Furtul unor obiecte valoroase din Tezaurul Dacic al României, expus la Muzeul Drents din Assen (Olanda), capitala provinciei Drenthe, a generat multă furie și frustrare, dar și nevoia absolută de depistare a hoților și de recuperare a artefactelor. O teorie spectaculoasă este argumentată de Corneliu Bjola, profesor de Studii Diplomatice la celebra Universitate din Oxford (Marea Britanie), într-o analiză pentru Spotmedia.ro.
Pe baza unor particularități ale jafului de la Muzeul Drents, dar și a unor precedente, profesorul Bjola spune că e posibil ca Rusia să fie implicată în furtul obiectelor din Tezaurul Dacic. O informație similară oferă și un jurnalist de investigație, care citează un expert în evaluări de artă, cooptat în celula de criză constituită după furtul artefactelor dacice: a fost implicat „un actor statal”. Și un cercetător CNSAS bate în aceeași direcție: Rusia!
Tezaurul Dacic se afla la Muzeul Drents de 6 luni și mai avea de stat două zile, urmând ca luni, 27 ianuarie, să revină în România!
Patru dintre cele mai valoroase artefacte din Tezaurul Dacic al României, de origine scitică, au fost furate de la Muzeul din Drents (Olanda), unde erau expuse temporar. Este vorba despre Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice.
În total, la muzeul olandez erau expuse 673 de obiecte din Tezaurul Dacic, confecționate din metale prețioase cu pest 2.000 de ani în urmă.
Pentru a intra în muzeu, atacatorii au produs o explozie, în noaptea de vineri spre sâmbătă (24/25 ianuarie), în jurul orei 3.45, apoi au fugit cu exponatele. Hoții nu au fost încă identificați.
Experții spun că există și riscul ca artefactele să fie topite, pentru valoarea materială a aurului, așa cum s-a întâmplat și la alte furturi de valoare.
Poliţia olandeză suspectează că furtul a fost o operaţiune planificată cu atenţie, de profesioniști ai lumii infracționale.
Există însă tot mai multe voci care indică o operațiune de război hibrd, în care să fie implicat un actor statal – principala bănuită fiind Rusia, prin serviciile sale secrete (probabil GRU). Există multe argumente logice în acest sens, dar și informații din anchetă, și precedente similare.
Deși există posibilitatea ca furtul să fi fost realizat de hoți de artă motivați de câștiguri financiare, raportul preliminar al poliției olandeze sugerează un nivel ridicat de organizare. Făptașii știau exact ce să ia, s-au retras rapid și au acționat profesionist.
Există însă elemente care sugerează o posibilă implicare cu substrat geopolitic, spune profesorul Corneliu Bjola.
Corneliu Bjola: „Tezaurul este folosit ca un instrument hibrid de mobilizare a sentimentelor naționaliste, care pot fi manipulate pentru a sprijini candidatul rusofil. Mulți dintre susținătorii săi sunt obsedați de mituri istorice dacice”
„Furtul Tezaurului Dacic (de origine scitică) din Olanda ridică întrebări nu doar în legătură cu posibilele motivații legate de crima organizată, ci și cu privire la implicațiile geopolitice și intervențiile hibride ale Rusiei.
Deși există posibilitatea ca furtul să fi fost realizat de hoți de artă motivați de câștiguri financiare, raportul preliminar al Poliției olandeze sugerează un nivel ridicat de organizare. Făptașii știau exact ce să ia, s-au retras rapid și au acționat cu o profesionalism remarcabil.
În timp ce investigația Poliției olandeze urmează să clarifice aceste aspecte, există însă elemente care sugerează o posibilă implicare cu substrat geopolitic.
Un prim element relevant este faptul că cel mai recent și masiv furt de aur scitic nu a fost opera crimei organizate, ci a fost realizat de Rusia. În aprilie 2022, forțele ruse au confiscat o colecție masivă de aur scitic dintr-un muzeu din Melitopol (oraș din regiunea Zaporojie, situat la nord-est de Peninsula Crimeea, aproape de țărmul Mării Azov – n. red.).
Printre artefactele furate s-au numărat cel puțin 198 de obiecte, inclusiv ornamente florale și plăci decorative din aur (toate datând cam din aceeași perioadă ca și Tezaurul Dacic, de acum aproximativ 2.300 – 2.400 de ani).
Acest furt făcea parte dintr-un efort mai amplu al Rusiei de a confisca mii de artefacte culturale și istorice din teritoriile ocupate, precum cele peste 2.000 de exponate furate din muzeele din Mariupol (oraș-port la Marea Azov – n. red.) sau cele aproximativ 10.000 din Herson.
