Observ formatori de opinie care afirmă că președintele îl subminează sau, în orice caz, că nu-l susține pe prim-ministru. Nu mi se pare că ei au dovezi.
În schimb, avem dovada clară că prim-ministrul a fost cel care l-a subminat pe președinte, chiar dinainte să intre pe teren. Mă refer la creșterea TVA.
Acum, că formatorii de opinie au aplaudat în cor creșterea TVA, e problema lor. Atât le-a permis nivelul de înțelegere a economiei. Că ei au o lungă experiență de activism civic și de apărare a democrației este cu atât mai grav în acest context; ar fi trebuit să observe că este ilegitim să mărești de-a valma taxele, când în campania electorală nu ai scos o vorbuliță despre asta.
În fine, prim-ministrul a fost susținut în creșterea birurilor de toate partidele. Eventual s-au mai ciondănit pe ce anume biruri să crească și cu cât, dar ăsta e un detaliu; ideea de bază este că toată lumea a făcut front comun și a semnat creșterea TVA, adică tăierea tuturor salariilor și a pensiilor din România.
A fost ușoară guvernarea până în acest punct.
Când a venit, după o lungă așteptare, momentul să facă un gest pe măsura CV-ului și să reducă stufoasa administrație publică, brusc l-au subminat colegii. Cine ar fi crezut?!
Când a devenit grea guvernarea, hai să-l sunăm pe președinte! Pe cel a cărui opinie nu ne-a interesat în primăvară.
Păi, dacă ne interesa opinia președintelui în primăvară și am fi început cu niște autentice măsuri de austeritate, România era măcar cu un pas în față astăzi. Așa… ne-am făcut singuri viața (guvernarea) grea, am căzut în capcana socialiștilor și acum ne zbatem să ieșim din ea.
