Teologul Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a scris marți, pe Facebook, o postare care a devenit repede virală, strângând în nici 24 de ore peste 1.800 de distribuiri. Bănescu ia mai multe afirmații cu aparență religioasă, făcute de Călin Georgescu, și arată că acestea sunt, de fapt, erezii și misticisme fără nicio legătură cu creștinismul.
În toate discursurile sale, candidatul face referire insistentă la Iisus Hristos, la creștinism, la credință, iar sute de preoți ortodocși, dar și bisericile neoprotestante îi fac propagandă furibundă. Nenumărați români credincioși sunt seduși de aceste cuvinte. Teologul Vasile Bănescu arată însă că e vorba de un delir mistic fără legătură cu creștinismul.
Afirmațiile lui Călin Georgescu n-au niciun fundament în teologie, sunt contrare credinței creștine și învățăturilor lui Iisus Hristos. Creștinismul e o chestiune personală, nu individuală, rugăciunile oamenilor ajung la Cer în același timp, indiferent la ce altitudine sunt făcute, România e o țară ca oricare alta și pădurile din Carpați n-au nicio legătură cu rădăcinile spirituale ale umanității, explică fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei.
Citiți mai jos replica aplicată pe care Vasile Bănescu i-o dă candidatului Călin Georgescu.
Vasile Bănescu: „Carpații, adevărate hangare ale dumnezeirii garate definitiv în România, sunt supra-apreciați ca munți și subestimați ca sanctuare ale energiilor divine necreate”
„Razne sapiențiale de «cler și popor» seducătoare.
Răspunsuri ludic-minimaliste.
– «Rugăciunile din Carpați sunt cele mai puternice, fiind aproape de cer.»
Rugăciunile oamenilor, indiferent la ce altitudine se roagă, ajung împreună la Cerul care e pretutindeni la fel de aproape de omul rugător.
– «Rugăciunea este cea mai pură formă de rezistență împotriva manipulării globale.»
Rugăciunea este o formă de rezistență la asalturile manipulatoare ale diavolului care nu se roagă. Ea e expresia credinței realiste, nu a luptei cu imaginarul și vagul.
– «Credința colectivă a românilor poate schimba cursul istoriei.»
Creștinismul e personalist, nu colectivist. Rugăciunea nu e niciodată etnică și colectivă, ci personală. Ea nu poate schimba decât persoana care se roagă, nu istoria și umanitatea.
– «România este un sanctuar care protejează esența umană de influențele externe.»
România este o țară sud-est europeană care fără ajutor extern nu s-ar mai putea proteja pe ea însăși de anumite influențe și agresiuni de la Răsărit. Esența umană e «chipul» spiritual al Creatorului.
– «Pădurile din Carpați sunt martorii eterni ai rădăcinilor spirituale ale umanității.»
Pădurile din Carpați au apărut după formarea Carpaților și au calitatea de martor doar în ceea ce privește propriile rădăcini înfipte în pământ. Umanitatea și spiritualitatea ei nu sunt forestiere.
– «Rugăciunea este calea prin care putem schimba energia întunecată a lumii.»
Lumea creată de Dumnezeu nu poate fi străbătută maniheic și gnostic de o energie întunecată, ci doar de rațiunile pline de sens ale Rațiunii creatoare.
– «Fiecare rugăciune făcută în România hrănește energiile universale ale luminii.»
Rugăciunea este expresia credinței conștiente de realitatea dialogului cu Dumnezeu și nu-l hrănește spiritual decât pe omul care se roagă. «Energiile universale ale luminii» străine de creștinism doar coboară din lumea vagului spre cea a nimicului.
– «Hristos a înviat pentru ca poporul român să devină un far al lumii.»
Iată cum eroarea bimilenară conform căreia Hristos ar fi înviat pentru mântuirea fiecărui om din lume a fost în sfârșit corectată:
Hristos a înviat, de fapt, pentru poporul (pre)român și doar pentru el. «Farul Constanța» nu este doar un nume de echipă, ci simbolul etnic suprem care luminează intermitent până la capătul lumii.
– «Fiecare român are în el o scânteie divină care poate aprinde lumina universală.»
Spre deosebire de toți oamenii din istoria trecută și viitoare, creați de un meschin Demiurg, românii sunt singurii creați de Dumnezeu. De aceea sunt scânteietori și înaintemergători ai luminii încă neaprinse, dar universală.
– «Fiecare fir de iarbă din România are o semnificație sacră în echilibrul universal.»
Aceleași «fire de iarbă» l-au inspirat pe însuși Walt Whitman, chiar dacă acesta, din motive ce nu-i fac cinste, nu s-a declarat român. Firul de iarbă românesc este hieroglifa sacră a Universului.
– «Neutralitatea este protecția divină împotriva influențelor malefice.»
Neutralitatea față de rău este protecția ortodoxistă asigurată maleficului și influențelor sale.
– «România este locul unde divinitatea a decis să păstreze esența purității umane.»
Divinitatea, deși nu apreciază predestinarea, a decis, totuși, din veșnicie ca România, veșnică și ea, să fie «sticluța» cu esența pură și tare a umanității?
– «Carpații nu sunt doar munți, ci sanctuare ale energiilor divine.»
Carpații, adevărate hangare ale dumnezeirii garate definitiv în România, sunt supra-apreciați ca munți și subestimați ca sanctuare ale energiilor divine necreate.“
RUGA PENTRU POPORUL MEU
Intr-o lume asa cretina nici Religia Crestina,
Cat e de-mpaciuitoare, nu are nici o valoare!
Cand satanele in sutana cheama la razboi, din strana,
Poporul, bleaga cireada, in ce Dumnezeu sa creada?!
Dupa ce a creat lumea, Creatorul si-a luat mana:
Ne-a abandonat, in toate, sa razbeasca… cine poate!
El, cam obosit , saracul, si-a mai prelungit Sabatul
Si a uitat ca o luna… n-are doar… o saptamana!!!
Si-asa au trecut milenii, s-au inmultit pamantenii,
Si cu cat s-au inmultit… mai toti s-au ticalosit.
Eu… sunt derutat complet! Chiar daca am Internet
Si nu sunt nici „ala prostu”… nu-mi mai aflu-n lume rostu”!
Asa ca, Doamne, fa bine si revino-ntre „jivine”
Ca fara Carmaci dibaci… toate-s conduse… de draci!!!
Fa si- un ochi pentru romani, ca prea-s tradati de straini
Si cand nici nu se asteapta… pierd Ardealul… de pe harta!!!
Bravo! Felicitari 🙂
Multumesc mult! Dar, daca Babacu tace… parca nimic nu-mi mai place!
Fara el siteu-i „pustiu” ca nu-mi vine sa mai scriu.
Dar, din stima ce v-o port, nici nu vreau sa ma dau… mort!!! 🙂
Babacu’ sa tacă?
Munceste ca de obicei pe articolele cu cele mai multe vizualizări. Încearcă din răsputeri să se facă înjurat, ca sa strige dupa aia ca e victimă. Mama lui, Şoşoacă, l-a învățat asta. Aşa-i, Babacule?