Artefactele create de civilizația scitică sunt printre cele mai cunoscute elemente ale patrimoniului istoric ucrainean. Unele dintre aceste obiecte au apărut ulterior pe piețele europene. De exemplu, în octombrie 2023, autoritățile spaniole au recuperat 11 bijuterii scitice evaluate la 60 de milioane de euro.
Un alt element relevant este evenimentul din noiembrie 2023, când 556 de artefacte din colecția de aur scitic „Crimeea: Aurul și Secretele Mării Negre” au fost returnate Ucrainei de către Olanda. Această colecție, împrumutată înainte de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, a devenit subiectul unei dispute juridice. În iunie 2023, după aproape un deceniu de procese, Curtea Supremă a Olandei a decis în favoarea Guvernului ucrainean. Decizia a reprezentat o victorie simbolică importantă pentru Ucraina, dar ar putea fi percepută ca o provocare de către Rusia.
Dacă Rusia este implicată în furtul recent al tezaurului dacic, această acțiune poate fi interpretată în două moduri:
1. Represalii împotriva Olandei – Decizia Olandei de a returna aurul scitic Ucrainei ar putea reprezenta un motiv pentru o astfel de operațiune, văzută ca un act de răzbunare sau de intimidare a altor state care intenționează să sprijine Ucraina.
2. Crearea unui punct de tensiune între România și Vest – Incidentul ar putea fi folosit pentru a alimenta tensiunile între România și aliații săi europeni. Acest context ar putea favoriza in mod clar candidatul extremist pro-rus Călin Georgescu, mai ales pe fondul actualei crizei politice în creștere. Tezaurul este folosit, astfel, ca un instrument hibrid de mobilizare a sentimentelor naționaliste. Aceste sentimente pot fi manipulate pentru a sprijini candidatul rusofil și susținătorii săi, având în vedere că mulți dintre aceștia sunt obsedați de mituri istorice dacice.
Să nu uităm că Rusia a intensificat considerabil operațiunile sale hibride în Europa în ultimii ani.
Un raport recent indică faptul că cel puțin 150 de astfel de operațiuni de manipulare au fost lansate din 2022, deși multe rămân necunoscute publicului. Dacă implicarea rusă în acest furt se confirmă, ar reprezenta o dovadă suplimentară că România se află în plin război hibrid și că Kremlinul este implicat activ și masiv în schimbarea cursului politic al României.
Această strategie este aliniată cu obiectivele exprimate de Kremlin, inclusiv de către Nikolai Patrușev, de a atrage România în sfera sa de influență.
Pe scurt, deși există posibilitatea ca acest caz să fie legat de crima organizată, contextul evenimentelor recente sugerează că acest incident ar putea avea implicații mai profunde, având ca obiectiv forțarea României să cedeze fără luptă în fața Rusiei, prin intensificarea campaniei naționaliste și promovarea implicită a lui Georgescu în funcția de președinte.
Rămâne de văzut dacă anchetele vor confirma aceste suspiciuni, dar este clar că protecția patrimoniului cultural devine o parte esențială a luptei împotriva acțiunilor hibride externe.”
Cornel Ivanciuc: „Comanditarul jafului consideră că Rusia este moştenitorul legitim al pământurilor scitice. Tot ce au făurit aurarii sciţi aparţine Rusiei”
Unul dintre experţii în evaluări de artă cooptaţi în celula de criză constituită după furtul artefactelor dacice dintr-un muzeu olandez a opinat că jaful ar fi fost comandat de „un actor statal”, semnalează jurnalistul de investigaţie Cornel Ivanciuc.
„Expertul îşi expune scrupulos argumentele: jaful a fost comis într-o zi cu o rezonanţă specială pentru istoria românilor – Unirea Principatelor Române; este legitim ca România să fie privată de simbolurile ei culturale, dat fiind faptul că acest stat se află în prima linie a cruciadei NATO împotriva intereselor Rusiei în Ucraina”, susţine Ivanciuc.
Dezvăluirile lui Cornel Ivanciuc
„Furtul aurului dacic a fost comandat de un actor statal. Ipoteza a fost avansată de unul dintre experţii în evaluări de artă cooptaţi în celula de criză constituită la câteva ore după jaful de la Muzeul Drents din Assen, care găzduia expoziţia «Dacia! Imperiul aurului şi argintului».
Expertul îşi expune scrupulos argumentele: jaful a fost comis într-o zi cu o rezonanţă specială pentru istoria românilor – Unirea Principatelor Române; este legitim ca România să fie privată de simbolurile ei culturale dat fiind faptul că acest stat se află în prima linie a cruciadei NATO împotriva intereselor Rusiei în Ucraina.
