Indiferent care au fost calculele din spatele rebeliunii organizate marți, în Piața Victoriei, efectul obținut a fost avertizarea populației cu privire la platforma-program reală a AUR. Și mai mișto e că asta s-a întâmplat la exact o zi după comemorarea a 86 de ani de la proclamarea statului național-legionar în România.
Riposta ezitantă a jandarmilor, în contrast cu ce s-a întâmplat la 10 august 2018, a lăsat loc de manevră detașamentelor de asalt, ca să fie văzute de toată lumea.
Acțiunea anunțată ca un așa-zis protest al oierilor, deși nicio asociație a acestora nu a fost implicată în organizare, a fost revendicată oficial de AUR. Nici măcar nu s-au ferit să facă asta, organizațiile AUR au pus poze pe Facebook cu membrii lor la acțiune, s-au lăudat că participă.

Mulți dintre cei care au luat parte la violențe și la blocarea străzilor și bulevardelor din jurul Pieței Victoriei sunt prezenți constant la mitingurile AUR și la turneele electorale ale lui Călin Georgescu.
Scenele de violență, atacarea trecătorilor care păreau ”mucușoriști”, a șoferilor și a unor oameni care se nimeriseră la cafenele în zonă, urletele isterice ale femeilor care-i îndemnau pe haidamaci să arunce cu borduri și să dea foc – toate acestea mi-au adus aminte de 13-15 iunie 1990.
Nu-mi imaginam că voi mai asista la așa ceva în viața mea: români gata să-i linșeze pe alți români doar pentru că arată și se îmbracă altfel.

În 14 iunie 1990 am fost exact în Piața Victoriei, cu un grup de colegi de clasă de la liceu. Am văzut atunci niște scene absolut terifiante. Erau grupuri de muncitori și de mineri care căutau oameni în blugi sau la costum, cu barbă sau ochelari, ca să-i linșeze. Ăștia erau ”bananierii” și ”mucușoriștii” de atunci.
L-au prins pe un amărât – am mai povestit secvența asta de mai multe ori, la diverse comemorări ale mineriadei – cam în dreptul locului unde se află azi parcarea din Piața Victoriei.
Era un tip înalt, pufos (dar nu gras), îmbrăcat în niște pantaloni de stofă negri și o cămașă albă, iar în mână ținea o servietă.
L-au reperat și au început să se îndemne spre el. Tipul s-a speriat și a vrut să fugă spre Bulevardul Titulescu. L-au prins foarte repede, i-a pus unul o piedică și ăsta a căzut grămadă. L-au bătut cu o bestialitate de neimaginat. Ditamai omul încerca să se înghesuie sub o Dacie albă, bineînțeles că nu încăpea.
Îi plesnise fața aia albă și bucălată, țâșnea sângele și pe nas, și pe gură, și din pomeții sparți.
L-au măcelărit.
Când s-au oprit, era ca o piftie informă care tremura.
Servieta îi zburase în stradă, din ea se împrăștiaseră coli peste tot. Omul era ceva student, alea erau cursurile de la facultate.
Asta ne propun securiștii care au inventat AUR. Să ne întoarcem cu 36 de ani în urmă. Au mobilizat iar o parte a populației împotriva alteia. Iată că le merge din nou. Au materie primă din belșug.
Trăim în buclă.
Dar, de data asta, marea majoritate a românilor nu mai rezonează la propaganda urii. Un segment important al populației a înțeles marți ce ni se propune ca alternativă la Europa.
