20 de milioane sunt tăieri ilegale. Cerem autorităților să ia măsuri urgent împotriva tăierilor ilegale, iar pădurile să fie protejate, așa cum există în multe țări europene. Odată tăiate, pădurile nu mai pot fi aduse înapoi! Hoții de lemne sunt de neoprit: au ucis în ultimii ani șase pădurari și au agresat peste 200. Cerem dreptate pentru pădurarii care au fost uciși de hoții de lemne! În Gorj există numeroase abateri de la lege și dorim prin acțiunea noastră, să atragem atenția asupra acestor aspecte, autorităților și instituțiilor abilitate. Împreună putem opri acest „masacru din pădurile străbunicilor noștri”!”, au anunțat organizatorii protestului, dând semnalul, ca de altfel și în alte locuri din țară, că oamenii s-au săturat să le fie distrus paradisul natural, exploatat de decenii.

Marinela Strâmbulescu este, ca și Ion Iordache, candidată la alegerile din 6 decembrie pe listele Partidului Verde la Gorj. Dar ei nu vor putea să schimbe de unii singuri soarta unui tărâm lăsat în subdezvoltare, în ciuda potențialului său imens.

E nevoie de o acțiune comună de tuturor viitorilor parlamentari, dar și de suportul societății civile, ale fiecărui om de rând, pentru ca presiunea ce poate veni de jos în sus să ducă la măsuri rapide și de mare impact.

Implicarea în bătălia pentru dezvoltarea economică sustenabilă și protejarea patrimoniului natural al Gorjului este un bun început de transformare a județului lui Brâncuși într-un tărâm al făgăduinței pentru toți turiștii viitorului care vor căuta destinații în care armonia cu natura să fie literă de lege și alegere fără compromisuri.

Având în vedere obiectivele majore ale Europei menționate în pasajul de mai sus, nevoia de a proteja natura și de a gândi un plan de dezvoltare în armonie cu mediul înconjurător devine nu doar proiect de județ, ci chiar un proiect de țară.