Societatea românească își recompensează regește încă o exponentă a sistemului bolnav din justiție: judecătoarea Ionela Tudor de la Curtea de Apel București. Autoarea celebrei șoapte „A sunat Lia” alege odihna la 51 de ani, iar noi vom munci din greu să-i plătim o pensie lunară de cel puțin 5.500 de euro.
În ședința de joi, 5 februarie, a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pe ordinea de zi se află, printre altele, cererea de eliberare din funcție prin pensionare a judecătoarei Ionela Tudor (51 de ani). Aceasta deține mai multe funcții: vicepreședintă a Curții de Apel București (CAB), purtătoarea de cuvânt a instituției și șefa Secției X de contencios administrativ și fiscal.
Pe ordinea a ședinței de joi e consemnată „cererea de eliberare din funcție prin pensionare a judecătoarei Ionela Tudor, vicepreședinte al instanței și șefa secției X de contencios administrativ și fiscal”.
În cazul în care Secţia de judecători a CSM va constata că dosarul judecătoarei Ionela Tudor este eligibil pentru pensionare, solicitarea va merge către preşedintele Nicuşor Dan, care va semna decretul de pensionare (o formalitate).
Au mai depus dosare de pensionare doi judecători de tribunal (din Caraş-Severin şi Cluj), precum şi doi judecători de la nivel de judecătorie (de la Cluj-Napoca şi Mangalia).
Cum se calculează pensia Ionelei Tudor
Conform reglementărilor aflate în vigoare, „pensia de serviciu” a magistraților se calculează astfel: 80% din baza de calcul, care include indemnizația de încadrare brută lunară (salariul) și sporurile din ultima lună de activitate înainte de pensionare.
Ultima raportare a veniturilor obținute de angajații de la Curtea de Apel București, cea din luna septembrie 2025, arată că vicepreședinții acestei instanțe au următoarele venituri brute:
- 29.113 lei – salariul de bază;
- 6.978 de lei – spor de risc, solicitare neuropsihică;
- 1.456 de lei – spor de confidențialitate;
- 300 de lei – spor pentru condiții vătămătoare de muncă.
Venitul total brut: 37.847 de lei.
Prin aplicarea procentului de 80%, pensia judecătoarei Ionela Tudor va fi de 30.277 de lei, adică aproximativ 6.000 de euro.
Pentru suma de 27.277 de lei (suma ce depășește 3.000 de lei) va fi reținut un CASS de 10%, adică 2.727 de lei. Asta înseamnă că judecătoarea „M-a sunat Lia” va rămâne lunar cu 27.550 de lei (circa 5.500 de euro).
Conform tradiției din breasla magistraților, e posibil însă ca judecătoarea Ionela Tudor să-și fi aranjat și alte sporuri sau venituri pe ultima lună de activitate, astfel încât să-și „umfle” pensia considerabil, probabil peste 6.000 de euro.
Speranța medie de pensie: două milioane de euro în 30 de ani!
Anul trecut, speranța medie de viață, în România, a crescut la 76 de ani și 8 luni.
Speranța de viață a femeilor (79 de ani și 4 luni) este mult mai mare decât cea a bărbaților (72 de ani și 11 luni).
În cazul judecătoarei Ionela Tudor, raportat la speranța medie de viață de 79 de ani și 4 luni, rezultă o perioadă medie de 28 de ani „în pensie”.
Judecătoarea va încasa cel puțin 66.000 de euro pe an, adică minimum 1.848.000 de euro în 28 de ani!
Trendul este însă de creștere a speranței medii de viață, de la an la an, astfel încât, peste 28 de ani, femeile din România vor trăi, în medie, peste 80 de ani. Asta înseamnă că judecătoarea Ionela Tudor e „calificată” să încaseze pensii totale de peste două milioane de euro!
Sceneta „Ionela, Lia și Liana”
Judecătoarea Ionela Tudor a dobândit o tristă celebritate pe 11 decembrie 2025, la faimoasa conferință de presă organizată de conducerea Curții de Apel București, imediat după difuzarea documentarului „Justiție capturată”, realizat de jurnaliștii de la Recorder.
