Domnule Grindeanu,
Dacă aproape în fiecare săptămână vorbiți despre ieșirea de la guvernare, atunci există două variante:
1. Fie guvernarea vi se pare atât de greșită încât trebuie părăsită – și atunci: ieșiți!
2. Fie este doar un instrument de presiune politică – și atunci mesajul își pierde credibilitatea. Deja faceți prea mult zgomot.
Pentru că amenințarea repetată devine zgomot!
Bine, există și a treia variantǎ: folosiți alte “pârghii”, care nu sunt la vedere, pentru a controla jocul. Pârghiile alea din sistemul care a dat-o în bară în 2024, cu oamenii ăia care n-au fost în stare să protejeze procesul electoral. Și care sunt încă acolo, în servicii!
Iar într-un context economic deja fragil, de care premierul PSD – Ciolacu – este vinovat (inflație mare în ultimii ani, dobânzi ridicate, deficit crescut, datorie în creștere), instabilitatea politică adaugă încă un risc. Piețele nu reacționează doar la declarații, ci și la instabilitate. Și uite așa se ridică iar costurile: de finanțare, de investiții, de încredere.
Dacă PSD consideră că direcția este greșită, aveți opțiuni clare: renegociere în coaliție, moțiune sau ieșire de la guvernare. De ce nu o faceți?
Dar faza asta cu „posibil să”, „vom analiza”, „luăm în calcul”… cuvinte repetate săptămânal, care transmit mai degrabă incertitudine decât forță politică. Pentru că forță politică nu mai aveți ca în urmă cu 5 ani!
Nu poți conduce o țară în timp ce ții permanent mâna pe clanță, dar nu deschizi niciodată ușa să vezi ce e dincolo, să pui mâna să muncești!
Căci…
- 3 octombrie 2025: Grindeanu spune ca măsurile economice nu sunt bune, dar le votează.
- 14 octombrie: Grindeanu critica măștile de ajustare a taxelor, votate şi de PSD.
- 28 octombrie: Grindeanu amenință cu ieșirea de la guvernare și spune că PSD va analiza atent forma finală a proiectului de buget și că „nu vom gira un buget care nu susține investițiile și administrațiile locale”.
- 3-4 noiembrie: Grindeanu anunță că va solicita premierului să vină în Parlament, semnalând tensiuni între PSD și PNL.
- 6 noiembrie: Critici la adresa măsurilor economice, la Digi 24. Tot Grindeanu.
- 7 noiembrie: Grindeanu spune că Guvernul Bolojan „nu va putea adopta niciun nou pachet de legi” fără să fie incluse măsurile PSD pentru „relansarea economică”. Șeful PSD amenință cu ieșirea de la guvernare.
- 9 decembrie: Grindeanu cere demiterea ministrei Mediului, amenințând cu ieșirea de la guvernare.
- 19 decembrie: Grindeanu contestă inițiativa premierului Bolojan de a impune sancțiuni în interiorul coaliției, spunând că propunerea respectivă nu e în regulă și că protocolul trebuie schimbat.
Domule Grindeanu,
Doar la final de 2025, în fiecare săptămână fie criticați Guvernul, fie anunțați ca ieșiti de la guvernare.
Hai, drum bun! Cǎ deja e penibilă situația. Asumați-vă rolul de gropar în continuare! Vă pricepeți de minune la asta.
Să nu ne mai mințim grindeanu cu întreg psdaur sunt structuri ale Rusiei din România din 1987 când puneau la cale lovitura de stat rusă ungară ptr dezintegrarea României. Nici i secunda nu a fost revoluție
catavencii.ro
Cristorian
„Cetățenii români aflați în Orientul Mijlociu sunt în siguranță, primim asigurări din partea doamnei Țoiu, șefa diplomației. Uf, ni s-a luat o piatră de pe inimă! Acum e timpul să ne pregătim să ni se întoarcă valorile. Banii duși la sacoșă și în bitocoini, pe rute ce au ocolit mai mereu ANAF-ul și autoritățile române, vor române acolo, în Dubai, unde au fost investiți strategic în „cel mai sigur loc din lume”, cum ziceau reclamele menite să-i atragă pe milionarii de carton.
