Lipsa de reforme și încercarea de a continua pe aceeași linie ca și până acum din partea guvernării PSD-PNL aduc România pe buza prăpastiei financiare. O nouă agenție de rating importantă la nivel mondial, Standard&Poor’s a retrogradat perspectiva ratingului țării noastre de la stabilă la negativă – BBB-/A-3 –, cu avertismentul că există riscul unei noi retrogradări la „junk“, adică „gunoi“.
Dacă ajungem la „junk”, România nu va mai putea să se împrumute de pe piețele externe și va fi nevoită să apeleze la Fondul Monetar Internațional (FMI). Consecințele vor fi dramatice, ținând cont că regimul PSD-PNL se împrumută azi 25-30 de miliarde de euro pe an ca să plătească salarii, pensii și clientela de partid.
Agenția Standard&Poor’s estimează că deficitul României va rămâne și în următorii patru ani de peste 6% din PIB! Experții anticipează că actuala coaliție, născută sub bagheta lui Klaus Iohannis în 2021, nu va fi capabilă de reforme și de reducerea cheltuielilor statului.
Practic, revizuirea în jos a ratingului de țară ne plasează pe penultima treaptă de jos a scării Standard&Poor’s. Sub actuala cotație nu mai e decât „junk“, unde există un risc major ca PSD-PNL să ne ducă în următoarea perioadă.
O consecință imediată a acestei retrogradări va fi că actuala Putere va plăti dobânzi și mai mari decât până acum pentru împrumuturile pe care le face ca să alimenteze imensul număr de bugetari, pensionarii speciali și clientela de partid conectată la bugetul public.
Această rostogolire a datoriilor și finanțare din împrumuturi a cheltuielilor bugetare se va opri când vom ajunge la categoria „junk“. Atunci va începe efectiv prăpădul, iar România va intra în faliment asemenea Greciei în 2009.
Standard&Poor’s a menționat că va urma retrogradarea la „junk“ dacă Guvernul PSD-PNL-UDMR nu reduce deficitul bugetar, care e de departe cel mai mare din UE. Explicația agenției este că există riscuri majore în privința finanțelor publice: „Realizarea planului guvernamental de consolidare fiscală ar putea fi o provocare, nu în ultimul rând din cauza fragmentării politice sporite evidențiate de rezultatele alegerilor de anul trecut, precum și de perspectivele de creștere economică mai lentă”.
Agenția a făcut observația că asemenea nivel de deficit s-a mai văzut doar în timpul pandemiei! Până în 2027, datoria publică va depăși 60% din PIB, arată Standard&Poor’s, iar cheltuielile cu plata dobânzilor la împrumuturi va ajunge la 8% din veniturile României!
Se menționează că România a crescut în ritm susținut, iar veniturile la nivel bugetar au urcat și ele cu 10% de la an la an, dar economia n-a putut, pur și simplu, să producă pe măsura cheltuielilor angajate de PSD și PNL, care au crescut în medie cu 19% de la an la an.
Standard&Poor’s demontează minciunile lansate de Iohannis, Ciolacu, Ciucă și de oamenii lor în ultimul an, subliniind că această explozie a cheltuielilor bugetare nu s-a produs din cauza investițiilor, ci a creșterilor salariale în sectorul public, care au fost de 20% (circa 18 miliarde de lei) și a creșterii pensiilor (14 miliarde). Acestea au reprezentat împreună 1,8% din PIB, peste investițiile publice care au fost de 1,4% din PIB (24 de miliarde de lei).
Și creșterea cheltuielilor militare a reprezentat 2,5% din PIB, dar în acest domeniu era necesară investiția, deoarece avem la graniță o putere agresivă, Rusia, care-și manifestă explicit intenția de a lua la țintă și România, dacă trece de Ucraina.
te conduc atatia academicieni patiseri, la ce sa te astepti? Intr-o tara normala aveau loc demisii cu anchete… Noi, ii votam ca oile.
