VIDEO. Dragoș Anastasiu: „Demisionez! Dar reformele nu trebuie să se oprească” / „Am dat «șpagă de supraviețuire». Statul m-a terorizat”

Inevitabilul s-a produs: devenit o vulnerabilitate pentru Guvernul Bolojan, vicepremierul Dragoș Anastasiu a renunțat la funcție. El a dat explicații într-o conferință de presă care a durat mai mult de o oră, la Palatul Victoria.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu (61 de ani) a anunțat duminică, 27 iulie, că demisionează din Guvernul condus de Ilie Bolojan, în cea de-a treia zi după izbucnirea scandalului „Mită la ANAF”

„Indiferent ce aș spune, ce aș face, va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem”, a explicat Anastasiu, care era vicepremier de 34 de zile (din 23 iunie).

Demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu vine după dezvăluirile că timp de 8 ani, în perioada 2009-2017, companiile sale au mituit-o pe Angela Burlacu, inspector ANAF, pentru a nu avea probleme la controale. Anastasiu a recunoscut mituirea angajatei Fiscului atât în fața procurorilor DNA, cât și a judecătorilor. În prezent, Angela Burlacu e întemnițaă la Penitenciarul Târgșor (județul Prahova), având de ispășit o condamnare de 5 ani în urma acestui caz. În plus, judecătorii i-au confiscat peste 500.000 de lei – șpaga primită de la compania lu Anastasiu.

Astăzi, Anastasiu a spus că mituirea Angelei Burlacu nu era o „șpagă de îmbogățire”, ci o „șpagă de supraviețuire”. El a descris mecanismul infernal prin care „statul asupritor” l-a constrâns să cedeze șantajului. „Am greșit, am vrut să-mi salvez business-ul, salariații, în condiții ostile. În viață am făcut multe greșeli și am plătit pentru ele”, a spus el.

Anastasiu este primul membru al Guvernului care părăsește Cabinetul Bolojan. Un alt vicepremier, Marian Neacșu (PSD), continuă să ocupe această poziție deși în trecut a fost condamnat definitiv la 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru fapte de corupție.

VIDEO: Explicațiile lui Dragoș Anastasiu

„În acest climat, nu mai pot să ajut. Aș face mai mult rău decât bine”

„Intrarea mea în Guvernul României a avut de a face cu faptul că am vrut să ajut. M-a întrebat premierul acum două luni ce vreau să fac cu restul vieții mele. Și i-am spus că cel mai simplu pentru mine e să continui cu zona de business. Dar i-am spus că vreau să am impact și m-a întrebat dacă sunt dispus să fac acest pas și i-am spus că da”, a spus Anastasiu în conferința de presă de la Palatul Victoria.

El a continuat: „În acest moment, în acest climat, îmi este clar că nu mai pot să ajut. Indiferent ce aș spune, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare – bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. Este motivul pentru care, discutând cu premierul, i-am spus că aș face mai mult rău decât bine și că este momentul să fac un pas în lateral, în spate și să demisionez”.

Cuvântul „demisie” a fost pronunțat după circa 40 de minute de la startul conferinței de presă.

Anastasiu a încercat să „îmblânzească” și eticheta de „șpăgar” care i-a fost pusă în aceste zile: „E nedrept. Există două tipuri de șpăgi: «șpăgi de supraviețuire» și «șpăgi de îmbogățire». «Șpaga de supraviețuire» e atunci când… Și, apropo, în anii ’90, șpaga era cu plicul sau cu geamantanul. Din anii 2000, lucrurile s-au mai sofisticat, se merge cu contracte de consultanță”.

Explicațiile lui Dragoș Anastasiu

„Suntem obligați să facem reforme”

• „Am luat câteva zile de gândire, pentru a acumula cât mai multe informații, pentru a avea răspunsurile la cât mai multe întrebări și pentru a reflecta cu privire la cea mai bună decizie pentru a nu periclita Guvernul României și chiar și persoana mea fizică.”
• „Contextul în care ne aflăm: un guvern care e instalat de o lună, condus de Ilie Bolojan, care este extrem de determinat și de ferm în a face reformele de care România are nevoie. Suntem obligați să facem reforme, pentru că situația bugetului este una extrem de dură, de tensionată.”
• „Trebuie să mergem mai departe cu planul de reformă. Suntem în faza Pachetului 2, care are mult de-a face cu lipsa de echitate din societate, are de-a face cu risipa și cu eficiența. Sunt măsuri care se iau în zona de sănătate, în zona administrației publice locale și, de asemenea, măsuri de eficientizare a companiilor de stat. Aici a apărut persoana mea în joc, într-un grup de lucru cu mai multe ministere, directorii multor companii de stat – 1.337 de companii, câteva foarte performante, unele care se țin pe linia de plutire și foarte multe care au probleme foarte mari.”
• „Încă sunt multe sinecuri. Este un loc pe care dacă-l deranjezi, e ca și cum bagi bățul într-un viespar. Ne așteptăm să fie o rezistență foarte mare, să nu fie multe aplauze. E și motivul pentru care au plecat o serie de atacuri.”
• „În acest context a apărut în spațiul public implicarea mea într-un dosar mai vechi, care era public și acum cinci luni, și acum doi ani, și atunci când am fost chemat să fiu consilier la Cotroceni… Acest dosar era în spațiul public și era cunoscut.”
• „N-am venit să mă poziționez ca victimă, ci să vă dau câteva explicații pentru a înțelege contextul.”