N-a fost să fie. Războiul dintre SUA/Israel și Iran a dat totul peste cap și e greu de crezut că zona va mai deveni una dezirabilă prea curând.
Investitorul cu buletin de România nu e neapărat priceput la geografie și nici nu e interesat de ce se întâmplă la câteva sute de km distanță, unde sunt Iranul sau rebelii Houthi din Yemen. Vremea bună, un sistem fiscal cu impozite minimale și în special distanța și impotența autorităților române de a ajunge până acolo au transformat Dubaiul într-un paradis al milionarilor de carton și cocalarilor. Nu că n-ar exista și oameni de afaceri serioși care și-au pus agoniseala acolo, însă imaginea de ansamblu e una din care cocalarii ies în evidență.
Nu există cifre clare despre numărul de români investitori din Dubai, căci asta e și ideea, un sistem opac menit să ascundă averile, însă estimările vorbesc despre vreo 10.000 de românași aciuați pe acolo și de sute de milioane de euro, probabil miliarde, puși la păstrare în Emirate.
Românii se vor întoarce, banii nu. Și e aproape înduioșător să vezi statul român cum organizează celule de criză și caută variante să-i aducă acasă. Da, minunatul nostru stat român, al cărui președinte se plimbă în delegații oficiale cu o conservă Spartan, caută soluții să-i aducă în țară pe românii care și-au mutat atâția bani în paradisul fiscal al Emiratelor, încât ar putea oricând să cumpere vreo câteva companii aeriene, cu piloți cu tot.
Probabil că, la cât ne duce mintea, statul român va organiza și un fond de compensare pentru cocalarii români care și-au pierdut ori diminuat averile furate cinstit și dosite în Dubai, acest Caritas al milionarilor de carton.”
Brindeanu Nordis o avea si el ceva prin Dubai ?
PARTIDUL SI SECURITATEA LE MARESC IAR, DIN 2027, „specialilor”, PENSIILE SPECIALE.
CRESTEREA, CA FAT-FRUMOS, LA populime 1 LEU LA EI 10.
DE UNDE ?
Motto:
„Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale, supreme, corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică orice ar fi, pe de altă parte, religia politică a unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulităţi venale, de oameni de nimic, pentru a guverna”
(Mihai Eminescu- articol din ziarul Timpul, 9 decembrie 1882).
Tot răul vine de la aceşti imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată „Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques” . Guvernările anterioare din care au făcut parte atât PNL cât și PSD, au adus România la un deficit bugetar excesiv, deși au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie greșită:
((Vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html)
Ba mai mult, în loc să îndrepte situatia în urma avertizmentelor primite, premierul PSD-ist Marcel Ciolacu a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar:
(vezi: https://www.cotidianul.ro/bolos-despre-ciolacu-mi-a-spus-ca-l-doare-in-organul-genital-de-deficit/)
și: (https://www.youtube.com/watch?v=U-kNjtiqSMw)
Numai că, reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierile otova a resurselor financiare ale instituţiilor publice reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice. Pentru asta e nevoie de reforme autentice, deoarece conform unui proverb„Unde-i lege, nu-i tocmeală”.
De aceea, înainte de întocmirea proiectelor de buget pe anul 2026 ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate.
In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
(Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor)
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială PIB-ul cumulat al județelor componente din fiecare regiune de dezvoltare ar determina contribuția la PIB-ul României cu cote mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare comparativ cu capitala.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe o bază sustenabilă.
(Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)
SI PENTRU CE ?
„Victorie a lui Voiculescu în justiție. Instanța a decis admiterea în principiu a cererii de revizuire a dosarului ICA”
SINGURUL PROIECT „PENTRU romania” EXECUTAT CU MAXIMA DETERMINARE, PRECIZIE SI UNIUNE ESTE „SCAPAM TOTI, RAMANEM CU TOT CE AM FURAT, NE DAM LEGI SA NU MAI PUTEM FI PEDEPSITI SI NE LUAM ‘justitia’, ADICA TOATA PUTEREA”
PARTIDUL SI SECURITATEA PENTRU ETERNITATE!