sâmbătă, aprilie 20, 2024
AcasăMainDOCUMENTAR. Creștinismul Tradițional, marele învins al pandemiei de coronavirus. Partea I: Toxica...

DOCUMENTAR. Creștinismul Tradițional, marele învins al pandemiei de coronavirus. Partea I: Toxica „simfonie bizantină”

-

Cuvânt înainte

S-a scris mult până acum și probabil se va scrie și mai mult, în anii următori, despre efectele negative ale pandemiei de coronavirus asupra diferitelor domenii ale societății omenești de la acest aproape sfert de secol XXI. Ramuri întregi ale economiei s-au prăbușit, zeci de milioane de oameni și-au pierdut locurile de muncă, state de pe toate continentele se află în pragul falimentului, libertăți civice au fost suspendate în țări cu o veche tradiție democratică. Impactul economic și social al pandemiei asupra civilizației noastre este deosebit de puternic și provoacă drame în comunitățile noastre.

Totuși, treptat, economia se va relansa, locuri de muncă vor fi reînființate, statele vor găsi soluții să evite prăbușirea, chiar și cu prețul unor sacrificii dureroase, iar libertățile civice vor fi reactivate, cel puțin în democrațiile euro-atlantice. Posibil chiar ca politicienii, oamenii de știință, activiștii pentru Drepturile Omului și marii deținători de capital financiar să învețe lecții importante din această tragedie globală care ne-a lovit și încă ne chinuie.

Pandemia nu a lichidat economia mondială și nici nu oprește umanitatea din drumul ei spre o societate globală, planetară și liberă, ci doar l-a trezit pe homo sapiens din „beția vitezei” unui progres material care devenise toxic atât pentru el, cât și pentru planetă.

- Advertisement -

Pandemia de coronavirus dă însă o lovitură aproape mortală unuia dintre fundamentele moral-filosofice ale societății europene: Creștinismul tradițional, prin acesta înțelegând Catolicismul și Ortodoxia.

Se poate spune că pandemia de coronavirus va rămâne în memoria Istoriei ca fiind linia de demarcație între o societate umană care încă purta în sine măcar o umbră a valorilor și credințelor creștine tradiționale și o nouă societate. Una în care Creștinismul tradițional și valorile sale se vor dilua în filosofia laică a Drepturilor Omului (fapt deja pregătit de Reforma Protestantă și continuat de Neoprotestantism), iar Biserica Creștină Tradițională se va regăsi în situația unui ONG marginal, cu o influență asupra agendei publice a comunității mai slabă chiar decât cultele protestante și neoprotestante.

O decădere care își are începutul în incapacitatea Bisericii Creștine Tradiționale – în cele două mari forme ale sale de manifestare, Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică – de a-și apăra în chip real mărturisirea de credință, prin negociere cu Cezarul, în perioada restricțiilor drastice impuse pentru combaterea pandemiei de coronavirus, de către guvernele țărilor cu populație majoritar creștină.

- Advertisement -

Atitudine toxică pentru viitorul Bisericii adoptată de ierarhii săi printr-o aplicare strâmbă a „simfoniei bizantine” care cere păstrarea unor relații cordiale dintre Biserică și Stat, dar nu cu prețul adevărurilor de credință.

Incoerența Vaticanului și căderea în „liturghia virtuală”

În ziua de 12 martie 2020, cardinalul Angelo De Donatis, Vicar al Romei, ordonă închiderea tuturor bisericilor din Roma din cauza pandemiei de coronavirus. Decizia este luată în urma unei discuții dintre cardinal și Papa Francisc, în contextul în care guvernul Italian interzisese deja, de la data de 9 martie, oficierea serviciilor religioase în biserici, cu participarea credincioșilor.

După câteva ore de la acest ordin, cardinalul De Donatis trimite o altă notificare către preoții catolici din Roma, prin care informează că bisericile parohiale (notă: nu toate bisericile din Roma sunt biserici de parohie) se pot redeschide, în măsura în care au fost adoptate măsurile sanitare necesare pentru evitarea riscului de infectare și răspândire a coronavirusului.

Cardinalul Angelo De Donatis - Vicar al Romei
Cardinalul Angelo De Donatis – Vicar al Romei

Încercând să-și scuze comportamentul bizar, cardinalul De Donatis a declarat că s-a consultat cu Papa Francisc, atât înainte de a ordona închiderea tuturor bisericilor din Roma, cât și a doua zi, când a modificat primul ordin.

Vatican News anunța în data de 31 martie că Angelo De Donatis, Vicar al Romei, a fost internat la Spitalul Gemelli din Roma, după ce testul de Covid-19 a fost pozitiv. 

În restul Italiei, ca și la Roma, accesul credincioșilor la Sfânta Liturghie și la alte ceremonii religioase, inclusiv la înmormântare, a fost interzis, conform Decretului Președinției Consiliului de Miniștri al Italiei, adoptat la începutul lunii martie 2020. În fapt, multe biserici catolice au fost închise chiar înainte ca acest decret să fie adoptat.

Biserica Romano-Catolică a încercat o adaptare la situație prin folosirea celui mai modern mijloc de comunicare în masă: internetul. Sfintele Liturghii au fost transmise „live” pe Internet, prin intermediul rețelelor de socializare și a site-urilor aparținând Bisericii Romano-Catolice. Numărul imens de vizionări – de exemplu, fiecare Sfântă Liturghie zilnică oficiată de Papa Francisc în capela „Santa Marta” a fost vizionată on-line, în medie, de aproximativ 2 milioane de credincioși – i-a făcut pe mulți să creadă că Biserica a obținut o extraordinară victorie pastorală.