Statul în acțiune: Poliția Economică, Parchetul ANAF

• „O să încep cu contextul anilor 2005, 2006, 2009, așa cum l-au avut companiile conduse de mine în acea perioadă. Am avut o companie care făcea transporturi internaționale, avea suficient de multe autocare, mulți angajați, o activitate care este în așa fel reglementată, încât e necesară rambursarea de TVA.”
• „Trei ani de zile, compania mea a fost anchetată de Poliția Economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. S-a constatat la un control la graniță al câtorva autocare ale subantreprenorilor noștri că erau mai mulți pasageri decât bilete prezente. Au venit să verifice ultimii cinci ani, 500.000 de bilete, era un munte de cutii. Au spus că vor să compare numărul de bilete din plicuri cu evidențele de la Poliția de Frontieră. Ne-au dat evidențele legate de fiecare șofer în parte, evidențele erau absolut nerelevante.”
• „Lucrul acesta a durat trei ani. Trei oameni au lucrat la Poliția Economică trei ani, timp în care rambursarea de TVA a companiei noastre a fost blocată, că așa era regula, și se adunaseră bani mulți, depășeam un milion de euro. Venise criza financiară. Pe autocarele noastre, jumătate din pasageri. Fiecare cursă era o pierdere, acum mergeam cu 25-30 de pasageri.”
• „Situația companiei era absolut dezastruoasă, motiv pentru care am tot încercat să urgentăm finalizarea anchetei. După trei ani și ceva am fost chemat și mi s-a spus: Nu avem absolut nimic ce să vă reproșăm. Am fost privit în ochi și mi s-a spus: «După trei ani de anchetă eu nu pot să închid pur și simplu acest dosar, voi propune începerea urmăririi penale. Nu pot închide dosarul, pentru că s-a lucrat prea mult la el». Motiv pentru care s-a solicitat începerea urmăririi penale împotriva mea.”
• „Am fost chemat la Parchet și mi s-a spus textual: «Eu nu știu ce să fac cu acest dosar, pentru că nu am ce să fac cu el, de ce este la noi?». Am scris o declarație, peste două săptămâni s-a închis dosarul.”

Șantajul, șpaga

• „Acesta este contextul în care în 2009 vine ANAF cu persoana inculpată în dosarul de care facem vorbire (Angela Burlacu – n. red.) și începe control de fond pe cinci ani. Durează patru luni și la un moment dat colaboratorii mei vin la mine și mi-au spus: «Totul pe contabilitate este foarte bine, dar avem probleme legate de evidențele din ștatele de plată. Inspectoarea ne-a spus că e grav și are o propunere constructivă: „Avem două variante: ori suspendăm controlul, vă uitați pe toate evidențele, le refaceți, ștate de plată de mii de persoane timp de cinci ani, și vedem ce iese; sau închidem acum controlul și vă recomand o firmă care se va ocupa de aceste lucruri, va dura câteva luni, dar eu am încredere în această firmă că va face lucrurile să se întâmple în așa fel încât să avem evidențele la zi”».”
• „Acesta e un moment în care eu și partenerul a trebuit să decidem ce facem. Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, munca noastră de 15 ani, 20.000 de călători peste tot în Europa care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu aceste autocare ale noastre acasă, sau să dau curs șantajului, să dau curs propunerii și să închidem dosarul. În măsura în care toate celelalte elemente ale controlului erau în regulă.”
• „Partenerul meu a semnat un contract pe una din firmele noastre, pe care el o gestiona, și de aici încolo cred că lucrurile sunt clare în rechizitoriu.”
• „Ce anume s-a întâmplat ulterior și ideea că a durat foarte mult până când partenerul meu a mers la DNA și a denunțat… Au fost niște încercări de rezolvare a problemei, n-au fost de succes, după care nu s-a mai întâmplat nimic, colaboratorii mei au preluat lucrul, au refăcut toate ștatele de plată, pentru ca la sfârșit să vedem că sumele plătite de noi către stat erau mai mari decât ar fi fost nevoie.”
• „La un moment dat, au început să fie solicitări de excursii din partea funcționarului de la ANAF (Angela Burlacu – n. red.), care s-au soldat cu facturi, pur și simplu neplătite – un an, doi, trei, patru. Eu n-am avut informații cu privire la faptul că, de exemplu, facturile nu erau plătite și la un moment dat lucrul acesta a explodat. Am aflat, am întrebat de ce, mi s-a spus că «de frică», pentru că persoana respectivă a mai venit în control la noi cu alte ocazii și de fiecare dată cu aceeași severitate, aceleași țipete, amenințări la adresa colaboratorilor mei. A introdus acest sistem de teroare care a generat frică – de a pune presiune pe reziliere de contracte, pe plata facturilor etc.”
• „Am decis cu partenerul să spunem adevărul. El semnase contractul, el a fost cel care a depus denunțul, eu am fost martor, am știut în primă fază, mi-am asumat într-o situație de foarte mare criză. Ce s-a întâmplat apoi ați văzut.”