Comandidarul statal al jafului pare să împărtăşească o obsesie puternică pentru arta scitică. Coiful de aur de la Coţofeneşti poate fi un artefact lucrat în manieră scitică sau cel puţin unul inspirat din suitele animaliere scitice invocate de arheologul austriac Karl Jettmar, fapt surprins de arheologul Dumitru Berciu în «Arta traco-getică».
Comanditarul jafului consideră că Rusia este moştenitorul legitim al pământurilor scitice, din Slovacia până în Munţii Altai şi de pe Volga şi Crimeea până în Dobrogea. Tot ce au făurit aurarii sciţi aparţine Rusiei. Designer-ul britanic Peter Mumford a argumentat că lupta pentru artefacte antice a devenit scop geopolitic în sine şi a ajuns parte din prima linie a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Rusia a jefuit 40 de muzee în teritoriile cucerite. Muzeele din Herson şi Melitopol posedau colecţii de artă scitică, inclusiv un coif ceremonial de aur din secolul al IV-lea î. Hr.
Cu puţină vreme înainte de invazia Crimeei, sute de artefacte scitice de la muzee din peninsulă au fost expuse la Muzeul Allard Pierson din Amsterdam, în cadrul expoziţiei «Crimeea: Aurul şi secretele Mării Negre». Muzeele din Crimeea au cerut returnarea pieselor, dar după invazia peninsulei, Curtea Supremă din Amsterdam a dat câştig de cauză Ucrainei.”
Mihai Demetriade (CNSAS): „Dacă serviciile secrete ruse au organizat, prin proxy, toată povestea asta?”
Mihai Demetriade, consilier superior în cadrul Consiliului Naţional pentru Supravegherea Arhivelor Securităţii (CNSAS), remarcă faptul că „evenimentul reprezintă o lovitură îngrijorătoare dată situaţiei interne, apăsând exact pe butoanele sensibile.”
„S-au activat şi se vor activa, în următoarele zile, o bună parte din temele anti-occidentale, conspiraţioniste sau izolaţioniste”, a scris Demetriade pe Facebook.
Argumentele lui Mihai Demetriade
„Nu ai cum, dat fiind contextul, să nu te gândeşti la momentul anume în care s-a produs jaful de la Muzeul Drents. Suntem la finalul perioadei expoziţionale, începută în 7 iulie 2024, ultima zi expoziţională era mâine, 26 ianuarie 2025. Jaful nu s-a produs 7 luni de zile şi are loc în penultima zi.
Evenimentul pică cum nu se poate mai straniu, dată fiind situaţia din România. Postarea pe Facebook a Ministerului Culturii şi a Muzeului Naţional de Istorie a României, care a anunţat tragedia, are deja o sumă de comentarii pline de violenţă, radicalizate şi conspiraţioniste. Un prim simptom că…
Spun «pică» nu întâmplător… pentru că m-am gândit: dacă serviciile secrete ruse au organizat, prin proxy (cum se face, altminteri), toată povestea asta? Pare implauzibil? Pare exagerat? Pare disproporţionat? Pare de-a dreptul straniu? Mai gândiţi-vă! Este obligatoriu să judeci problema şi în termenii ăştia. Obligatoriu.
Evenimentul reprezintă o lovitură îngrijorătoare dată situaţiei interne, apăsând exact pe butoanele sensibile: lumea vrea victime, vrea crucificarea Muzeului Naţional de Istorie şi a M. C. (apropo, expoziţia este o performanţă extraordinară a României, prin echipa MNIR), deja vede Guvernul ca principal vinovat pentru transferul exponatelor în străinătate (ca şi cum expoziţiile internaţionale se fac cu fotografii sau imitaţii), vede Olanda drept complice a hoţilor sau jaful ca preţ pentru Schengen ș.a.m.d.
S-au activat şi se vor activa în următoarele zile o bună parte din temele anti-occidentale, conspiraţioniste sau izolaţioniste, ca efect direct al tragediei de azi. Suntem obligaţi să ne gândim la toate scenariile.
Later edit: deja fasciştii români au instrumentat subiectul, îndemnând la destabilizare internă. Simion numeşte furtul «un atac direct la adresa istoriei şi identităţii noastre naţionale», minţind scandalos prin afirmaţia că artefactele ar fi fost «plimbate prin lume, fără măsuri adecvate de protecţie»… Omul apasă exact butoanele necesare.”