Extaziat, părintele Antonio Spadaro, consilier al Papei Francisc, consultant pentru Consiliul Pontifical pentru Cultură, jurnalist și scriitor iezuit, redactor-șef al publicației iezuite „La Civiltà Cattolica”, declara pe o rețea de socializare: „Această descoperire a web-ului ca loc de rugăciune și faptul că atât de multe slujbe au fost oficiate pe web sunt ambele remarcabile și frumoase!”.

Antonio Spadaro - postare pe Twitter
Antonio Spadaro – postare pe Twitter

Primul care s-a trezit din delirul cu iz de „new age” al „Bisericii virtuale” a fost chiar Papa Francisc. În omilia sa rostită la Liturghia oficiată în capela „Santa Marta” din Cetatea Vaticanului, în dimineața zilei de 17 aprilie 2020, Papa Francisc reafirma adevărul de credință despre ce reprezintă, real, teologic și dogmatic, Biserica:

„Această familiaritate cu Domnul, a creștinilor, este întotdeauna comunală. Da, este intimă, este personală, dar în comunitate. O familiaritate fără comunitate, o familiaritate fără Pâine (Trupul lui Hristos), o familiaritate fără Biserică, fără oameni, fără sacramente este periculoasă. Poate deveni o familiaritate, să zicem, care este gnostică, o familiaritate numai pentru mine, detașată de poporul lui Dumnezeu. Familiaritatea Apostolilor cu Domnul era întotdeauna comunală, era mereu la masă, ca un semn de comunitate, comuniune. Familiritatea a fost întotdeauna cu Taina, cu Pâinea.

Spun asta pentru că cineva m-a făcut să reflectez asupra pericolului pe care-l trăim în acest moment, această pandemie care ne-a făcut pe toți să comunicăm, chiar și religios, doar prin intermediul mass-media, prin canalele de comunicare, chiar și în această Liturghie, suntem cu toții în comunicare, dar nu împreună, doar spiritual împreună.

Papa Francisc în capela „Sfânta Marta” din Vatican
Papa Francisc în capela „Sfânta Marta” din Vatican

Există un popor măreț: suntem împreună, dar nu împreună. Chiar și Sacramentul: astăzi o ai, Euharistia, dar oamenii care sunt conectați cu noi sunt doar în comuniune spirituală. Aceasta nu este Biserica: aceasta este Biserica unei situații dificile, pe care Domnul o îngăduie, dar idealul Bisericii este întotdeauna cu oamenii și cu Sacramentele. Mereu.”

Predica Papei Francisc nu a schimbat însă realitatea tristă în care s-a prăbușit Biserica Romano-Catolică: virtualizarea Liturghiei, izolarea credincioșilor și preoțimii, unii de ceilalți, suspendarea comuniunii în Liturghie.

Totuși, Biserica Romano-Catolică dă semne, cel puțin în Italia, că și-ar recupera capacitatea de negociere cu statul și de apărare a independenței sale. Recent, într-un comunicat al Conferinței Episcopilor din Italia se critică sever faptul că guvernul italian a decis ca și în faza a 2-a a pandemiei să păstreze interdicția participării credincioșilor la Liturghie, deși oficialii italieni ar fi promis reprezentanților Bisericii Romano-Catolice ridicarea interdicției.

Monseniorul Mario Meini, Episcop de Fiesole și vicepreședinte al Conferinței Episcopilor din Italia, a declarat că se așteaptă la „o repornire eclesială”, chiar dacă nu în mod deplin: „Vom fi obligați la sacrificii suplimentare: sacrificii în liturghie, în evanghelizare, în realizarea carității. Faza a 2-a va fi lungă și va necesita un mare simț al responsabilității. Biserica italiană cere (Guvernului – n.a.) comunicarea unor indicații precise pentru înțelegerea comportamentului solicitat. Sperăm că Liturghiile se vor redeschide puțin mai mult, adică să ne întoarcem la a celebra în prezența poporului, evident fără biserici aglomerate și cu respectarea strictă a normelor sanitare”.

În contextul în care a chestiona măsurile sanitare și de izolare socială impuse de guverne înseamnă a te expune riscului unei „lapidări” mediatice violente și imediate, Conferința Episcopilor din Italia a primit o susținere neașteptată din partea unui membru al guvernului italian, Elena Bonetti, ministrul pentru Egalitatea de Șanse și Familie. Aceasta a declarat: „Nu pot să tac în fața deciziei de neînțeles a Guvernului de a nu acorda posibilitatea de celebrare a serviciilor religioase! Nu am împărtășit niciodată această decizie și nici rigiditatea avizelor Comitetului Tehnico-Științific. Trebuie să protejăm bunăstarea integrală a țării, iar libertatea religioasă este printre libertățile noastre fundamentale”.

Elena Bonetti ministrul italian pentru Egalitatea de Șanse și Familie
Elena Bonetti, ministrul italian pentru Egalitatea de Șanse și Familie

Conferința Episcopilor din Italia a insistat să reamintească autorităților care este granița dintre stat și Biserică, în mesajul public menționându-se următoarele: „Primului-ministru și Comitetului Tehnico-Științific li se amintește obligația de a distinge între responsabilitatea lor – de a da indicații precise de natură sanitară – și responsabilitatea Bisericii, chemată să organizeze viața comunității creștine, în ceea ce privește măsurile dispuse, dar în deplinătatea autonomiei sale”.

