Trebuie să fim realiști și să ne pregătim bine, pentru că ne apropiem de un nou acord de tipul celui de la München, din 1938, avertizează Cristian Diaconescu, candidat independent la președinție și fost ministru de Externe, într-un interviu în Aktual24.ro. Acesta spune că România are nevoie de un președinte cu conexiuni și de o politică externă activă, pentru ca la momentul negocierilor să fie bine reprezentată și să rămână de partea bună a cortinei.
La nivelul cancelariilor occidentale se consideră că pericolul unui atac al Rusiei asupra unei țări de frontieră din NATO este uriaș, spune Cristian Diaconescu (65 de ani).
În intervalul următorilor 6 ani, Rusia va testa liniile roșii ale NATO și va ataca fie țările baltice, fie Republica Moldova, fie România. Nu va fi un atac nuclear, ci unul convențional, pentru ca Moscova să vadă cum se mobilizează Alianța.
Articolul 5, invocat de toți politicienii români, nu e chiar atât de imbatabil cum li se spune românilor, explică fostul ministru de Externe. Acel articol prevede că toate țările din Alianță o ajută pe cea atacată, dar nu se spune în ce fel. Poate fi un ajutor militar, dar poate fi, la fel de bine, doar un spital de campanie.
Până în 2030, rușii vor testa reacția NATO atacând unul din statele membre de la granița de est
Apoi, nu e clar cum vor putea fi trimiși 300.000 de militari NATO, în 72 de ore, în țara noastră, pentru a ne apăra. România n-are căi ferate și drumuri, iar acest lucru a fost ilustrat de Cristian Diaconescu prin discuția pe care a avut-o cu un fost oficial din comandamentul NATO. Americanul i-a relatat că, la niște exerciții militare, aliații occidentali au avut nevoie de 4 zile să aducă tancurile la granița de vest a României și de încă 4 zile ca să străbată țara noastră până la poligonul unde urmau să aibă loc exercițiile militare.
Analiza lui Cristian Diaconescu
„Nu vreau să sperii pe nimeni, dar ceea ce se discută la nivelul negocierii indirecte, cum se spune, adică la nivelul cancelariilor, e și mai grav! Perspectiva unui angajament militar între Federația Rusă și Alianța Nod-Atlantică este foarte mare! Se estimează posibilitatea… Nu vreau să sperii pe nimeni, vreau însă să spun adevărul! Posibilitatea ar fi ca până în anul 2030 să se întâmple așa ceva!
În ce fel? Probabil, nu printr-o coliziune nucleară sau un atac devastator, ci, cum se consideră acum, de la Washington la Moscova, testarea liniilor roșii ale Alianței Nord-Atlantice! Cum? Prin angajament militar! Unde? În primul rând, în zona de frontieră! Aici vorbim de statele baltice, vorbim de Republica Moldova și vorbim de România! Mai puțin state aflate, cum spunem noi, la vest de Viena. Din acest punct de vedere, noi trebuie să avem pregătiți…
Strict prin demersul președintelui, din punctul de vedere al responsabilității constituționale – nu că aș vrea să-i exonerez pe alții de răspundere –, proiectul politic și militar care să asigure cele două dimensiuni unde noi, NATO, am convenit: descurajare și apărare privind proximitatea estică! Deci, trebuie să fiu pregătit să mă apăr, inclusiv pe baze naționale, și, evident, să descurajez o prezumtivă intenție, la un moment dat, de a se genera o stare de conflict militar deschis în regiunea noastră.
În acest moment, zona baltică, Polonia, mai ales prin aderarea la alianță a Suediei și Finlandei, au reușit să evite să se tragă cu tunul în acea zonă! În zona Mării Negre n-am reușit să evităm acest lucru! Asta e realitatea, de fapt! Un război în Insula Șerpilor a fost în desfășurare. Din punct de vedere al dreptului internațional și al dreptului mării, Insula Șerpilor este în zona de suveranitate limitată a României!
Deci, extrapolând, ajungem la situația că în zona noastră de suveranitate limitată, dar de suveranitate, s-a tras cu tunul! Se poate repeta în condițiile în care apar dezvoltări militare complicate privind Odessa. Deci, avem acest palier. Al doilea palier: conform legii din 2002, dacă nu mă înșel, și a Constituției României, președintele, în dialog cu Parlamentul sau la 5 zile după ce ia această decizie, prin interacțiunea de asemenea cu Parlamentul, poate declara stare de asediu sau stare de urgență!