Mașina incendiată la intersecţia dintre Grolloërstraat şi Marwijksoord
Poliţia olandeză a făcut publice imaginile de pe camerele de supraveghere ale spargerii de la Muzeul Drents din Assen, de unde au fost furate cel puțin patru artefacte din Tezaurul Dacic, de foarte mare valoare.
Imaginile, postate pe siteul Poliției, sunt alb-negru și arată trei persoane forţând o uşă exterioară, după care se poate vedea o explozie. Este momentul în care hoții reușesc să intre în muzeu.
VIDEO: Imagini aie jafului de la Muzeul Drents
De asemenea, Poliția olandeză încearcă să afle dacă o maşină arsă în apropierea muzeului a avut vreo legătură cu jaful. Jurnaliștii de la NL Times au scris: „Poliţia investighează un vehicul suspect şi a primit un raport privind un incendiu de maşină în jurul orei 4.15, la intersecţia dintre Grolloërstraat şi Marwijksoord, lângă Rolde. În apropierea maşinii incendiate nu a fost găsit nimeni, iar ocupanţii s-ar fi transferat într-un alt vehicul, posibil legat de furt”.
Explozia din muzeu a distrus mai multe clădiri, precum şi ferestre ale unor imobile.
Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol. De asemenea, potrivit MAE, au fost alertate ambasadele României în toate ţările vecine, pentru a cere sprijin autorităţilor competente. O delegaţie a statului român s-a deplasat duminică la muzeu.
Și Poliţia Română a deschis un dosar penal pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, dosar care este instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„S-au dus țintit la vitrinele în care erau Coiful de la Coţofeneşti și trei brățări de la Sarmizegetusa”
În România, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat: „În cursul dimineţii de 25 ianuarie, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul Drents, Regatul Ţărilor de Jos, în care are loc expoziţia «Dacia! Rijk van goud en zilver» / «Dacia! Regatul aurului şi argintului», organizată în cooperare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, a fost afectat de o explozie. (…) Din primele evaluări, această explozie a avut ca scop intrarea prin efracţie în clădirea muzeului, unde sunt expuse piese din Tezaurul Dacic al României”.
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a precizat, tot printr-un comunicat: „Atât spaţiul, cât şi vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate şi aveau instalate sisteme de supraveghere, precum şi sisteme de alarmă conectate cu Poliţia locală, care a putut astfel să intervină imediat”.
Directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a completat pentru Hotnews: „Au fost trei persoane, totul a durat două minute. S-au dus țintit la vitrinele în care erau Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia”.
Muzeul Naţional de Istorie a României a informat că toate piesele aflate în Muzeul Drents au fost asigurate înainte de a fi trimise în Olanda, conform legislaţiei româneşti şi practicilor internaţionale referitoare la organizarea expoziţiilor. Valoarea totală a asigurării expoziției internaționale „Dacia! Empire of Gold and Silver” se ridică la peste 30 de milioane de euro, a anunțat conducerea MNIR.
Peripețiile Coifului de la Coțofenești. În 1928, copiii care pășteau vitele și l-au pus în cap, apoi a ajuns pe cotețul găinilor
Coiful de aur de la Coțofenești era una dintre piesele de top expuse. Este lucrat din aur masiv, cântărește 770 de grame și este aproape intact.
Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coţofeneşti, comuna Poiana Vărbilău, judeţul Prahova, de un copil din localitate, Traian Simion. Acesta păștea vitele, alături de alți copii, pe un deal care domină valea râului Slănic. „Copiii au găsit o «căciulă» – așa au declarat –, şi-au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, spunea Ernest Târnoveanu în anul 2020, la o emisiune a TVR.
În curtea familiei Simion, coiful a avut diverse întrebuințări neobișnuite. A fost folosit ca adăpătoare pentru găini și chiar aruncat pe acoperișul unui coteț.
Familia nu și-a dat seama că obiectul era din aur, din cauza culorii sale neobișnuite, ca urmare a conținutului ridicat de argint.
„Apoi, coiful distrus, împreună cu câteva bucăţi, a fost prezentat de tatăl lui Traian Simion unui fost camarad de arme din Primul Război Mondial, un negustor destul de cunoscut în anii ’20 la Ploieşti, Jean Marinescu”, a mai spus directorul MNIR.
Ulterior, coiful a ajuns în posesia lui Jean Marinescu, care l-a cumpărat cu 30.000 de lei de la familia Simion. Suma era considerabilă pentru acea vreme, având în vedere că o familie nu câștiga mai mult de 1.000 – 1.200 de lei pe an.
