Hopa! Datele de la INS pe 2024 corectează datele semnal de atunci. În primul trimestru din 2024, în loc de creștere economică de +0,5%, am avut o scădere de –0,4%. În al doilea trimestru din 2024, în loc de creștere economică de +0,1%, am avut o scădere de –0,4%.
Adică, recesiune. Tot tehnică. Pe date reale.
Prim-ministrul de atunci era nimeni altul decât Ciolacu! Ciolacu 1.
Evident, așteptăm cu mare interes datele definitive și pentru celelalte trimestre din 2024 și 2025. La fel de problematice sunt trimestrul 4 din 2024 și trimestrul 2 din 2025. Vom vedea… Cu două-trei corecții din astea pe datele inițiale (semnal) din 2024 și 2025 scăpăm și de recesiunea tehnică de acum…
Astăzi, PSD atacă la Bolojan din nou: trebuie schimbat primul-ministru urgent! Pusă o slugă de-a noastră! Deranjează structurile de votanți atent ordonate și implicate. Nu se mai poate. Jos ”Bolovan”!
Tot PSD: trebuie să revenim la modelul „nostru” de „dezvoltare”. Cel care și-a arătat roadele. Nu ca ăsta de acum. Ăla bazat masiv pe fondul de rezervă. Cu un caiet imens în spate. Pe datorie. Dacă nu eram noi, se scoteau de tot aberațiile fiscale care au dezvoltat și dezvoltă România: taxa pe stâlp, impozit minim pe cifra de afaceri, impozit pe multinaționale, supra-impozitarea gazelor și petrolului.
Băieții ăștia ar trebui să stea cel puțin un deceniu ascunși. Să tacă mâlc pe probleme economice, pe problema deficitului, pe problema cheltuielilor publice. Și, mai ales, pe problema fondului de rezervă. Nu să dea lecții în gura mare.
Vai de noi!
***
Criza economică sau recesiunea sunt fenomene corective importante și necesare. Elimină partea care a crescut excesiv ca urmare a redistribuționismului haotic prin taxare, deficite, inflație. Recesiunea te aduce cu picioarele pe pâmânt. Recesiunea te forțează să schimbi abordarea. Recesiunea te determină să ții cont de realitatea din jurul tău.
În anii anteriori, am avut guvernări populiste și puternic redistributive. Haosul a fost total. Nesustenabil. Pe deficit și datorie. Acum vine nota de plată. Vine corecția. Recesiunea de acum este inclusă în nota de plată a iresponsabilității lui Ciolacu. Lui trebuie să-i „mulțumim”!
E ca în fabula următoare.
Georgel privea pe geam cu invidie la vecinul său Ionică. Ionică era angajat de curând la Primărie. O mătușă l-a ajutat. A pus o vorbă bună. Era pe cai mari. Salariu bun, perspective grămadă. Optimismul – la maxim. Abia avea timp, între două Solitaire, să caute oferte. Nu era zi să nu vină acasă cu ceva nou. Un frigider, un TV, o mașină… Toate noi. Toate scumpe. Pe credit, pe datorie. Pe caiet. Nu cu banii jos. În cât mai multe rate.
De unde are atâția bani Ionică? – se întreba cu invidie Georgel. Ce bogat e! Ce-i crește PIB-ul! De admirat. Ce bine ar fi să fie mai plin cartierul cu „Ionică” din ăștia! Am fi primiți la Clubul Bogaților la ce convergență am avea. Ar fi și mai mare PIB-ul „cartierului”.
Dar niciodată al lui Ionică. El plătea taxele către Primărie imediat după Revelion. Pentru investiții, pentru dezvoltare. Ionică nu știa ceva extrem de important, de după perdea: Georgel avea totul nou în casă și avea casă pentru că niște creditori i-au dat toate astea. El nu avea, de fapt, mare lucru.
Au venit alegerile. S-a schimbat primarul. Altă abordare. Diferită. Vine schimbarea. A venit un „Bolovan” la centru. Vrea reduceri de cheltuieli. Georgel a tras paiul scurt. A fost pus pe liber.