În timp ce președinta instanței, Liana Arsenie, încerca să-i „aburească” pe reporterii din sală, colega ei Ionela Tudor, care se afla în dreapta șefei sale, s-a aplecat la urechea acesteia, i-a șoptit ceva și a părăsit sala.
Dar, ghinion: microfoanele au captat cuvintele șoptite ale Ionelei Tudor: „M-a sunat… m-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”.
Liana Arsenie a încuviințat scurt – „Îhî” –, străduindu-se să ascundă asistenței conținutul scurtului dialog, iar Ionela Tudor a părăsit sala.
A revenit după circa un minut și i-a șoptit Lianei Arsenie ceea ce părea răspunsul la o întrebare ce i-a fost adresată din sală. Pe înregistrarea video se aude că Ionela Tudor îi șoptește șefei sale: „Este exclus ca Predoiu să fi intervenit… Nu a sugerat…”.
Președinta Curții de Apel și-a pus ochelarii, s-a uitat la telefon și și-a continuă răspunsul la întrebarea adresată de un jurnalist pe acea temă (în trecut, Cătălin Predoiu, ministrul Justiției la acel moment, anunțase o sentință înante de pronunțarea instanței) : „Instanța nu a simțit că ar fi sugerat vreodată cineva ceva. Eu nici n-am știut de declarația respectivă, dacă mă întrebați. Am aflat ulterior. Nu influențează declarațiile ministrului soluțiile din dosarele instanței”.
VIDEO: Episodul „M-a sunat Lia”
Ionela Tudor și-a convocat colegii „împotriva acestui asalt împotriva justiției”
Înaintea conferinței de presă din 11 decembrie 2025, judecătorii Curții de Apel București au primit, pe un grup intern de WhatsApp, un mesaj de la judecătoarea Ionela Tudor. Aceasta li s-a adresat în calitate de purtătoare de cuvânt a instituției.
Mesajul Ionelei Tudor: „Rugămintea doamnei președinte (Liana Arsenie – n. red.) este să veniți pentru susținere la conferința de presă. Trebuie să fim uniți împotriva acestui asalt împotriva justiției. Acum vă așteptăm la sala de consiliu. Vă rog să veniți cei care sunteți prezenți”.
Limbajul folosit de vicepreședinta CAB este incredbil de tendențios pentru un magistrat. Invitați să vină „pentru susținere” (ca și cum acesta ar fi rolul lor), judecătorii află că are loc un „asalt împotriva justiției”! Așadar, câțiva gazetari de la Recorder – autorii documentarului „Justiție capturată” – erau priviți ca o trupă de asalt, un comando periculos care trebuie contracarat!
Cu adevărat, o gândire bolșevică, totalitară. Dar asta nu împiedică încasarea pensiei speciale de cel puțin 5.500 de euro, la 51 de ani!
Penibil absolut în „cazul Ciucă”: „un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului”!
Judecătoarea Ionela Tudor s-a remarcat prin faptul că a dat soluții favorabile în dosare de mare greutate. Ea a părut foarte înțelegătoare cu infractorii celebri, aplicând indicațiile șefei sale Liana Arsenie ș pe cele ale fostei șefe, Lia Savonea.
Ionela Tudor a decis suspendarea analizării doctoratului lui Nicolae Ciucă, pe atunci prim-ministru (un plagiat ordinar).
De asemenea, a dat soluție favorabilă în dosarul privind terenurile de la Ferma Băneasa. Decizia a stat la baza achitării omului de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat inițial la 7 ani de închisoare.
În „cazul Ciucă”, Ionela Tudor a admis, în martie 2022, cererea fostului premier privind suspendarea înregistrării a trei sesizări de plagiat pentru teza sa de doctorat. Judecătoarea argumenta suspendarea analizării tezei de doctorat a lui Nicolae Ciucă prin „nevoia de stabilitate”, dar și prin faptul că scandalul plagiatului i-ar putea avantaja pe adversarii politici a generalului!
Din motivarea halucinantă a judecătoarei Ionela Tudor: „Generarea unei astfel de ştiri (despre situația analizei plagiatului – n. red.) are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului”!!!
Am vrut sa spun ceva urat despre aceasta tagma de jivine sociale, dar ma abtin. Cica astea ar trebui sa apere adevarul si dreptatea! In care realitate?