JUNK, apoi dispariția de pe harta Europei, ca un stat fără viitor, fără persepective, cu cel mai mare exod din istorie, condus de „elitele psdpnl” ale „specialie” Lia Gămălia. Dumnezeu îi mai poate apăra pe români!
Nu-i nici o surpriză. România este în procedura de deficit excesiv (EDP) încă din anul 2020. Cu toate astea guvernele Cîţu, Ciucă si Ciolacu-1 nu au făcut nimic pentru reducerea deficitului. Ba dimpotrivă, deficitele fiscale ale României din ultimii ani, în special deficitul din 2024 a fost de aproape 8,7% din PIB. Astfel, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie, 2024 și cu un deficit bugetar mare și în continuă creștere, agenția Fitch Ratings- fondată în 1914 și recunoscută pentru evaluarea piețelor emergente și a datoriilor suverane a revizuit pe 18 decembrie ratingul de țară al României, de la risc moderat stabil la negativ.
Iată că la numai o lună de la retrogradarea făcută se agenția Fitch de la ratingul de țară BBB- stabil la BBB- negativ, a venit a doua retrogradare din partea agentiei Standard & Poor’s (S&P) – fondată în 1860, una dintre cele mai vechi și respectate agenții de rating care pe 24 ianuarie, 2025 a revizuit ratingul României de la stabil la negativ, ceea ce înseamnă că rating-ul țării la un pas de „junk” (gunoi), adică o țară nerecomandată investițiilor. De aceea, România trebuie să treacă la implementarea unui program de reformele care ar trebui aplicate rapid pentru stabilizarea economică.
In campania electorală pentru alegerile parlamentare PNL a venit cu un plan de reforme, propus de Ilie Bolojan menit să schimbe modul de funcționare a statului român, prin eficientizarea administrației și reducerea risipei, după cum urmează:
1. Reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței românilor exprimată prin vot la referendumul din 2009;
2. Debirocratizarea și fuzionarea agențiilor publice, pentru o administrație mai suplă, mai eficientă și mai rapidă, cu mai puține piedici pentru cetățeni și antreprenori;
3. Reducerea cheltuielilor cu demnitarii prin reducerea numărului de miniștri, de secretari de stat și șefi de agenții;
4. Descentralizarea administrației publice prin mutarea deciziilor trebuie mai aproape de autoritățile locale care cunosc cel mai bine nevoile comunităților lor. Descentralizarea propusă de Ilie Bolojan asigură un stat mai funcțional și mai eficient.
5. Reducerea subvențiilor pentru partidele politice care trebuie să fie responsabile față de alegători, să se concentreze pe performanță și transparență, fără a fi dependente de banii publici.
Pe de altă parte, România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-at reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
De aceea si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
Amintim că încă din anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României. (Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Ulterior, proiectul de lege a ajuns si la senat în timp ce presedintele senatului ajunsese Nicolae Ciucă, dar nici acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
De aceea, guvernul actual Ciolacu-2 nu trebuie să mai tergiverseze lucrurile ci să ia proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, pentru a fi adoptat de actualul parlament acum când a ajuns cutitul la os din cauza deficitului bugetar excesiv.
Socol a ramas cu sinecurile, populatia cu platile.
Niște nesimțiți ăștia de la Standard&Poor’s. Să vină Lia Gămălia să le zică una și să le bată obrazul ca să se rușineze… Agenți ai Kremlinului, asta sunt, ăi de vor să destabilizee țara,,,
Îi doare,n cur au furat și vor pleca din țară cu neamurile lor. Nu au treabă cu Romania și poporul român) discuția ponta, Ghiță . Mă doare,n cur de Romania. Fac 4 milioane de dolari și nu mă mai vedeți în țară
Urgent justiția,serviciile să salveze România ,să iasă de sub ,,jugul,,rus USL 1,2,3
Clanul covrigarilor!
Datorita lor, extremismul castiga; din cauza lor, democratia pierde!