Păi, ce înseamnă «în timp de război»? Că pe cei sub 35 de ani, domnul președinte îi îmbracă în uniformă și-i trimite să lupte! Nu există altă variantă!”.
Rușii vor retragerea garanțiilor de securitate ale NATO la frontierele din 1997. România e obligată să se asigure că acest lucru nu se va întâmpla
Negocierile cu Rusia sunt inevitabile. Depinde doar cum vor fi făcute, spune Cristian Diaconescu.
Dacă va câștiga Kamala Harris președinția SUA, e posibil să avem o conferință multilaterală, la care să participe mai multe țări, posibil și România.
Dacă va câștiga Donald Trump, în schimb, e foarte probabil să vedem un acord bilateral negociat direct de SUA cu Rusia, peste capul țărilor mici.
În ambele situații, trebuie ca România să se asigure că partenerul strategic, adică SUA, nu ne va lăsa pe dinafara garanțiilor.
Problema e că rușii cer ca NATO să-și retragă garanțiile de securitate la frontierele din 1997. Cu alte cuvinte, România și alte țări estice să intre într-o zonă-tampon. Acest lucru trebuie evitat cu orice preț.
Explicațiile lui Cristian Diaconescu
„Toată lumea stă cu ochii pe prima marți din noiembrie, când alegerile în Statele Unite vor arăta un anume tip de poziționare americană! Evident, aceasta contează din foarte multe perspective. Inclusiv de la Moscova se privește cu foarte mare atenție!
Va fi important de văzut – și iarăși rolul președintelui este extraordinar de semnificativ – dacă Casa Albă va fi condusă de un președinte, în speță Kamala Harris, care va continua linia Obama-Biden privind Europa, politica externă, politicile de Securitate, prezența în Alianța Nord-Atlantică etc. sau va veni un președinte de tip Trump, mult mai înclinat spre o variantă tranzacționistă. Ce înseamnă acest lucru în relațiile internaționale? Că nu întârziem în a lua decizii capitale, chiar dacă acestea sunt luate pe baza unui dialog bilateral! (…)
Judecăm după ce se știe public. Federația Rusă, atunci când a intervenit în Ucraina, în 2014 puțin mai evaziv, dar în 2022 a spus-o cât se poate de clar: «Din punctul nostru de vedere, așteptările sunt ca Ucraina sub nicio formă să nu adere la Alianța Nord-Atlantică!». Aspecte privind «denazificarea», mă rog, încă incerte… Dar a mai spus ceva ce nu se vorbește astăzi: «Și cerem Alianței Nord-Atlantice să-și retragă garanțiile de Securitate pe aliniamentul din 1997!». Adică să ne lase pe noi într-o zonă buffer (tampon – n. red.), un fel de șervețelul lui Churchill!
Este posibil ca, în ideea de a opri focul, de a se genera un armistițiu în Ucraina, ca întregul pachet să fie pus în discuție! Fie promovând multilateralul – democrații, Kamala Harris, să spunem –, fie promovând tranzacția directă. Deci, eu trebuie să îmi păstrez – și asta numai la nivelul de președinte se poate! – un dialog, o corelare cu partenerul strategic de așa manieră încât în ambele variante să nu fim pierzători! Să fim, cum se spune, cu scaunul la masa negocierii.
Să fim realiști! Mă bucur mult că ați făcut acest referențial. Să fim realiști: ceva asemănător (cu Acordul de la München, din 1938 – n. red.) se va întâmpla! Ceva asemănător din punctul de vedere al adunării în jurul mesei! Nu obligatoriu din punctul de vedere al concluziilor. Ei, aici vreau să fim noi: la concluzii! Adică să fim și noi în jurul mesei, direct sau indirect, și să participăm la decizie cât se poate de direct, prin respectarea intereselor noastre de securitate”.
Tot Cristian Diaconescu spunea în urma cu mai mulți ani sa nu-i supărăm pe rusi ca ne vor cere despăgubiri pentru a-l doilea război mondial! A trebuit sa intervină atunci Bogdan Chirieac care a spus ca România a plătit și așa prea mult și ca este caz închis.
fereste, ce personaje avem la rampa!
Daca ne-au invadat toti sfertodoctii pesedisto auristi nu inseamna ca le dam vreo atentie fudulilor trecutului. Cand isi vor vedea lungul nasului pupilii lui Nastase si Basescu? Cam cate milioane de romani le sunt superiori candidatilor care nu vor in ruptul capului sa stea in spate?