“Ce faci dacă nimic nu mai funcționează?”, “Ai mâncare și apă?”. “Iti poți încălzi locuința?”, “Ai cash?” Sunt câteva din întrebările la care încearcă să dea răspunsuri o broșură cu sfaturi în caz de război și de criză, tipărită deja în 4 800 000 de exemplare. Săptămâna viitoare ea va ajunge în absolut toate locuințele celor 10 milioane de suedezi.
Ideea a fost a guvernului, iar planul este pus în aplicare de MSB, Institutul de protecție socială. Dan Stensson, președintele său a declarat că Suedia e o țara mai sigură decât multe altele, însă amenințări există totuși.
În paginile broșurii, oamenii sunt învățați să își facă provizii de conserve, cartofi, paste, apă, legume fierte, pâine du termen de valabilitate mare, să aibă un aparat de radio cu baterii la care să poată asculta știrile, dar și ceva medicamente, scutece și tampoane igienice. Un power bank pentru mobil nu este nici el de prisos. Se mai amintește și că în adăposturi nu va exista nimic altceva în afară de apă și de toalete.
Este pentru a doua oară în istorie când o astfel de broșură este distribuită. Prima dată s-a întâmplat în 1961. Varianta de atunci apărea în plin război rece și era clar axată pe sfaturi în caz de conflict armat. Se spunea inclusiv cum se procedează pentru a minimiza riscul de expunere la radioactivitate, dacă explodează o bombă atomică, cum se mobilizează oamenii și cum se evacuează orașele. După apariția ei, o parte din informații au continuat să fie publicate timp îndelungat în cărțile suedeze de telefon.
În broșura care se va distribui săptămâna viitoare lucrurile stau puțin altfel, fiindcă indicațiile se referă mai mult la felul în care gospodăriile individuale trebuie să se pregătească.
În ambele există însă și fraze mobilizatoare care spun că Suedia nu se va preda niciodată, că dușmanii vor încerca să răspândească multe știri false și că orice mesaj de genul “Rezistenta a fost infranta” este o minciună.
Oamenii sunt invitați să învețe cum se acordă primul ajutor și să se angajeze în asociații care se ocupă de pregătirea populației pentru cazuri de criză. La finalul broșurii, există o pagină pe care fiecare poate scrie numere importante de telefon, adrese, precum și locul în care se află cel mai apropiat adăpost.
Sistemul de alarmă din orașe se scrie că este testat la ora 15, în fiecare zi de luni din martie, iunie, septembrie și decembrie. Chiar și codurile semalelor de alarmă apar în broșură, pentru ca oamenii să poată face diferența dintre o alarmă de potențial pericol, una de atac aerian și sunetul care indică finalul atacului.
Dacă informațiile din broșură sunt în limba suedeză, ele au un variante în 16 alte limbi și dialecte pe site-ul Instituției de protecție civilă sub forma unor fișiere .pdf.
Motivul care a făcut că guvernul să prefere varianta pe hârtie este evident acela că, în caz de război sau criză majoră, internetul este probabil unul din primele servicii care vor dispărea. Suedezii își simt și sistemul financiar foarte expus, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a plăților se fac astăzi cu carduri și alte instrumente virtuale, iar economia întregii țări este bazată pe sisteme online.
RFI.ro