Deocamdată, în Italia, nu este cunoscută data exactă de la care credincioșii catolici vor avea posibilitatea să participe la slujbele religioase, în biserici. Data orientativă de 10 mai a fost, se pare, abandonată de guvern, urmând să se negocieze anumite protocoale cu Biserica Romano-Catolică prin care să se reglementeze, pentru o dată încă necunoscută, accesul creștinilor catolici în propriile biserici.

În Polonia, Spania și Franța (cele trei mari țări catolice din Europa, ca număr de credincioși, după Italia), dar și în alte țări europene în care există comunități catolice mari, inclusiv în Ungaria catolică a rebelului Viktor Orban, liderii religioși catolici au ales să se conformeze măsurilor sanitare și de izolare socială adoptate de guverne. Ei au mizat pe utilizarea masivă a internetului pentru difuzarea Liturghiei. O atitudine identică s-a înregistrat și în restul lumii catolice, adică în țările catolice ale Americii Centrale și de Sud.

În România, liderii Bisericii Romano-Catolice s-au conformat măsurilor sanitare și de izolare socială impuse de guvern, fără să lase impresia că au încercat vreo negociere pentru a păstra o minimă posibilitate de participare a credincioșilor la slujbele din bisericile catolice – de exemplu, măcar la Liturghia din noaptea de Înviere.

Într-un comunicat remis publicității în 27 februarie 2020, Conferința Episcopilor Catolici din România anunța primele măsuri de prevenire a infectării cu coronavirus aplicate în cadrul bisericilor catolice din țară. Se renunța inclusiv la gesturi ritualice și practici liturgice importante pentru preoți și credincioși: „în biserici și lăcașe de cult, pentru a evita atingerea aghiazmatarelor, li se recomandă credincioşilor să renunțe la gestul însemnării cu apă binecuvântată”; „la celebrarea Sfintei Liturghii, se recomandă să se renunţe la a mai da mâna cu ceilalţi participanţi; în acest sens, preotul celebrant va omite invitația «Dăruiți-vă pacea”, înainte de Împărtășanie în ritul latin”;  „la celebrări liturgice și alte ocazii, în actul de venerare al diferitelor relicve – Relicva Sfintei Cruci în Postul Mare -, preoții/diaconii vor binecuvânta credincioșii cu relicva, evitând contactul direct al credincioşilor cu relicvarul (prin atingere sau sărutare)”.

Conform site-ului Europa Liberă, la începutul lunii martie, fostul purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, părintele Francisc Doboș (între timp, a fost demis din funcție), declara că preoții catolici vor respecta întru totul deciziile autorităților: „Până la urmă, viața e cea mai importantă, deci vom face tot ceea ce ține de igienă, de bun-simț și ce nu contravine moravurilor bisericești”.

Părintele Francisc Doboș - fostul purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice București
Părintele Francisc Doboș – fostul purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

Altfel spus, la ordinul autorităților, catolicii din România au urmat Papei Francisc în durerosul exil al însingurării într-o „biserică virtualizată” a unei situații dificile, poate îngăduită de Dumnezeu, dar care nu este, cu adevărat, Biserica lui Hristos.

Biserica Ortodoxă pe cărări întortocheate: între supușenia absolută față de Cezar și câteva negocieri de succes pentru apărarea libertății religioase

În spațiul Ortodoxiei, tensiunile provocate de măsura izolării sociale au fost mult mai puternice decât cele din Catolicism, iar finalul acestor zbateri s-a concretizat în două atitudini radical diferite: supunere necondiționată față de deciziile autorităților și negocierea prezervării, în anumite limite, a libertății cultice.

Patriarhia Ecumenică

În data de 11 martie 2020, Patriarhia Ecumenică a adoptat o rezoluție eclesiastică prin care mandatează suspendarea tuturor serviciilor, evenimentelor și slujbelor religioase, cu excepția rugăciunilor personale în bisericile Patriarhiei, care au rămas deschise până la sfârșitul lunii martie.

Emblema Patriarhiei Ecumenice de Constantinopole
Emblema Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol

Într-un alt document, din data de 8 aprilie 2020, Patriarhia Ecumenică a reiterat decizia ca bisericile să rămână închise pentru credincioși și a subliniat importanța utilizării mijloacelor de comunicare în masă, cu precădere a Internetului, pentru difuzarea slujbelor religioase. Totuși, Patriarhia Ecumenică a avertizat că utilizarea comunicării online poate să devină un abuz, care nu poate fi permis. În consecință, Patriarhia Ecumenică a recomandat ca „difuzarea online a serviciilor religioase să se facă numai de la o singură Biserică a fiecărei Eparhii a Patriarhiei Ecumenice, astfel încât să se împiedice un nou etos al convertirii riturilor ecleziastice într-un spectacol televizat”.

Rusia

Biserica Ortodoxa Rusă, aliata Președintelui Putin în gestionarea destinului poporului rus, anunţa triumfalist, în data de 14 martie, prin vocea mitropolitului Ilarion, coordonatorul Departamentului de Relații Externe al Patriarhiei Moscovei, că bisericile din Federația Rusia nu vor fi închise. Declarația era, de fapt, expresia unei „sincronizări” a ierarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse cu politica oficială a Kremlinului de la acel moment, cu privire la pandemia de coronavirus: negarea răspândirii accelerate a infectării cu Covid-19 în Rusia.

