MINCINOS în serie. Cum îşi bate joc ministrul Justiţiei de o ţară-ntreagă. Date FALSE despre infractori

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat azi, într-o conferinţă de presă, că numărul „recidivelor” a scăzut după decizia sa de a promova legea recursului compensatoriu – cea care a îngrozit practic România, prin infracţiunile comise de puşcăriaşii eliberaţi.

Toader a citit de pe hârtie date care – cel mai GRAV detaliu – nu schimbă cu nimic situaţia victimelor infractorilor eliberaţi prin recurs compensatoriu. În plus, a dat publicităţii informaţii FALSE.

„În 2014 au fost liberaţi condiţionat 11.392 de condamnaţi. În 2018 au fost liberaţi 8859 de deţinuţi. De la 11392 – 2014, 8859 în 2018, numărul celor care revin în penitenciar, după liberarea condiţionată, spuneam că este în scădere. Dacă luăm comparativ, acelaşi an, 2014, observăm că au revenit în penitenciar 3598 de deţinuţi liberaţi condiţionaţi faţă de 2018, când au revenit în penitenciar 448 de liberaţi condiţionat. Din totalul celor care într-un fel sau altul au beneficiat de prevederile legii privind recursul compensatoriu, statistica oficială ANP arată că 5.2% au revenit în penitenciar”, a spus Tudorel Toader.

Intervenţia de mai sus este plină de minciuni cap-coadă.

Astfel, Tudorel Toader susține că doar 5,02% au comis noi infracțiuni, dar 5,02% sunt cei condamnați definitiv dintre cei care au comis noi infracțiuni. În al doilea rând, a minţit susținând că ar fi trimis o adresă la CCR în care ar fi spus că legea recursului compensatoriu ar fi neconstituțională (deși el a scos de la naftalina proiectul respins al ministrului tehnocrat Raluca Pruna, l-a modificat și l-a trimis la parlament). Însă CCR susține că nu a primit nimic de la Tudorel Toader. Pe de altă parte, nu așa se atacă o lege la CCR, prin simple adrese fără conţinut clar, fără argumente.

Magistratul clujean Cristi Dănileţ a explicat în detaliu, pe Facebook, situaţia reală pe tema infracţionalităţii. Citindu-i explicaţiile de mai jos, concluzia e simplă: Tudorel Toader face în continuare singura meserie pe care o ştie la nivel de doctorat: MINTE, MINTE şi iar MINTE.

Referitor la declarația de presă a ministrului justiției din această seară, îmi exprim și eu opinia:

• Ministrul a oferit date cu privire la recidivă, spunând că a scăzut. Ei bine, în realitate a scăzut numărul condamnărilor după 2014 pentru că sunt infractori ce nu mai ajung în fața judecătorilor, noul cod penal permițând acum procurorului să aplice el măsuri alternative. Așadar, recidiva a scăzut din alte motive decât Legea recursului compensatoriu apărută în 2017;
• Legea recursului compensatoriu a părut, din păcate, ca fiind singura soluție pentru evitarea unor condamnări la CEDO pentru condițiile precare din penitenciare. Ei bine, sub ministeriatul Toader nu s-au alocat banii necesari recondiționării, reparării, refacerii penitenciarelor sau pentru construirea unor noi penitenciare. De asemenea, nu s-a investit nimic în sistemul de probațiune ce trebuie să îi monitorizeze pe cei liberați, care este total depășit de situație
• Rata recidivei cu privire la deținuții eliberați ca urmare a aplicării legii recursului compensatoriu apărută în anul 2017 nici măcar nu se poate încă stabili, pentru că procesele în care ei sunt implicați ca urmare a unor noi infracțiuni încă sunt în derulare;
• Dacă cineva vrea să vadă în mod real efectele lăsării în libertate, mai repede decât au stabilit judecătorii prin hotărârile de condamnare, a mii de deținuți prin simpla voință a Parlamentului, atunci trebuie să analizeze datele cu privire la infracțiunile sesizate la poliție, nicidecum cu privire la condamnările date de judecători. Se va vedea cu ușurință că este un trend ascendent al infracționalității în România!
• Mai puțin are importanță cine a inițiat sau chiar adoptat legea recursului compensatoriu, ci important este să se recunoască că avem o problemă de siguranță a cetățeanului pe care poliția nu o poate gestiona. Singura soluție pe care o întrevăd este înăsprirea sistemului de liberare condiționată: pe de o parte, abrogarea imediată a Legii recursului compensatoriu; pe de altă parte, modificarea Codului penal astfel încât liberarea condiționată să fie excepțională, nicidecum o regulă, ca acum. (Cristi Dănileţ)