Ionică vedea acum de după perdea cum plecau din casa lui Georgel pe rând bunurile de valoare. Creditorii au memoria mai bună decât debitorii mereu. Ratele nu trebuie uitate, trebuie plătite.
Ionică a și licitat pentru televizorul lui Georgel, pe treptele casei lui Ionică, direct cu creditorii. A obținut un preț bun. Cât toate taxele locale din ultimii trei ani plătite la Primărie, imediat după Revelion.
„Recesiune!”, strigă Georgel cu gândul la televizor, mașină… Jos „Bolovan”!
Ionică, de după perdea, se teme pentru televizorul lui cel nou. Îl ascultă pe „Bolovan” și nu mai poate de drag. Poate îi ia și casa lui Georgel… Doar dacă prețul este bun, desigur! Încă nu a dat-o în plată. Dar urmează…
Jos ”Bolovan”! Gata cu ”tăierile”! Să revină paranghelia și dezmățul!
În economie rezultatele se văd în câțiva ani, dacă măsurile luate au produs efecte benefice sau pagube.
Când singura măsură economică a PSD este „noi vă dăm, noi vă mărim” rezultatul nu poate fi decât dezastrul.
Crizele economice sunt ciclice și nu există soluții miraculoase.
În criza precedentă s-a mers pe austeritate iar economiile și-au revenit relativ repede.
În criza generată de pandemie s-au pompat sume imense în economie dar din păcate rezultatele nu au apărut din cauza crizei energetice cauzate de război.
Marea noastră problemă e că mereu suntem prinși cu chiloții în vine.
Dupa generozitate, vine austeritate.
Si ciclul se tot repeta, ca a lui Alex flasneta.
Acum, cred ca e defecta, ca nu o mai vad prezenta!
s-a luat de la prostime, a mai mers dar cand sa se taie si de la administratie, tipa PSD ca din gura de sarpe. Cred ca au 70% oamenii lor, in institutiile statului!
Au fost măsuri care trebuiau luate rapid, să evităm dezastrul.
Reforma în administrație cere timp.
Ar trebui ascunsi la Rahova sau la Jilava.
Cred că nu mai e timpul pt povești. Avem un quartet ce are de dat explicații. Dar nu în ziar sau la televizor. Quartetul Ciucă-Câciu-Ciolacu-Boloș ar trebui să răspundă în fața procurorilor. Dar în România…
Corect, dar economic nu înseamnă nimic.
Reorganizarea adm-tertoriala este singura soluție benefică.
@gabriel: Corect. Dar cine să o facă? Nemții?Japonezii?
Motto:
„Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale, supreme, corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică orice ar fi, pe de altă parte, religia politică a unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulităţi venale, de oameni de nimic, pentru a guverna”
(Mihai Eminescu- articol din ziarul Timpul, 9 decembrie 1882).
Orice asemănare cu situaţia din România de astăzi nu-i deloc întâmplătoare. Din păcate, uităm prea repede. Guvernările anterioare din care au făcut parte atât PNL cât și PSD, au adus România la un deficit bugetar excesiv, deși au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie greșită:
((Vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html)
Ba mai mult, în loc să îndrepte situatia în urma avertizmentelor primite, premierul PSD-ist Marcel Ciolacu a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar:
(vezi: https://www.cotidianul.ro/bolos-despre-ciolacu-mi-a-spus-ca-l-doare-in-organul-genital-de-deficit/)
și: (https://www.youtube.com/watch?v=U-kNjtiqSMw)
Numai că, reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierile otova a resurselor financiare ale instituţiilor publice reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice. Pentru asta e nevoie de reforme autentice, deoarece conform unui proverb„Unde-i lege, nu-i tocmeală”.
De aceea, înainte de întocmirea proiectelor de buget pe anul 2026 ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate.
In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
(Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor)
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială PIB-ul cumulat al județelor componente din fiecare regiune de dezvoltare ar determina contribuția la PIB-ul României cu cote mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare comparativ cu capitala.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe o bază sustenabilă.