Marinescu a prezentat coiful la Ministerul Artelor, unde a fost recunoscut ca o descoperire extraordinară. Directorul de cabinet, Ion Marin Sadoveanu, a fost uimit de această piesă unică. „(…) era o minune, un coif cum nu văzuse nimenea până atunci, nu numai dintre profani, dar nici dintre specialişti. Lui Ion Marin Sadoveanu i s-au tăiat picioarele, nu i-a venit să-şi creadă ochilor”, mai spune directorul Ernest Târnoveanu.
Coiful de la Coțofenești a devenit și obiect de răfuieli politice între liberali și țărăniști.
În ciuda tuturor acestor peripeții, coiful a supraviețuit și a ajuns în patrimoniul statului român, reprezentând una dintre cele mai valoroase piese ale tezaurului național.
„Un astfel de incident major nu a avut loc niciodată, în cei 170 de ani de existență ai Muzeului Drents”
Muzeul Drents este un muzeu de artă și istorie din Assen, capitala de de 68.800 de locuitori a provinciei Drenthe (nord-estul Olandei, la sud de Groningen).
Deschis în 1854, muzeul are o colecție de artefacte preistorice, artă aplicată și artă vizuală, precum și expoziții temporare (cum a fost și cea cu Tezaurul Dacic).
În anul 2023, Muzeul Drents a avut 179.345 de vizitatori (în medie, aproape 700 în fiecare zi în care a fost deschis).
Muzeul Drents a precizat, într-un comunicat: „Un astfel de incident major nu a avut loc niciodată, în cei 170 de ani de existență. Pentru Muzeul Drents și Muzeul Național de Istorie a României este o zi neagră”.
Directorul general al Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat: „Piesele mai bune au fost furate, patru piese de top din expoziție au dispărut. A existat o anumită cunoaștere a problemei”. Tupan a numit Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice.
Ce conținea Tezaurul Dacic aflat în Olanda
Expoziția era deschisă în perioada 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025, potrivit unui comunicat al Muzeului Național de Istorie a României.
Au fost trimise 673 de bunuri din metale prețioase, făcând parte din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România.
Printre cele mai importante piese prezentate în cadrul expoziției se regăsesc tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului de la Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare, coiful de la Coțofenești, diadema de la Bunești-Averești, piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești, brățările dacice din Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj.
De asemenea, erau prezentate pentru prima dată publicului obiecte provenind din trei tezaure descoperite în ultimii ani în județele Suceava, Bacău și Brașov.
Ultima zi a expoziţiei era duminică, 26 ianuarie, iar luni piesele expuse urmau să se întoarcă în România.
REZOLVA „specialii”. pm-ul A FACUT O CE LULA DE criza.
In „celula” lor de „criza”,se afla cumva si cea care a hotarat,fara sa consulte legea data in 2023 de ciociuci, pe care comasata cu studii economice in URSS trebuia sa o stie,care spune ca fara hotarare de guvern ,nicio expozitie de patrimoniu nu poate fi scoasa din tara? O fi fost bolnava cand s-a semnat hotararea?Turcanca se da copila,ca sa nu spun altceva.Se puteau duce in afara si copii ,nu neaparat originalele,dar deh,costa, si banii de la buget trec intai prin fata lor,a comasatilor,ei hotarasc ce sa dea,cat sa dea ,sau deloc.Lasa ca artistii se descurca si fara bani de la buget,nu
si sinecuristii lor, care trebuie intretinuti zilnic din banii nortri..Uite asa,niste prosti si incompetenti dau apa la moara unor smecheri din sistem care se dau „suveranisti” pe tik tok,in fara unora care nu au calcat si nu calca pe la scoala cu lunile,ce sa mai spun de muzee!
Nulitatea stolojană, Raluca Țurcană, cu școli moscovite, gagademii de apărare, că minte nu are… Oare un’ să fie Tazaurul României, care plecat-a prin voie de la Turcana Bucălaia, politrucă hăbăucă, băgăreață și deloc isteață?
Să ne gândim, totuși, că avem în țară și colecționari. Și încă ce colecționari. Vă mai aduceți aminte de PM Năstase? Care a comandat să se fure brățări dacice de la Sarmizegetusa. Mă gândeam că am mai putea avea colecționari d’ăștia. Ce Getei Carmen nu i-ar strica așa ceva? Sau concubinei Docuz? Hmm?
Nu mai dați vina pe ruși. Românii niciodată nu sunt vinovați. Hai să fim puțin mai serioși.
Sunt vinovati de prostie,si,ce „curios”,tocmai prostii conduc azi tara,iar rusii profita!