Autoritățile de la Moscova au început să recunoască gravitatea situației infectării cu coronavirus în Rusia abia după ce, spre sfârșitul lunii martie, președintele Putin a suferit un „duș rece”, acesta fiind testat pentru coronavirus (rezultatul a fost negativ), în urma întâlnirii cu un medic infectat cu Covid-19, în cadrul unei vizite oficiale la Spitalul „Kommunarka” din Moscova, principalul centru de tratare a bolnavilor de coronavirus.

Patriarhul Kiril și Presedintele Putin
Patriarhul Kiril și președintele Putin

La predica din Liturghia de duminică, 29 martie 2020, invocând ca pretext refugierea Sfintei Maria Egipteanca în singurătatea pustiului, Patriarhul Kiril al Moscovei le-a cerut credincioșilor ortodocși ruși să nu mai vină la biserică: „Să ne abținem să mergem la biserică. N-aș fi spus niciodată așa ceva dacă nu am fi avut exemplul surprinzător și sfânt al venerabilei Maria Egiptului”.

Mitropolitul Ilarion, coordonatorul Departamentului de Relații Externe al Patriarhiei Moscovei, a supralicitat și a transmis credincioșilor un mesaj radical: „Nu-l trădați pe Hristos când nu mergeți la biserică, îl trădați însă dacă din cauza voastră se îmbolnăvește altcineva”.

În noaptea de Înviere, Patriarhul Kiril, liderul celei mai mari Biserici Ortodoxe din lume, a oficiat Liturghia, în Catedrala „Hristos Mântuitorul” din Moscova, fără participarea credincioșilor. Toate bisericile din Moscova au fost închise în noaptea de Înviere, Liturghia fiind oficiată de preoți fără participarea credincioșilor.

Supusă necondiționat regimului Putin și propovăduitoarea unui filetism toxic, Biserica Ortodoxă Rusă „a făcut ascultare” de Țarul Putin și s-a conformat, fără vreo încercare de opoziție și în detrimentul adevărurilor de credință, măsurilor decise de autorități pentru stoparea infectării cu coronavirus.

Grecia

Dacă de la o „Biserică a Țarului”, precum Patriarhia Moscovei, nu se putea aștepta manifestarea vreunui curaj misionar în fața Cezarului, de la Biserica Ortodoxă din Grecia, acea Grecie Ortodoxă cu mânăstirile Sfântului Munte Athos, considerat de mulți creștini un fel de „garant” al Ortodoxiei, așteptările au fost mari.

Însă dezamăgirea a fost pe măsura așteptărilor.

Sinodul Bisericii Ortodoxe a Greciei
Sinodul Bisericii Ortodoxe a Greciei

În data de 1 aprilie 2020, Sinodul Bisericii Ortodoxe a Greciei a decis să amâne sărbătorirea solemnă a Învierii. În paragraful 5 al Decretului Sinodal se precizează, negru pe alb: „Dorim și ne rugăm ca acest pericol (pandemia – n.a.) să treacă în curând, astfel încât noi toți – clerul și enoriașii – să ne învrednicim împreună să sărbătorim Sfânta Înviere a Domnului nostru Iisus Hristos cu o slujbă festivă în ziua Odovaniei praznicului Sfintelor Paști, adică la miezul nopții de marți, 26 mai, spre miercuri, 27 mai 2020″.

O decizie controversată, care a tulburat profund clerul și credincioșii ortodocși din întreaga lume. Totodată, o decizie inutilă, pentru că este foarte probabil ca dinamica pandemiei de coronavirus din Grecia să nu permită aplicarea ei.

În textul documentului emis de sinodalii ortodocși greci, regăsim și o fanariotă reverență față de Cezarul lumesc. Liderii Bisericii Ortodoxe din Grecia și-au declarat pe deplin înțelegerea față de „neliniştea Republicii Elene în această perioadă crucială”. În consecință, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Grecia anunța că bisericile vor rămâne închise, inclusiv în noaptea de Înviere, invitându-i pe credincioși să se roage acasă și să participe „virtual” la Sfânta Liturghie care urma să fie disponibilă pentru vizionare, pe Internet și la televizor.

În zilele de celebrare a Sfintelor Paști, Biserica Ortodoxă din Grecia a menținut măsura de închidere a bisericilor, iar Guvernul de la Atena a impus restricții de circulație suplimentare, astfel încât să fie descurajată orice tentativă de participare a credincioșilor la Liturghia din noaptea de Înviere.

Ucraina

În Ucraina, cele două Biserici Ortodoxe – Biserica Ortodoxă a Ucrainei, recent recunoscută de Patriarhia Ecumenică, și Biserica Ortodoxă Ucraineană, care aparține de Patriarhia Moscovei – au reacționat diferit față de măsurile sanitare și de izolare socială impuse de Guvernul de la Kiev.

Biserica Ortodoxă a Ucrainei, ai cărei lideri doresc să-i consolideze, în fața Guvernului și a națiunii ucrainene, imaginea de „biserică națională”, a acceptat fără negocieri măsurile dictate de autorități și a închis bisericile, slujbele religioase fiind oficiate fără participarea credincioșilor.