„Șpăgi de supraviețuire” și „șpăgi de îmbogățire”

• „Am fost declarat «șpăgar»; aș vrea să vă spun din start că s-a făcut un studiu cu privire la șpăgi în România – există două tipuri: «șpăgi de supraviețuire» și «șpăgi de îmbogățire». În anii ’90 era cu plicul sau cu geamantanul, din anii 2000 lucrurile s-au mai sofisticat, se merge cu contracte de consultanță. Din punctul nostru de vedere, treaba a fost în zona «de supraviețuire». În perioada de timp în care au continuat aceste contracte, facturi neplătite, în toată perioada asta a fost zona de frică și supraviețuire. În toată această perioadă, compania mea a plătit 75 de milioane de lei impozite la stat. Nu a fost nicio secundă, dar nicio secundă, evaziune fiscală. Avem toate veniturile înregistrate, toate salariile plătite oficial, spre deosebire de foarte multe firme. În niciun moment nu a fost vorba de zona cealaltă, care se cheamă îmbogățire.”
• „Nu, nu sunt șpăgar. Sunt un om onest și integru. Când am avut întregul adevăr, m-am dus la DNA.”
• „S-a născut o dispută, dacă am fost martor sau denunțător sau martor denunțător. Nu eu am semnat un denunț. Eu am fost martor și așa se vede în tot rechizitoriul. Nu am mințit când am spus că am fost martor.”

Bullyingul statului în relața cu antreprenorii

• „Au fost foarte mulți antreprenori care au spus că au pățit și ei, asta este realitatea anilor respectivi și probabil și astăzi continuă într-un anumit fel. Sunt și mesaje care critică pe cei care și-au asigurat supraviețuirea cedând șantajelor și bullyingului statului – și acestea sunt corecte. Atmosfera în care antreprenorii a trebuit să-și facă treaba și să crească această țară…”
• „Da, am făcut greșeli și eu, dar țara asta a crescut cu noi, într-o atmosferă complicată, într-un parteneriat cu statul care niciodată n-a fost corect și nici astăzi nu este corect. Statul este partenerul tuturor companiilor, la data de 25 ale fiecărei luni își ia dividendele, pe care noi le luăm – dacă există – la sfârșitul anului. Datoria statului e să fie partener, nu dușmanul economiei.”
• „Încurajez fiecare antreprenor să vorbească, să spună în ce condiții s-a făcut business în România și cât de bun e statul ca partener. Statul s-a ameliorat în ultimii ani, dar a fost inacceptabil ani și ani de zile.”

„Nu mai putem continua așa, cu un stat asupritor al companiilor din România!”

• „Controalele ANPC. Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, dar una e să-ți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe TikTok. Umilirea antreprenorilor nu cred că este un comportament corect al statului român. Apelez la stat să nu mai facă așa ceva. Să-și facă datoria!”
• „Evaziunea fiscală. Clar că nu mai putem să funcționăm așa. De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani? Ucraina s-a digitalizat în doi ani de război. Nu vrem, pentru că în continuare tolerăm același comportament al controalelor…”
• „Statul are miliarde de lei datorii la firmele private, miliarde. Vă dau exemple. Rambursarea plăților pe concediile medicale – miliarde. Plata companiilor de energie care au făcut plafonarea în energie și sunt neplătite. Am sunat doi constructori mari, ieri, și mi-au spus că au împreună 1,5 miliarde de lei nefacturați pe lucruri pe care le-au prestat deja, alt miliard facturat și neplătit. Au spus că nu facturează pentru că li se spune că nu sunt bani și dacă facturează se încarcă și cu TVA.”
• „Intrarea mea în Guvern a avut de-a face cu normalizarea, «reforme» poate e prea mult spus. Ca să ajungem la reforme, trebuie să ne normalizăm, iar statul trebuie să devină partener. Nu mai putem continua așa, cu un stat asupritor al companiilor din România!”

