Cât timp unii, puțini, fac eforturi disperate să salveze România, AUR și restul trădătorilor fac orice ca țara să se ducă la fund cu totul. George Simion a supus ieri la vot patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
E o premieră în România, dar ce nu face omul de dragul țării pe care o iubește?! Rusia, adică.
AUR, SOS și POT s-au aliat ca să dea jos singurul prim-ministru care mai stă între mafia corupției transpartinice și bugetul țării, unde sigur a mai rămas ceva de furat. Nicio vorbă despre PSD, care a lăsat numai pârjol pe unde a trecut.
Simion spune că măsurile de austeritate ale lui Bolojan distrug economia, companiile de stat, instituțiile autonome și Sănătatea. Doamne, câtă grijă are domnul Putin de noi și cum ne vrea el binele! Ca și atunci când cozile de topor ale Moscovei au votat împotriva legii care permite Armatei Române să doboare drone rusești. Sau când au votat cot la cot cu PSD împotriva desființării pensiilor speciale.
Baletul făcut de partidele Rusiei în Parlamentul României are ceva hipnotic. Ca ochii șarpelui boa, când vrea să te servească la prânz. Știi că e de rău, dar nu știi exact cum și când o să ajungi în burta lui.
Singura grijă a lui Simion e ridicarea controlului judiciar pentru Călin Georgescu, ăla de a vrut să dea o lovitură de stat. La asta se rezumă toate problemele României pentru cei care zbiară că nu mai pot de dragul patriei.
***
Doi foști prim-miniștri ai României – alături de cei mai mari criminali ai lumii. Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au stat la câțiva metri de Putin și Kim Jong Un, la parada militară din China lui Xi Jinping, aliat al celor doi monștri.
Poate așa se mai limpezesc niște nelămuriri față de traiectoria României, în ultimii 35 de ani. Ne facem o idee și despre cât de penetrat e statul român de Rusia și China. Apropo de somnolența autorităților când e vorba despre partidele extremiste.
Sinistră fotografie!
***
Nu cred să mai fi văzut vreodată un tupeu atât de mare. După ce au lăsat România în pragul falimentului, PSD-iștii vor să rămână cățărați pe administrația locală. Disperarea e mare. Sunt pe cale să piardă însuși motorul care împinge căruța corupției, de 35 de ani. În rural e puterea PSD-istă. Și PNL-istă. Acolo au prostit milioane de români, cu o sticlă de ulei și o pungă cu zahăr. Tot acolo au furat și voturi. S-au perpetuat la putere, ținând în sărăcie și prostie o masă de manevră predestinată jefuirii și umilirii. Asta nu vor să piardă.
Ilie Bolojan a primit inclusiv un raport fals, de la unul dintre propriii miniștri. Scopul era să-l facă pe premier să creadă că în teritoriu reforma a fost făcută. Autorul falsului grosolan e Cseke Attila, ministrul Dezvoltării.
Schema era ca Bolojan să fie păcălit cu concedieri fictive ale personalului din primării. Attila susținea că dacă 25% din personal pleacă, ținta bugetară e atinsă. Ce nu a spus e că din cele 190.000 de posturi, doar 130.000 sunt real ocupate, restul fiind vacante. Impactul bugetar ar fi fost zero. Asta a aflat singur Bolojan. Așa s-a ajuns la cifra de 40%.
Premierul a spus constant că reforma administrației locale e obligatorie, dacă nu vrem ca banii luați de la cetățeni să meargă într-o gaură neagră. La fel, e valabil și pentru celelalte reforme pe care prim-ministrul le face. Spune asta de la începutul austerității, fără să-i fie teamă ca-și va pierde fotoliul de premier.
De fapt, asta au făcut toate partidele FSN-iste. Au făcut din primării și companii de stat feude de partid și de familie, finanțate cu bani de la bugetul public. Resurse publice sunt folosite exclusiv în scop personal. Un abuz catastrofal pentru România, care a ratat șansa renașterii după comunism.
Așa au devenit primăriile și companiile fortărețe ale corupției și nesimțirii, umplute la refuz cu pile, politruci, amante și rude. Sunt atât de ineficienți, încât dacă mâine ar dispărea 50% dintre ei, nici măcar nu s-ar cunoaște. Dimpotrivă, e posibil ca eficiența instituțiilor să crească, în lipsa acestor instrumente ale sabotajului.
Aici suntem. Un premier care vrea cu adevărat să facă reformele ce ne-ar salva de la faliment și o gașcă de derbedei politici care falsifică statistici guvernamentale doar ca să nu crape caracatița corupției. Să rămână mufați la bani publici și privilegii toxice pentru un stat de drept. Culmea nesimțirii, sunt exact aceiași oameni din cauza cărora noi toți suntem acum obligați să plătim facturi mai mari și să mâncăm mai puțin.
Decontăm noi ce au furat alții. Bolojan duce o luptă inegală cu un balaur plin de capete ce se apără unul pe altul. Și e destul de singur. Pentru prima dată, un premier face ce trebuie, iar asta se reflectă în rezistența crâncenă pe care sistemul o opune unor reforme de bun simț în democrație.
Deficitul e mare, timpul e scurt. 10% din PIB, adică 30 de miliarde de euro. Atât de mare e suma ce trebuie pusă la loc, ca să nu intrăm în faliment și pe mâna FMI. E posibil să ratăm și ultima șansă.
Poate, pentru a ne fi bine, trebuie să ne fie rău. Poate că avem nevoie de cataclismul de care Bolojan vrea să ne ferească.