Într-un interviu acordat redacției din Ucraina a Radio Europa Liberă, pe subiectul aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim în noaptea de Înviere, Mitropolitul Epifanie, liderul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, a supralicitat, declarând:

„Sunt înclinat să cred că este mai bine să folosești banii pentru a achiziționa medicamente sau mijloace de protecție pentru medici, și nu pentru călătoria cu avionul. Prin urmare, nu sunt sigur că cineva va aduce Sfânta Lumină. Sau, poate, într-un anumit mod, pentru toate bisericile, pentru că atunci când ne-am adunat și am discutat cu oficialitățile și cu poliția, am spus că dacă se va face acest lucru, atunci ar trebui s-o facem împreună. Adică sau să fie adusă Sfânta Lumină pentru toate bisericile, sau să nu fie adusă deloc, într-un moment atât de important în acest an”.

Mitropolitul Epifanie Dumenko primește Sfânta Lumină. Imagine: pomisna.info
Mitropolitul Epifanie primește Sfânta Lumină / FOTO: pomisna.info

Totuși, în data de 19 aprilie, liderul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei a primit Sfânta Lumină de la o angajată a aeroportului „Borispol” din Kiev, la Mănăstirea Kievo-Vâdubițk. Sfânta Lumină a fost adusă la Kiev cu ajutorul companiei aeriene MAU și a Ambasadei Ucrainei în Israel. Gestul a fost interpretat ca o încercare a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de a „monopoliza” Sfânta Lumină și distribuirea ei în comunitatea ortodoxă din Ucraina.

Biserica Ortodoxă Ucraineană, ca „filială” a Patriarhiei Moscovei, a avut o atitudine diferită, atât față de biserica „rivală” (Biserica Ortodoxă a Ucrainei), cât și față de „Biserica-mamă” (Biserica Ortodoxă Rusă), biserici care s-au supus necondiționat voinței Cezarului.

La data de 18 martie 2020, sub coordonarea Preafericitului Mitropolit Onufrie, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Sinodul acestei Biserici s-a întrunit la Lavra Kievo-Pecerska „Adormirea Maicii Domnului” – o celebră mănăstire ortodoxă din Ucraina și sediul central al acestei Biserici – pentru a adopta poziția oficială față de măsurile dictate de autorități pentru prevenirea răspândirii infectării cu coronavirus.

Liderii Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei au decis ca bisericile să fie permanent deschise credincioșilor, cu respectarea restricției statului asupra numărului de persoane (până la 10 persoane) care se pot afla concomitent în biserică. Dacă numărul persoanelor ar fi mai mare, slujbele vor fi săvârșite în aer liber, lângă biserică, cu păstrarea distanței între persoane, conform normelor sanitare stabilite. Credincioșilor li s-a permis să vină în grupuri mici în biserici, pentru Spovedanie și Împărtășanie, pe tot parcursul zilei.

Mitropolit Onufrie - Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene
Mitropolit Onufrie – Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene

Într-un mesaj către credincioși, în data de 14 aprilie, Mitropolitul Onufrie anunța că slujbele de Înviere vor fi oficiate în toate locașele de cult care aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Totodată, ierarhul ucrainean a informat pe cei care nu se pot deplasa la biserici că slujbele vor putea fi urmărite pe două canale TV ucrainene. Credincioșii care ar decide să vină la biserici, în noaptea de Înviere, erau sfătuiți să rămână afară, lângă biserică, și să asiste de acolo la Liturghie.

Conform unui comunicat al Poliției Naționale din Ucraina, aproximativ 130.000 de credincioși ortodocși ucraineni (în majoritate, membri ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene) au participat la slujba de Înviere, fără incidente și cu respectarea normelor sanitare stabilite de guvern. Surprinzător pentru unii, nu s-au înregistrat noi cazuri de infectare cu coronavirus în rândul credincioșilor care au participat la Liturghie, în biserici.

În noaptea de Paști, Mitropolitul Onufrie a oficiat însă Liturghia în izolare, fără credincioși, la biserica reședinței sale din Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” din Feofania.

Se constată că Biserica Ortodoxă Ucraineană a reușit să negocieze, cu relativ succes, aplicarea măsurilor restrictive anti-coronavirus decise de Guvernul de la Kiev și să asigure participarea credincioșilor, chiar și în condiții limitative, la slujbele din biserici.

Totuși, un preț a fost plătit, anume infectarea masivă a comunității monahale de la Lavra Kievo-Pecerska „Adormirea Maicii Domnului” din Kiev.

Identificarea unor cazuri de infectare cu Covid-19 a determinat conducerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (B.O.U.) să interzică, începând cu 5 aprilie, accesul credincioșilor pe teritoriul Lavrei și examinarea medicală a tuturor călugărilor. Conform unui comunicat al Departamentului pentru Informare și Educație al B.O.U., din data de 12 aprilie, în mănăstirea respectivă au fost aplicate măsuri suplimentare de carantină și igienizare. În obștea mănăstirii s-au înregistrat zeci de cazuri de infectare, însă doar două decese. Nu este clar dacă decesele respective au fost provocate de infectarea cu Covid-19 sau de alte afecțiuni medicale.

Belarus

Președintele din Belarus, Alexandr Lukașenko, a ironizat măsurile sanitare adoptate de alte state pentru prevenirea răspândirii pandemiei, considerând că lumea se confruntă nu cu un coronavirus periculos, ci doar cu o gripă ceva mai serioasă.

Alexander Lukashenko - Președintele Belarus
Alexander Lukașenko, președintele statului Belarus

Sfaturile de „medicină tradițională” emise public de Lukașenko – gen „consumați vodcă și usturoi în cantități mari și nu veți fi infectați” – au făcut deliciul presei internaționale și i-au îngrozit pe medici. Până și tatăl lui Lukașenko, un venerabil bătrân retras la pensie, a criticat atitudinea fiului său, declarând: „Lukașenko este complet idiot! Se joacă cu focul și pune în pericol viețile a mii de belaruși!”.