„I-am spus premierului că voi face mai mult rău decât bine”

• „Ce urmează? Intrarea mea în Guvern a avut de-a face cu faptul că am vrut să ajut. M-a întrebat premierul ce vreau să fac cu restul vieții mele și i-am spus că lucrul cel mai simplu e să continui ce făceam, zona de business, să merg înainte cu proiectele. Am trăit în Germania și m-am întors benevol, a fost cea mai bună decizie a vieții mele. România e o țară plină de oportunități, care a fost tratată prost de noi toți în ultimii 35 de ani și trebuie să regândim modul în care vrem să avem o țară.”
• „Asta i-am spus premierului, că e cel mai simplu pentru mine, dar în același timp i-am spus că vreau să am impact. I-am spus că sunt dispus să fac acest pas, atâta timp cât pot să ajut.”
• „În acest climat, mie îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut, pentru că indiferent ce aș spune și aș face, va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. Este motivul pentru care, discutând cu premierul, i-am spus că voi face mai mult rău decât bine și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, și să demisionez.”

„Statul trebuie să devină un partener loial al business-ului”

• „Plecarea mea din Guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să se oprească – dimpotrivă! Fac un apel public premierului să preia personal grupul de lucru pentru reformarea companiilor de stat. Îl rog să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare AMEPIP.”
• „Îl rog să continue această muncă, punându-i la treabă și pe cei din privat care și-au declarat intenția să ajute și au fost luați la țintă – nu degeaba, probabil.”
• „Nu vreau să decredibilizez imaginea Guvernului. Am făcut multe greșeli și am plătit pentru ele.”
• „Am discutat foarte mult cu foarte multe organizații de business, a fost o efervescență extraordinară, au venit idei, au venit propuneri, au venit soluții, au venit oameni, cum n-a fost niciodată, pentru că au simțit că se poate face reformă. Îi rog să nu se demobilizeze. Să nu fie dezamăgiți că cineva venit din mediul privat face un pas în lateral.”
• „Îi rog pe toți cei care au criticat și pe toți cei din mediul privat să găsească pe cineva mai bun, pe cineva curat, perfect, dacă se poate, dar nu să stea deoparte și doar să critice.”
• „Este momentul ca oamenii să nu mai suporte, să vorbească, să arate cu degetul către toți, OK, eu plec – să introducem măcar standardul ăsta la nivelul partidelor!”
• „Reformele trebuie să continue! Plecarea mea nu va opri acest lucru, să nu se bucure prea mulți. Avem un premier decis să continue reforme.”
• „Antreprenorii nu trebuie să poarte anatema incorectitudinii și nu trebuie să fie demobilizați. Statul trebuie să devină un partener loial al business-ului.”
• „Aș vrea să mulțumesc premierului României pentru că a avut încredere în mine și să-i spun că trebuie să continue – este singura șansă pe care România o are astăzi, un om atât de determinat să facă reforme.”

DNA: „Ambilor li s-a atribuit calitatea de martori denunțători”

Sâmbătă, 26 iulie, cu o zi înaintea demisiei lui Dragoș Anastasiu, DNA a transmis printr-un comunicat că doi reprezentanți ai SC Touring Eurolines SA, inclusiv Anastasiu, au venit voluntar la sediul instituției, în urmă cu 7 ani, cu un denunț deja scris. Au primit calitatea de martori denunțători în dosarul mitei de la ANAF.

„La data de 2 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie inițiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunț deja redactat pe numele unuia dintre ei (partenerul de business al lui Anastasiu – n. red.). Aceștia au fost audiați în aceeași zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunțători.

Calitatea de martor denunțător este strâns legată de informațiile utile aduse la cunoștința organului de urmărire penală, în orice formă (denunț / declarație de martor), înainte ca acesta să fi fost sesizat.

Detaliile cuprinzătoare oferite de cei doi au fost valorificate și au condus la trimiterea în judecată și, ulterior, la condamnarea inculpatei Burlacu Angela Georgeta, ambii fiind considerați de procurorul de caz martori denunțători, beneficiind de prevederile legale aplicabile în această situație, respectiv art. 290 alin. 3 din Codul Penal și art. 292 alin. 2 din Codul Penal.

Este regretabil că, prin felul în care unii actori publici interpretează eronat dispozițiile legale, se aruncă o urmă de dubiu asupra unei hotărâri judecătorești definitive ce beneficiază de autoritate de lucru judecat.

În această dezbatere publică, în care DNA a fost solicitată de mass-media să se pronunțe asupra unui dosar pe care l-a instrumentat și care a fost confirmat definitiv de către instanța de judecată, interesul nostru instituțional ține exclusiv de o prezentare corectă a faptelor și a temeiurilor juridice. Respingem atragerea DNA în discuții politice de orice natură.”

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* „Specialii” ne fac „campionii lenei” în UE: românii – cea mai scurtă viață profesională