În contextul în care Guvernul de la Minsk a eșuat în adoptarea unei strategii coerente de prevenire și combatere a infectării cu Covid-19, Biserica Ortodoxă din Belarus (subordonată Patriarhiei Moscovei), deși susținătoare loială a regimului autoritarist al președintelui Lukașenko, a decis să ceară credincioșilor să stea departe de biserici și i-a încurajat să participe la slujbele „virtuale” transmise pe internet și la TV.

Mitropolitul Pavel - Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Belarus
Mitropolitul Pavel – Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Belarus

Mitropolitul Pavel, Întâistătătorul acestei Biserici, a declarat, într-un mesaj către credincioși: „Dumnezeu ne aude peste tot! Dacă oamenii, în loc să repete continuu cuvintele «pandemie», «coronavirus», «Covid-19», s-ar fi pocăit și s-ar fi rugat lui Dumnezeu, cerându-I iertare, probabil am fi scăpat de virus până acum.”

Georgia

În Georgia, Biserica Ortodoxă Georgiană a reușit să se impună în fața Guvernului de la Tbilisi, astfel că bisericile au rămas deschise, iar slujbele au fost oficiate cu participarea credincioșilor. Totuși, au fost stabilite anumite norme sanitare: credincioșii au păstrat între ei o distanță de minimum 2 metri, iar în bisericile de dimensiuni mici, slujbele au fost oficiate de preoți fără participarea credincioșilor.

În noaptea de Înviere, Liturghia a fost oficiată în aer liber, lângă biserici, cu participarea credincioșilor și respectarea normelor sanitare amintite. Premierul georgian Giorgi Gakharia a permis deschiderea bisericilor pentru participarea credincioșilor la Liturghia din noaptea de Înviere. „Vorbim de o temă existențială, atât pentru Guvern, cât și pentru Biserică”, a spus Gakharia.

Giorgi Gakharia - primul ministru al Georgiei
Giorgi Gakharia, premierul Georgiei

Au existat însă și discuții tensionate între ierarhii Bisericii Ortodoxe Georgiene și responabilii medicali din rândul autorităților statale. Doctorul Amiran Gamkrelidze, director general al Centrului Național pentru Controlul Bolilor și Sănătății Publice, și adjunctul său, Paata Imnadze, au criticat sever faptul că Guvernul a aprobat accesul credincioșilor la slujbele din biserici, în noaptea de Paște. În replică, Arhiepiscopul Iakob de Bodbe a declarat în mass-media: „Acei doi indivizi care spun că oamenii nu ar trebui să participe la serviciile de Paște nu au creier. Oare vreunul dintre ei va îndrăzni să mă înfrunte pe stradă? Nu ameninț, dar vor îndrăzni?”.

Amirab Gamkrelidze a răspuns, tot prin intermediul presei: „Aș dori să-l rog pe Iakob, care este mai tânăr decât mine, să aibă respect atunci când se adresează persoanelor în vârstă. Eu sunt medic și declarațiile mele provin din credința mea în medicină”.

Arhiepiscopul Iakob de Bodbe
Arhiepiscopul Iakob de Bodbe

Toate aceste discuții în contradictoriu, apelul insistent al Guvernului ca cetățenii să rămână în case, precum și teama de infectarea cu Covid-19 au făcut ca la slujbele din noaptea de Înviere, participarea credicioșilor georgieni să fie destul de redusă.

Bulgaria

Biserica Ortodoxă din Bulgaria încă suferă efectele schismei (ruperea în două Biserici controlate politic) de la începutul anilor ’90 și care s-a prelungit târziu, până după anul 2010. Această Biserică Ortodoxă se aflată într-un puternic regres, din cauza amestecului politicienilor în treburile bisericești și a incapacității liderilor religioși ortodocși bulgari de a refuza diferitele „ispite” venite din partea politicului, situație care a provocat schisma amintită.

Structura Bisericii Ortodoxe Bulgare este una relativ anemică, având aproximativ 2.600 de parohii și cu un număr insuficient de preoți (aproximativ 1.500), iar participarea ortodocșilor bulgari la serviciile religioase este destul de firavă. Prin urmare, s-ar crede că influența Bisericii Ortodoxe Bulgare asupra autorităților statului este una la fel de precară.

Totuși, încă de la începutul pandemiei, Guvernul de la Sofia a manifestat o elegantă bunăvoință față de Biserica Ortodoxă. Primul-ministru bulgar, Boiko Borisov, a permis ca bisericile să rămână deschise pentru credincioși, cu respectarea unor norme sanitare și de izolare socială.

Boiko Borisov - primul ministru al Bulgariei
Boiko Borisov, premierul Bulgariei

Inițial, Biserica Ortodoxă Bulgară a fost reticentă în a opri accesul creștinilor la slujbele din biserici, însă agravarea situației infectării cu coronavirus i-a determinat pe liderii Bisericii să facă apel la credincioși să rămână în case și să nu mai participe la slujbele religioase. Într-o intervenție televizată, Mitropolitul Ciprian de Stara Zagora declara, la mijlocul lunii martie: „Acesta nu este un refuz al închinării, ci un sacrificiu intern făcut pentru a-i păstra pe cei sănătoși și pe ceilalți închinători. Arătați înțelepciune umilă și rămâneți acasă! Noi, păstorii lui Hristos, ne vom ruga pentru voi și familiile voastre, în casa Domnului”.

În același timp, Patriarhul Neofit al Sofiei, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Bulgare, a declarat public că sfintele sacramente nu pot transmite infecția cu coronavirus. „Toți cei care doresc să se apropie de Sfânta Împărtășanie cu Trupul și Sângele lui Hristos nu trebuie să se teamă. Sfintele Taine nu pot transmite nicio contagiune sau boală, deoarece sunt un medicament pentru vindecare și pentru sănătatea sufletească și trupească”.

Patriarhul Neofit - Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Bulgare
Patriarhul Neofit – Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Bulgare

Se pare că liderii Bisericii Ortodoxe Bulgare au reușit să negocieze cu Guvernul bulgar și să obțină, în schimbul unor sacrificii pastorale, aprobarea pentru participarea credincioșilor la slujba din noaptea de Înviere, care au fost oficiată în exteriorul bisericilor, cu obligația păstrării unei distanțe minime de siguranță între participanți, precum și a purtării măștilor de protecție.

În fața solicitărilor venite din partea experților medicali de a închide bisericile în noapte de Pașit, premierul bulgar Boiko Boris a răspuns sec: „Pur și simplu, nu pot emite un astfel de ordin”. Totuși, în Joia Mare, Guvernul a decis ca Sofia să fie pusă sub carantină, iar locuitorilor săi le-a fost interzis să se deplaseze în afara orașului. Totodată, a crescut prezența poliției în jurul bisericilor, pentru a se asigura respectarea normelor sanitare.

Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord

La începutul lunii martie, Serbia a declarat starea de urgență pe teritoriul său și a suspendat toate adunările publice, inclusiv slujbele religioase în biserici, în încercarea de a stopa răspândirea coronavirusului. În acest context, Patriarhul Ortodox sârb Irinej a suspendat toate serviciile religioase și a cerut credincioșilor să privească Liturghia la televizor sau pe internet.

Totuși, în parohiile ortodoxe sârbe, participarea credincioșilor la slujbele religioase a fost permisă, cu respectarea normelor de distanțare socială. Într-un comunicat emis de Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe, se arată că măsurile de combaterea a pandemiei sunt folosite ca pretext pentru atacarea Bisericii Ortodoxe și a învățăturii de credință: „Oameni din cunoscute cercuri anti-bisericești și anti-sârbe au început o campanie orchestrată de calomnie împotriva Bisericii. Ei acuză Biserica de încălcarea instrucțiunilor obligatorii ale autorităților de stat, iar aceasta este o minciună, întrucât statul nu se ocupă de conținutul și modul de desfășurare a serviciilor bisericești. Aceasta este o problemă internă a Bisericii autonome, conform unor reglementări pe care statul le acceptă ca fiind valabile, legitime și legale, în conformitate cu dreptul public”.

Patriarhul Irinej - Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Sârbe
Patriarhul Irinej – Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Sârbe

În preajma sărbătorilor pascale, Patriarhul Irinej al Serbiei a solicitat conducerii statului să permită accesul credincioșilor în spațiul din jurul bisericilor, pentru a participa la Liturghia oficiată în noaptea de Înviere. Președintele sârb Aleksandar Vucici, ca răspuns la solicitare, a declarat: „Îi voi cere în genunchi Patriarhului să revină asupra cererii, dar cu siguranță, nu vom aresta preoți”.

Aleksandar Vucic - Președintele Serbiei
Aleksandar Vucici, președintele Serbiei

Lipsa unui acord clar pe acest subiect între Guvernul sârb și Biserica Ortodoxă Sârbă l-a determinat pe președintele Serbiei să prelungească interdicția de părăsire a locuinței de către cetățeni pe tot parcursul perioadei pascale, astfel că participarea credincioșilor la Liturghie, în Noaptea de Înviere și în zilele pascale următoare a fost imposibilă.

Biserica Ortodoxă Sârbă a pierdut pe unul dintre episcopii săi, PS Milutin Knezevici, episcop de Valjevo, care a fost infectat cu Covid-19 în timp ce oficia slujbe în eparhia sa, cu participarea credincioșilor. Episcopul Milutin a decedat ca urmare a infecției, la vârsta de 71 de ani.

În Muntenegru, Organismul Național pentru Boli Infecțioase a interzis adunările publice, inclusiv cele cu caracter religios, și a închis școlile, cafenelele, restaurantele, centrele comerciale, centrele sportive și majoritatea magazinelor, încă de la începutul lunii martie. În locașele de cult ale celor două mari comunități religioase ale țării – creștină și musulmană –, slujbele religioase au fost suspendate din data de 13 martie 2020.

Biserica Ortodoxă Sârbă din Muntenegru s-a conformat măsurilor sanitare și a acceptat să suspende inclusiv marșurile de protest pe care le organizează încă de la începutul lunii ianuarie 2020 împotriva unei controversate legi privind libertatea religiei, care ar oferi statului posibilitatea să confiște proprietățile Bisericii. În data de 18 martie, mitropolitul Amfilohije, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Sârbe din Muntenegru, a cerut preoților să citească cu voce tare, la sfârșitul fiecărei slujbe, o rugăciune pentru vindecarea tuturor celor bolnavi de coronavirus. Liturghia de Înviere a fost oficiată de preoți, fără participarea credincioșilor.

În Macedonia de Nord, bisericile au rămas deschise, inclusiv în noaptea de Înviere, pentru a permite credincioșilor să participe la Liturghie și să se împărtășească. Guvernul de la Skopje a fost acuzat de populism pentru că a permis Bisericii Ortodoxe Macedonene să-și desfășoare activitatea religioasă cu respectarea unor norme sanitare minime, în timp ce alte domenii importante ale societății, precum economia și educația publică, au fost reglementate drastic.

O concluzie de etapă

Comportamentul Bisericilor Creștine Tradiționale în această perioadă dificilă a fost determinat de dorința de a păstra neafectată „simfonia bizantină” în relația Bisericii cu Statul. Prin urmare, a fost viciată capacitatea de reacție a ierarhilor Bisericii față de măsurile sanitare și de izolare socială drastice impuse de autorități, în scopul prezervării libertății religioase și, implicit, liturgice.

Atât în catolicism, cât și (mai ales!) în ortodoxie, Biserica Creștină a încercat să dezvolte o relație cordială cu statul, demers care este cuprins, în mare măsură, în noțiunea de „simfonie bizantină”, un fel de lucrare împreună a Bisericii și Statului pentru bunăstarea și mântuirea poporului. Câteva secole, până la declașarea Reformei, Biserica Romano-Catolică a reușit chiar să controleze, mai mult sau mai puțin, politica statelor catolice.

Biserica Ortodoxă a ales să fie un fel de partener la guvernare al Împăratului Imperiului Bizantin. După căderea Constantinopolului, Biserica Ortodoxă Răsăriteană s-a fărâmițat, treptat, în Biserici Ortodoxe Locale autocefale, dar apetența pentru „simfonia bizantină” s-a păstrat, inclusiv cu părțile sale negative, dintre care cea mai gravă a fost și rămâne obediența ierarhiei Bisericii Ortodoxe față de dregătorii politici ai cetății. Obediență care, în timp, s-a cimentat ca urmare a dependenței financiare pe care Bisericile Ortodoxe o au față de Stat, eliminând astfel independența pastoral-misionară pe care Biserica lui Hristos este chemată mereu să o afirme, indiferent de contextul istoric.

Prudența vecină cu lașitatea cu care au reacționat majoritatea liderilor celor două mari Biserici Creștine Tradiționale (cu cele câteva excepții amintite) față de măsurile restrictive drastice impuse activității religioase de guverne, în contextul pandemiei de coronavirus, este un efect al dependenței Bisericii de bunăvoința Statului.

Ierarhii ortodocși și catolici (cu cele câteva excepții) au ezitat în fața puterii statale și nu au opus nici măcar un gest de minimă opoziție. Dorința de a păstra bunele relații cu conducătorii politici a fost mai puternică decât datoria de a mărturisi adevărurile de credință și de a negocia acele căi posibile pentru afirmarea lor, chiar și în contextul dificil al pandemiei de coronavirus.

Biserica Creștină Tradițională a fost împinsă la „virtualizare”, atât de pericolele specifice pandemiei de coronavirus, cât (mai ales!) de precaritatea asumării învățăturii de credință de către ierarhii creștini.

În Partea a 2-a a studiului nostru, vom prezenta modul în care Biserica Creștină Tradițională s-a implicat în intensele dezbateri pe tema unor aspecte în perioada pandemiei de coronavirus: împărtășirea cu o singură linguriță, oficierea Liturghiei – inclusiv în Noaptea de Înviere – cu participarea credincioșilor, accesul credincioșilor la serviciile religioase ale Bisericii în contextul izolării sociale etc.

Atitudinea Bisericii Ortodoxe Române față de măsurile sanitare și de izolare socială impuse de autorități, pentru combaterea pandemiei de coronavirus, va fi analizată în Partea a 3-a a studiului nostru.

(Va urma)

- Advertisement -

2 COMENTARII

  1. Domnule draga, biserica e doar intretinerea sperantei in divinitate. Daca dupa atatea nenoriciri prin care a trecut omenirea si care ar fi putut slabi aceasta speranta pana acolo incat oamenii sa fi incetat sa mai spere in ajutorul Domnului, totusi, turmele s-au dus cu drag sa se roage la biserici, se va gasi si acum intelegere pentru orice aranjament administrativ….pentru ca mase uriase de oameni sunt educati precar si nu-si pun intrebari adanci, multi dintre cei educati iubesc si respecta traditia religioasa ca pe un semn de civilizatie, chiar daca nu mai sunt ei insisi religiosi vor sustine necesitatea mersului la biserica…Mai greu va fi sa fie convinsi de un comportament civilizat masele de rebeli fara cauza, de certati cu legile, de rauvoitori care nu vor sa asculte de nici-un sfat civilizator….biserica impreuna cu institutiile de educatie trebuie sa gandeasca impreuna carti noi care sa inlocuiasca biblia invechita, luand ce e bun din ea si adaugand idei noi care sa poata impresiona si convinge noile generatii de copii, ca nu suntem singuri si ca legile mediului in care ne gasim sunt inca de descoperit, dar ca acest mediu misterios ne cere sa trudim la cunoasterea lui pentru a merita sa stim si mai mult….

  2. Stimate Domnule Cartianu
    Mai publicați și celelalte 2 părți și v ați pierdut jumătate din cititori.
    Astea sunt opinii de postat pe o pagina personală de comunicare,nu pe un site că al Dumneavoastră
    Sincer îmi pare rau de greseala asta.
    Cît despre biserica să lăsăm timpul sa vorbească.
    Mi ați intoxicat ziua!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -